Page 27 - 1962-04
P. 27
W r. 2.280 B R O M O S S'Ö Ö IA IilS'M O B ül P*S. >
txas&mnmfói
sa»
In atenţia noastră —închiderea anului ANU NŢ
şcolar în învăţămîntul de partid u fo iin iltM lic ÎNTREPRINDEREA
SIDERURGICA DE STAT
. SSSB3BSS3 ................» • ” C=5=3
In uitimul timp, comitetul co predat. Ca responsabili de grupe birourilor organizaţiilor de ba n— S t a ţie fârâ a c a ri PENTRU 24 ORE „V IC T O R IA “
munal de partid din Cristur, pe au fost desemnaţi comunişti ca ză din Cristur şi Bîrcea. Vreme nestabilă eu cerul mai
lingă preocuparea de seamă ce a re şi-au însuşit temeinic cele Odată sosită clipa plecării, verşi, care se sting şi se mult noros. Vor mai cădea pre cu sediul în oraşul Călan,
avut-o în 'vederea pregătirii bu predate in cadrul lecţiilor. Rezultatul măsurilor luate s-a trenul se desprinde încet din aprind, de linii albe sau ro cipitaţii locale sub formă de regiunea Hunedoara
nei desfăşurări a campaniei putut observa mal bine la ulti ploaie mai ales In cursul duţpă-
agricole de primăvară, a pus un Totodată s-a hotărît ca pro mele seminarii, unde au partici lo c ; primind apoi viteză, se şii, comandate doar de doi amiezil. Temperatura staţionară; ANGAJEAZĂ DE URGENŢA:
accent deosebit şi pe încheierea pagandistul să se intereseze ca pat toţi cursanţii, majoritatea ziua va fi cuprinsă între 6 şl 12
cu succes a anului şcolar în in- temele pentru seminarul reca dezbătînd bine problemele puse depărtează, pierzîndu-se la o impiegaţi de m işcare: Carol grade, iar noaptea va oscila în 20 ELECTRICIEN I
văţămintul de partid. Intr-o şe pitulativ să fie din timp cunos în discuţie. Consultaţiile colecti tre 2 şl 6 grade. Vîntul va su
dinţă de comitet ţinută pe la în cute de cursanţi. ve ce vor avea loc, considerăm cotitură. Cine i-a aprins în Codreanu şi Octavian Balaş. fla potrivit cu Intensificări pînă CALIFICAŢI
ceputul lunii martie, de exem că vor contribui şi mal mult la la tare din sectorul vest şi nord-
plu, s-a luat hotărîrea ca orga O astfel de analiză s-a făcut asigurarea bunei desfăşurări a faţă luminiţa verde, indicin- O apăsare pe buton, apoi vest. l!l)lli!IIIUIIIII!!llllllllllllllil!llll|[|||lillltiN!!l
nizaţiile de partid din satele şi în organizaţia de bază din sa seminarului recapitulativ, la în
Cristur şi Bîrcea — unde func tul Bîrcea, unde a participat atît chiderea cu succes a învăţămîn du-i „cale liberă“ ? Cine i-a alta, şi nevăzută, comanda PENTRU URMĂTOARELE cu şcoală profesională
ţionau cercuri de studiere a Sta tului de partid în organizaţiile TREI ZILE
tutului f.M.R. — să analizeze în responsabilul cu problemele de de bază din comuna noastră. făcut parcursul, punlnă in purtată de curentul electric, Informaţii la servi
adunări generale stadiul în care propagandă şi agitaţie cit şi se Vremea se menţine schimbă ciul administrativ al
se află predările şi seminariile cretarul comitetului comunal de IOAN VL'AD mişcare mócasele ? Căci lingă zboară cu iuţeala glnăului toare cu cerul mal mult noros întreprinderii.
precum şi gradul de pregătire a partid. şi cu temperatura' în creştere
cursanţilor, să ia măsurile cele secretar al Comitetului comunal ele nu vezi nici un om. spre motoraşele ce pun In
mai potrivite în vederea închide In baza măsurilor stabilite de de partid Cristur — oraşul uşoară.
rii la timp a învăţămîntului. S-a adunările generale, propagan regional Deva Acum, în staţia C.F.R. din mişcare acele. Al clipit din
stabilit dc asemenea ca la adu diştii Gh. Costa (Cristur) şl Ion
nările generale să participe şi Taşcău (Bîrcea) au participat Pentru îm bunătăţirea Simeria nu se mai văd acari ochi şi macazele şi-au schim
cite 1-2 tovarăşi din comitetul deservirii populaţiei schimbînd mocase. Acestea se bat poziţia, supuntndu-se
de partid. Astfel, la adunarea cu regularitate la pregătirile ce mişcă singure, formlnă intr-o voinţei omului ce le coman
generală a organizaţiei de partid se făceau la Comitetul orăşenesc In scopul unei tot mai bune clipită parcursul dorit. Locul dă de la distanţă.
