Page 26 - 1962-04
P. 26
BRUM O« W ö tA K lS MDKUI N r . 2266
DINLUMEA ŞTIINŢEI Şl TEHNICII= W a n te n ă a postului
do radio
7S-a s i s t a t ure slimi Pomlntilo! © euisch lau d sen d er
O000C>OvOc OOOOOOOPO
L Norii au fost cle ERWIN KOHN m l german rAlfreă g
Părerile unui om de ştiinţă sovietic g parcă cuprinşi ăe prinde cu braţele Bensch vorbeam g
o mirare. Unul din întinse talia aces limbi diferite pe Q
Un corespondent al ziarului „Trud" temului solar, s-a schimbat orbita şi În schimbarea curenţilor de aer. In locul % ei a rămas pripo- tei antene care nu şantierul de la g
g nit in virful acu- mără 352 de me Zehlendorf, dar se a
a pus această întrebare prof. V. A. Bu- clinaţia rotaţiei Pămîntului în jurul Soa deplasării obişnuite a fluxului de aer de g lui de oţel, s-a tri înălţime.
g destrămat şi şi-a înţelegem, foarte a
gaev, directorul Institutului central de relui. Aceasta a provocat o sporire sau la vest la est, în ultimul deceniu s-a A slobozit ploaia pe Norii tac etnd bine. Ei au durat g
a cîmpuri. dau tîrcoale aces antena — o operă g
prognoză a timpului. Iată, în rezumat, micşorare considerabilă a căldurii so intensificat schimbul de aer între latitu g Parisul şi-a pierdut tei antene. Bar. comună, montată o
g din faima sa. Tur- antena nu tace. 'de 25 de lucrători $
ce a răspuns omul de ştiinţă sovietic. lare primite de Pămînt. Există şi o altă dinile polaricc şi sudice. In regiunile cu g nul Eiffel, înalt de Prin nori, prin fu specialişti în 100 g
g 300 metri, repre- mul care se ridică de zile, adică cu g
? ipoteză — în decurs de milioane de climă temperată şi polară, masele de A zenta pînă acum. deasupra oraşelor, două luni înainte de g
g construcţia cea peste frontiere, a- termenul stabilit. o
In ultimii ani s-au înregistrat os ani s-a schimbat şi poziţia polurilor, aer cald au început să se deplaseze mai g mai înaltă de pe ceastă a n t e n ă
g continent. Turnul transmite v o c ba
cilaţii bruşte, neobişnuite de climă în precum şi a continentelor, unele faţă frecvent de la sud şi sud-vest, iar în o Eiffel, reprodus pe p o s t u l u i Beitt-
o milioane de cărţi schlandsenăer, fă-
multe regiuni ale globului pămîntesc. de altele. După cum se ştie, Spitzberg regiunife sudice a devenit mai frecventă g ilustrate, ţel de clnd-o auzită de
g excursii, nu mai sute de mii de
De pildă, în noiembrie 1951, în Italia se află în prezent la latitudinea de 79 circulaţia maselor de aer rece dinspre g este astăzi cea mai nrechi.