din satul Cristur a participat to de partid Deva şi au reuşit să deserviri a populaţiei din ora efortului fizic l-a luat tehni
varăşul Ioan Horvath, responsa predea lecţiile prevăzute In pro şul Cugir, de curînd s-a înce Poţi urmări fără greşeală
bil cu propaganda şi agitaţia în gram, ultimul seminar ţinîndu- put aici amenajarea unui com
cadrul comitetului de partid. se în ambele cercuri, în săptă- plex al cooperativei meşteşugă ca nouă, centralizarea elec tot ce se petrece pe liniile
Intrucit cercul de studiere a Sta mîna de la 2 la 8 aprilie. La ul reşti ,,Viaţă nouă“. Noul com trodinámica. Ce a însemnat staţiei. Trebuie să sosească un
tutului P.M.R. din această orga timul seminar, propagandiştii plex va avea spaţiul necesar ea pentru staţie ? A crescut tren. Vezi lumina liniei de pe
nizaţie era rămas în urmă cu o au făcut cunoscute şi probleme pentru 8 noi unităţi (de coafu
lecţie faţă de programul de des le ce se vor discuta la semina ră, frizerie, croitorie, foto etc.). capacitatea staţiei: pentru for schemă stinsă, ca semn că e
făşurare a învăţămîntului, adu rul recapitulativ, probleme sta marea unul parcurs este su liber. Apeşi pe un buton şi
narea generală a hotărit — şl bilite din timp de către Comite Complexul va fi dat In folo ficient acum un timp de nu o vezi apoi luminlndu-se,
aceasta s-a reflectat şi în planul tul orăşenesc de partid Deva. sinţă in trimestrul al treilea din mai 2-3 secunde in loc de spunlndu-ţi că parcursul e
de măsuri aprobat ulterior — ca acest an. 8-10 minute necesare înainte. asigurat. Vezi trenul ce in
propagandistul Gh. Costa, să ţi Totodată, îndrumaţi de către
nă încă 6 predare şi un seminar comitetul nostru de partid, pro CAROL GRAF I Apoi, acum există deplină si- tră In staţie, căci pe măsură
pentru a se ajunge la zi. Totoda pagandiştii au stabilit şi zile de I guranţă a circulaţiei trenuri- ce el înaintează lumina tşi
tă în planul de măsuri adoptat consultaţii colective — înainte corespondent | lor, a scăzut mult staţiona- schimbă culoarea In roşu,
de seminarul recapitulativ — la [ rea vagoanelor în toate fa stingindu-se apoi In urma lui.
care să participe toţi cursanţii. E un ciclu ce se repetă con
In Cristur de exemplu, aceste zele de prelucrare. tinuu. Şi toate acestea In de
consultaţii vor avea loc în zile plină siguranţă, fără cea mal
le de 10 şi 14 aprilie, urmînd ca Cit de simplu şi uşor e mică putinţă de greşeală.
în 15 şi 25 aprilie să se ţină se
acum. Totul e executat de DUMITRU ZUBA
mecanisme, totul e dirijat de
multe lumini roşii, galbene, lăcătuş de revizie
de adunarea generală s-a pre minarul recapitulativ de închi O comoară nevalorificaiă
văzut ca toţi cei 36 de cursanţi dere a învăţămîntului de partid.
să fie organizaţi pe grupe, aceas Comitetul de partid a hotărît ca Este de prisos să mai insistăm asu mult, să zîmbiţi trist. Intre t ianuarie Gomentarllle sînt de prisos!
ta cu scopul de a se asigura stu la aceste consultaţii să partici
dierea temeinică a materialului pe majoritatea membrilor comi
tetului, precum şi toţi membrii
pra importanţei pe care o are cartea — 28 martie (sînt 73 de zile lucră Nu s-a făcut pînă în ziua de 2 apri T E A T R U L m STAT TURDA
tehnică în complexul de factori care toare!), biblioteca a avut în fiecare zi lie nimic, dar absolut nimic pentru ANUNŢA:
sprijină producţia. Adevărat ghid şi sfă doar cîte 3,2 cititori. (O bibliotecă cu popularizarea bibliotecii tehnice. Afişele,
tuitor al muncitorului, al tehnicianului aproape 15.000 de volume!). O nouă panourile cu coperţi false, anunţurile, D
sau al inginerului, cartea tehnică este împărţire şi aflăm că fiecărui bibliote nu sînt folosite de fel. Să nu mai vor- (
foarte mult solicitată. Garfea tehnică car i-au revenit zilnic doar... 1,28 citi bim despre prezentări, recenzii sau con
este o adevărată comoară' — spun ei tori (?!?) sfătuiri cu cititorii bibliotecii!
deseori.