o înaltă construcţie
s-au produs inundaţii catastrofale. In grade, în timp ce în epoca de piatră nord. o 'din Europa. Noua antenă re
prezintă opera co
iunie 1953 şi în martie 1950, în Japo se afla la latitudinea de 24 grade. Aşa In ultimii ani, pe continentul euro 0 P a r c ă peste mună a două po
g noapte, la Zehlen- poare prietene. In
nia şi Australia au avut loc ploi to s-a înfăptuit trecerea de la clima tro pean pătrunde aer maritim cald ce vi g dorf, in apropiere Uniunea Sovietică, 352 metri înăl- g
g de Berlin, s-a riăi- constructorii au ţtme. Ultimele pie- o
renţiale foarte puternice. Tot în martie picală la cea arctică. Aşa se explică şi ne din Atlantic. Fapt este că în re 1 cat. zveltă, ca o calculat dimensiu se au trebuit să se S
A tulpină ăe trestie, nile, muncitorii au legene în văzduh g
1956, în Coreea de sud a căzut zăpadă că în prezent dincolo de Cercul Polar giunile tropicale şi subtropicale ale glo g noua antenă a pos- făurit piesele com timp de o oră şi 10 g
g tulul de radio ponente ale ante
a cărei grosime a atins cîţiva metri. se extrage huilă — un produs al vege bului există aproape în permanenţă un nei şi le-au expe
Deutschl andsen der, diat în R. B. Ger
In zona centrală a U.R.S.S., iarna anu taţiei tropicale vechi, şi că în subsolul brîu de presiune înaltă a aerului, în care întrece turnul mană, unde con
lui 1957 a fost foarte biîndă. In timp ce Africii, Indoneziei şi Ceylonului paleon care se constată anticicloni oceanici. Eiffel cu 52 de structorii şi mon-
metri. Nu este pro- tatorii germani au
în Franţa, Austria, Portugalia s-au în tologii găsesc fosile de animale care pot In prezent, meteorologii îşi propun să priu-zis un turn, ci ridicat colosul, bu minute pînă să a-
cată cu bucată. In
registrat geruri mari. trăi numai în regiuni cu temperatură dezlege enigma legii circulaţiei atmos un imens ac de ginerul sovietic Ci- jungă la vîrful ari
paltin şi instalata-
Pe o mare parte a emisferei nordice şi foarte scăzută. ferei în emisfera sudică, să găsească o ţe l: trei bărbaţi teneî. Cel afin-;-. X
pe aproape întregul teritoriu al U.R.S.S. Există probabil şi alte cauze care legătura între ceea ce se întîmplă în şi un copil pot cu-
s-a produs o încălzire importantă. In în decursul epocilor geologice au in emisferele nordică şi sudică ale globu sus, la această a
ultimii ani, temperatura medie în luni fluenţat asupra climei. lui. Meteorologii încă nu pot da\un răs înălţime ameţitoa- g
le de iarnă a oscilat adesea cu 6-8 Toate acestea sînt însă de domeniul puns complet de ce ciclonii se deplasea re, erau uneori im- g
grade peste normele obişnuite. Aceste trecutului. Cum stau lucrurile în pre ză aşa şi nu altfel. Oamenii de ştiinţă presuraţi de nori, g
fenomene nu s-au produs însă pentru zent, în zilele noastre ? Aceste fenome sînt înclinaţi să considere că schimbă aveau uneori de a
prima oară. In ianuarie 1493, de pildă, ne mai continuă sau au încetat ? rile în circulaţia aerului sînt legate de înfruntat furtuni, g
In ultimii 2.000-3.000 de ani nu s-au fenomene care au loc pe suprafaţa Soa
în Rusia au înflorit grădinile. relui. Creşterea periodică a petelor pe dar nu şi-au în
înregistrat schimbări esenţiale nici în suprafaţa Soarelui intensifică şi activi trerupt munca nic-i A
wi sxSm®M? Toate aceste fenomene nu reprezintă poziţia continentelor, nici în a latitu tatea acestuia. Se produc furtuni mag o clipă. Ei au con A
decît oscilaţii ale vremii şi nu o schim dinilor geografice. Reiese acest lucru netice şi alte perturbări în straturile O
Exponate ale R. P. Romîae la Tîrg'ul Internaţional de la bare a climei. Schimbarea climei se atît clin cronicile care s-au păstrat, cit superioare ale atmosferei, care influen struit antena Beut- O
Leipzig. IN FOTO : Agregate şi compresoare refrigerente yrodu. produce la intervale de timp foarte şi din observaţiile efectuate de oamenii ţează asupra curenţilor de aer în stra <>
se în R. P. Romînă. mari, care numără milioane de ani. de ştiinţă. turile inferioare ale acesteia. schlandsender — O
A
sram vai fără zg o m o t Timp de milioane de ani, Pămîntul S-a stabilit că uneori, în decursul Legătura dintre fenomenele de pe cea mai înaltă A
a fost acoperit în repetate rînduri de cîtorva zeci de ani, pe regiuni întinse Soare şi procesele meteorologice din
r ’r-T ’r ’r ' r ' p r ’ f gheţari, iar apoi s-a eliberat de aceş ale Pămîntului se întîmplă ani calzi, atmosferă continuă să rămînă o enig construcţie din Eu O
tia. Spaţii imense au fost acoperite cu cu precipitaţii abundente. Urmează apoi mă. Sateliţii artificiali ai Pămîntului A
Noul traiuval sovietic mobilat cu scaune cu arcuri. un strat de gheaţă, a cărui grosime a o perioadă aproximativ la fel de lungă, vor ajuta să se biruie această dificul ropa, — şî undele A
„RVZ-6“ fără zgomot este El este executat din diferite atins pînă la un kilometru în Euro dar cu fenomene contrarii. Aceasta nu tate şi să se cunoască cauza oscilaţii
destinat pentru centrele popu materiale sintetice în tonuri pa şi pînă la 2 km. în America. Pe înseamnă însă nicidecum o schimbare lor de climă. p o s t u l u i Beut-
rioadele glaciare şi interglaciare au du a climei, ci doar oscilaţii de climă.
rat zeci de mii de ani şi au fost legate schlandsender a-
de foarte mari schimbări ale climei. Generaţia noastră este martora unei jung asţăzl de
astfel de oscilaţii. S-a produs o încăl parte
Oamenii de ştiinţă atribuie cauze di zire importantă a Arcticii. Hotarul ghe
ferite acestor schimbări. De pildă, ei ţurilor veşnice s-a retras cu cîteva sute AAOAAAOOAAAAAOOAAAOAOAAAAAOOAOAAAAOOOOOAAOCAAAAAAO
consideră că în decursul multor mile de kilometri mai la nord. Principala -
late, cu reţele de curent con deschise şi poate adăposti nii, sub influenţa altor planete ale sis- cauză a acestor oscilaţii o constituie C u rio z ită ţile
tinuu de 550 volţi. 118 pasageri. =aa= planafei Jupiter
Vagonul acestui tramvai Cabina conducătorului este Laminor care măreşte productivitatea Planeta Jupiter se comportă ca un
agent de circulaţie pentru cometele pe
este fără ramă şl cu caroserie foarte comodă, utilată ou cel riodice, adică pentru acelea care fac
parte din sistemul solar. Datorită forţei
metalică sudată. El se constru miai modern sistem de coman muncii cu '2.650 la sulă cîmpului său de gravitate, Jupiter ba
ieşte din profile matriţate dă. 'Aici există patru feluri atrage planetele in centrul sistemului,
căptuşite prin nituri cu tablă de îrîn e: electrodinamică, Fabrica de maşini-unelte „Bad-Dii- ce prescrise, automatizarea treptată ba le respinge, pe orbitele periferice. A-
de oţel, sau de aluminiu şi pneumatică, electromagnetică, be.n" din R.D.G., a construit un lami pînă la cuplarea la linia de fabricaţie ceasta este concluzia la care a ajuns
este cu o tonă mai uşor decît de şină şl manuală. Prin nor pentru profile care măreşte produc pe flux. Elena Kazmirceak-Poionskaia, astronom
vagonul de tramvai „MTV- aceasta se asigură securitatea tivitatea muncii cu 2.650 la sută faţă din Leningrad.
82“, în mers. Noi surse energetice
de o maşină aşchietoare. Sistemul de Bazîndu-se pe rezultatele unui lung
Construcţia originală a ca reglare a cursei asigură la această ma Oamenii de ştiinţă şi ingine studiu al legilor mişcării cometelor, a.v
şină adaptarea la condiţiile tehnologi rii sovietici ad elaborat un pro t-onomul sovietic afirmă că toate cf>-
roseriei şl. folosirea amortl- meteh periodice cunoscute, tară nîti
o excepţie, trec. în apropierea planetei
Flota maritimătramvaiul să se deplaseze 31• iect original de folosire a va Jupiter. Acest fapt ..dă, p.oşjbilitatea ob
zoarelor de cauciuc permit ca }' lurilor mării ca sursă de ener servatorilor de pe Pămînt să le cunoas
gie electrică. Inginerul Sidonen- că pe toate.
fără zgomot, să se decelereze 1 a Uniunii Sovietice ko de la Institutul „Ghiprovos-
tokneft“, a propus construirea Ipoteza astronomului din Leningrad
} unei hilroeentrale acţionate de are o mare importanţă pentru ştiinţă,
şi să se accelereze în mod lin T valuri în Marea Caspică, nu de ea explicînd apariţiile subite şi dispa
pînă Ia viteza de 70 km./h. ) In Uniunea Sovietică se pro- ve cu zbaturi subacvatice pentru parte de oraşul Berbent. Un alt riţia cometelor. Cometa lui Lexell, de
pasageri, cu motoare cu elice şi proiect se bazează, pe folosirea exemplu, care a fost descoperită în se-
1 iectează un tanc cu o capacitate proprietăţilor titanituluî de ba colul al XVIII-!ea şî care a dispărut
Salonul de pasageri este .] de 70.000 tone. Lungimea aces- turboreactoare, se elaborează riu, în care, sub acţiunea lovi rapid din cîmpul de vedere, a fost pro
turilor, se produce curent elec- j 1p1pPp1Bs iectată de Jupiter la o distanţă la care
•1 tui gigant al flotei sovietice de proiectele primelor prototipuri trie. Scuturi construite dintr-un observaţiile ,nu mai sînt posibile. In
tancuri va fi do peste un sfert experimentale ale unor nave ma asemenea material şi supuse ac lif 1963, afirmă Elena Kazmircea.k-Polon-
ţiunii valurilor mării vor da skaîa, după o apropiere de Jupiter, co
Proiedul unui pod de kilometru, iar lăţimea de ritime pe pernă de aer (aerogli- Hwl Noul ciclotron cehoslo meta Oterma va dispare pentru multă
pesfe Marea Caspică aproximativ 35 metri. Viteza soare), a căror viteză va îi de curent electric. vac al Institutului de cer vreme, poate pentru totdeauna.
proiectată a tancului cu încăr peste 100 km./h. cetări nucleare de la Rez,
Inginerul constructor Alexan- cătură completă va fi de 17 no lingă Praga. El va putea Telegrafe navale poloneze
duri. El va îl acţionat de ma Noile nave vor folosi combus accelera neutronii pînă la
o energie de 12,5 mii. elec- Uzina de utilaj naval din
dr KărkovsUi a propus să se şini cu o putere totală de 30.000 tibil nuclear. troni-volţi, Iar particulele Bygdosz, specializată în fabrica
alfa, pînă la o energie de ţia de aparate de semnalizare
construiască peste Marea Caspi C.P. Mina e o M t m i s m u i u 25 mii. electroni-volţl. pentru vase maritime, a început
că un pod pe pontoane cu lungi In prezent, în U.R.S.S. se con să fabrice în serie aparate de te.
mea de 340 km. care va uni Pe In foto : Controlarea ra legrafiat electrice. Ele servesc
ninsula Apşeron cu litovalul struiesc tancuri cu o capacitate dioactivităţii. pentru transmiterea dispoziţiilor
Turkmemei. Acesta este cel mai brută de încărcare de aproxima de pe pasarela de comandă că
animat sector de cabotaj. Condi tiv 50.000 tone. tre diferitele servicii de pe vas.
Din punct de vedere al Înzes
ţiile naturale sînt foarte favo trării tehnice, noile nave sovie
rabile construirii unui pod pe tice depăşesc navele de tran
acest loc ; malul opus se află sport construite de ţările capita La 10 kilometri depărtare de de GARMAŞ N. creşte plnă la 40—50 de gra
la o distanţă de numai 340 km., liste pentru uz propriu. oraş a apărat un ansamblu ele
iar adîncimea mării nu depăşeş gant de construcţii cil mai Candidat în ştiinţe economice de, creşte brusc şi umiditatea.
te 200 m. Modificări substanţiale se vor multe e ta je : clădiri frumoase
produce şi în flota destinată din sticlă, metal şi masă plas Pentru a ne apăra, am folosit
Podul va putea avea trei eta transportului de pasageri. Nave tică, înălţate pe malul unui
je. Pe cel inferior va trece o con le vor fi construite în general bazin de apă, înconjurate de portor, un adevărat fluviu de o căptuşeală din masă plasti
ductă de petrol, pe cel mijlociu pentru 750 şi 1.000 pasageri. Ele desişul verde al copacilor. cărbune, lat de doi metri... că, termohidroizolantă. In afa
o linie de cale ferată electrică, vor fi prevăzute cu cîrme late ră de aceasta, in mină se de
iar pe cel superior — o autostra rale care exclud balansul puter Ce sînt oare — sanatorii sau — Expediaţi tot cărbunele bitează aer condiţionat. Clima
dă. Construcţiile speciale din case de odihnă? consumatorilor ?.
nic chiar şi în timpul furtuni artificială este creată, în pri
sticlă vor proteja podul contra lor mari. — Am ajuns ! — ne-a anun — Ba. mul rînd, pentru maşini. Am CALEIDOSCOP
vînturilor si zăpezilor. ţa t vesel insoţîtoml nostru, — Cu ce combustibil funcţio spus „in primul rînd.“ pentru
Paralel cu construirea de na Boris Ivanovici, inginer la una nează termocentrala despre că... Be altfel, aţi văzut mulţi Televizor liliput
din minele din Boneţk. care ne-aţi vorbit in drum ? oameni aici?
IFtewizie f ă r a p e v iz o p Boris Ivanovici a zimbit enig Inginerii din Moscova au construit un televizor portativ „Moskva" care
— Unde am ajuns ? matic, apoi ne-a răspuns: Intr-adevăr, trecind prin tu este doar puţin mai mare decît o cutie de pantofi şi care va putea fi folosit
Graţie invenţiei lui K. Fila- receptoare 'de r-aze termice in- — In faţa dv. se află con — Cu steril... nel şi ajungind pînă aproape de turişti, geologi şi automobilişti.
tov, din oraşul B o r o v I c i fraroşii, plasate pe terasament strucţiile de deasupra mine Probabil că feţele noastre de abataj, nu am intîlnit oa
(U.R.S.S.), mii de revizori vor şi care „observă“ lagărul supra lor. In prezent industria sovietică produce peste 2 milioane televizoare de
fi scutiţi pe viitor de munca lor încălzit chiar dacă garnitura — Bar haldele, unde sînt trădau otita uimire, incit in- meni. In galerie lucra un agre diferite tipuri pe an.
obositoare şi monotonă, care trece pe lingă dispozitiv cu o haldele ? ginerul-şef s-a grăbit să ne ex gat automat. Cărbunele extras
constă din verificarea lagărelor viteză de 120 km. pe oră. De Nu se vedeau nicăieri aceşti Placaj transparent
pentru a se constata dacă aces» fecţiunea semnalată este comu munţi de rocă sterilă, însoţi plice : era incărcct pe un transpor
tea nu s-au încălzit prea mult, nicată la staţia cea mai apro tori inevitabili ai oricărei mine. — Ba, da — materia primă tor. Pe urmele combinei auto Specialiştii sovietici au creat un nou material de construcţii — placaj
ceea ce implică, în consecinţă, piată pentru a fi remediată în — Toată roca o lăsăm szîb transparent. Acest material, denumit „placaj de sticlă“, este antiacid şi ig
schimbarea roţilor. dată după sosirea garniturii pămînt, — ne-a lămurit ingi pentru obţinerea combustibilu mate înainta o maşină auto nifug, iar din punct de vedere al rezistenţei — cu puţin inferior oţelului. I se
acolo. nerul. Ea este folosită în mină lui este în realitate steril — propulsată pentru aşezarea poate da orice formă şi se poate vopsi în orice culoare. Ga materie primă
K. Filatov este autorul unor pentru umplerea golurilor for rezidurile provenite de la înno susţinerilor. se folosesc răşini poliesterice şi fibre de sticlă elastice. Noul material are o
mate prin extracţia cărbunelui. bilare. Mina noastră era expu Toate procesele — a conti grosime care variază între doi şi mai mulţi milimetri şi va fi folosit pentru
nuat Boris Ivanovici — sînt di acoperişuri transparente, pereţi despăr ţitori, în industria de automobile efc.
Spre surprinderea noastră să pericolului emanaţiei de rijate ăe o maşină electronică
nu am găsit aici nici clădirea gaze. Gazul metan se afla nu Planor din aluminiu
tradiţională a ascensoarelor, numai în cărbune, ci şi ro de calcul. Mai mult decît atlt,
deşi adlrvcimea minei, după creierul electronic alege cel Uzinele din Esztergom (R. P. Ungară) construiesc, pe baza unui patent
spusele inginerului-şef, este de cile erau saturate de gaz, in mai bun regim de funcţionare al inginerului ungur Ern5 Rubik, un planor din aluminiu. Aceste planoare sînt
1.600 metri. In mină se folo special şisturile argiloase. Ga cu 30 la sută mai uşoare şi cu 40 la sută mai ieftine decît tipurile care au
sea un ascensor cu mai multe zul este captat şi folosit ca a întreprinderii. Nu mai avem fost construite pînă acum în lume.
cabluri. Cele opt cribluri de combustibil kt centrala elec in prezent mineri in sensul
oţel suprareztstente, scripeteie vechi al cuvîntuluî. Există dis o
şi motoarele au încăput uşor trică. Mina noastră extrage şi peceri ai maşinii electronice,
prelucrează şase milioane tone Non instrument pentru constructori
In etajul superior al clădirii. de cărbune anual! Bar pentru oameni care mlnuiesc automa
centrala electrică nu cheltuim tele, afustori. Bar toţi aceştia In R.P. Polonă a fost pusă la punct producţia unui nou instrument pentru
Coborlrea şi ridicarea sînt lucrează in special la supra constructori, denumit „Grom“. Este vorba de un pistol care bate cîrlige meta
complet automatizate. Contei- nici un gram. lice şi cuie în beton, marmură şi cărămidă. De aceste cîrlige şi cuie se poate
nerul, cu o capacitate de 50 Rampa subterană a minei, faţă... prinde utilaj electric, sanitar etc. Cu ajutorul unui astfel de pistol în 8 ore
unde ne-a coborit „cu iuţeala ...'Am terminat călătoria prin de lucru se pot bate în beton aproximativ 400 cîrlige metalice.
de tone, acţionat de un sistem viatului“, maşina cu mai mul mina viitorului apropiat. De
te cabluri, amintea de o sta sigur, nu am reuşit să povestim Mina mecanică înlocuieşte munca grea
de cabluri, era descărcat in-
ţie de metro. Lipsea doar căp totul. Trebuie insă să mai O presă de 1.200 tone de la uzina de automobile din Mlada-Boieslav are
tuşeala de marmură — pere amintim ceva unele elemen drept ajutor o tihnă mecanică care apucă rapid şi sigur de pe nicovală pie
sele finite presate pentru automobilele Şkoda-Oktavia. Cleştii spepiali care în
ţii erau acoperiţi eu un fel de te ale minei anului 1980, apa locuiesc degetele sînt comandaţi prin impulsuri electrice de un. .releu-ceas spe
cial. Mina mecanică poate deplasa o piesă de automobil de 25 kg. şi efectua 15
material neted. rate şî instalaţii se 'experimen mişcări pe minut
— Izolaţie termică şi hidro tează de pe acum. Altele se
fugă — ne-a lămurit laconic află pe -hlrtiîle de calc ale
tr-nn buncher, de unde cărbu Boris ivanovici. incepind de ia proiectanţilor, in calculele ingi
Automobilul „Volga" model 1952 produs de uzinele din oraşul Gorki. nele trecea apoi la un trans- 1.000 de 'metri, temperatura nerilor şi oamenilor de ştiinţă.
(FOTO TASS). wv i