Scoatem, la întimplare, fişa unei Nu este judicios întocmit nici ora
Ce părere aveţi însă despre o comoa cărţi. Este volumul „Laminarea" de I.M. rul. Trei zile pe săptămînă biblioteca
ră nefolosită, a comoară ce nu serveşte funcţionează de la ora 7 la ora 17, iar
aproape nimănui ? O astfel de comoa celelalte trei zile de la 7 la 18. Asta în /
ră, vitregită de către cei care o au în seamnă că, practic vorbind, muncitorii
grijă, este chiar... din schimbul de dimineaţă sînt aproape
...biblioteca tehnică Cijikov, o carte care după părerea to lipsiţi de posibilitatea de a folosi sala cadrul turneului o f ic ia l pe care Teatrul de S t a t [
varăşei bibliotecare Silvia Miron „este de lectură.
a C. S. H. foarte solicitată". Să vedem. Din iunie dui Turda îl efectuează în regiune cu piesa
1960 şi pînă astăzi, volumul „Lamina Intrarea la bibliotecă, fără nici o fir
Este o bibliotecă deosebit de bine în rea", lucrare foarte utilă, într-o refrac mă care să indice ce-i acolo, este rece, „DEZERTORUL", va prezenta spectacole
zestrată. Numărul de cărţi tehnice pe tare îngrijită, accesibilă, a trecut prin neprimitoare. Sala de lectură este de in următoarele centre :
care le posedă se ridică la 14.449. Doar mîinile doar a.:. 12 oameni. In aproa asemenea rece, de astă dată la propriu.
în ultimele 6 luni s-a cheltuit pentru pe doi ani! Ge să'm ai spunem despre - O răşfle, In ziua de 11 aprilie,
sporirea fondului de volume suma de cărţile „nesolicitate“ ? Neîntîrziat..., - H unedoara, în zilele de 12 şi 13 aprilie,
14.52,1 de lei. Aici găseşti întotdeauna - Oeva, în ziua de 14 aprilie,
ultimele noutăţi apărute în Editura teh De ce această situaţie... ...trebuie luate măsuri. Comitetul de ~ H aţeg, în ziua de 15 aprilie,
nică, Editura ştiinţifică, Editura Aca partid al G.S.H. trebuie să tragă la răs - P etro şan i, în ziua de 18 aprilie,
demiei R.P.R., în editurile tehnice de la ...care nu face cinste nimănui ? Lăsăm pundere Comitetul sindical şi conduce - Lupen?, în ziua de 10 aprilie,
Moscova, Kiev, Berlin, Paris etc. Volu faptele să vorbească. rea Cabinetului tehnic al 6 .S.H., care - Călan, m ziua de 20 aprilie,
mele mai importante există în 6, în 8, se fac vinovaţi de situaţia existentă, de - Cugir, în im de 21 ap rilie,
sau în 10 exemplare. Biblioteca posedă o In patru zile (29 martie — 2 apri irosirea acestei comori; trebuie să ana - Sebeş, în ziua de 22 aprilie.
sală de lectură bine amenajată. Aici lie) biblioteca a avut 120 de cititori NOI lizeze cu toată răspunderea situaţia crea
muncesc doi bibliotecari, în afară de care au solicitat 163 de volume. S-a în- tă şi să ia măsuri de schimbare a aces 'n p n r n n p n ^ 'n n n r 1
un al trdiiea care funcţionează cu o ju tîmplat vreo minune ? Poate că da, dar tei stări de lucruri.
Printre fruntaşele secţiei finisat a fabricii „Sebeşul11 din mătate de normă. atît de simplă, atit de uşor de explicat! Cooperativele MEŞTEŞUGĂREŞTI T
Sebeş se numără şi muncitoarea încă Flisabeta. Lucrînă la faza Incepînd din aceste zile, bibliotecara a In afara înlăturării lipsurilor semna niwiirrnwiran 11 11 -imiriinin IftfHlfIfWIT
remaiat ciorapi, ea execută mimai produse de bună calitate, Pe scurt, condiţiile de care se bucu făcut un lucru pq care demult trebuia late, propunem ca celor două bibliote 1
depăşindu-şi totodată norma in fiecare lună cu peste 25 la sută. ră biblioteca sînt optime. să-l facă: a luat un teanc de cărţi şi care — tov. Silvia Aîiron şi Eugenia ’l
a plecat cu ele printre muncitori. Aco Băieşan — să li se facă un scurt in
Cum sînf folosite aceste lo, ia gura furnalului, la cuptorul oţe- structaj despre metodica muncii cu car din o r a ş e l e : 1
lăriei, lingă laminor, trebuie să se ducă tea tehnică. Este cazul de asemenea ca
c o n d i ţ¦i i ? munca cu cartea 1 tov. Eugenia Băieşan, încadrată şi ea
ca bibliotecară, să nu mai fie utilizată
Trebuie să o spunem de la bun în Oamenii erau bucuroşi că o văd prin ca... dactilografă a cabinetului tehnic.
ceput: cu totul insuficient. De la 1 ia tre ei, o consultau, îi cereau cărţi, o
nuarie pînă la 28 martie, biblioteca teh rugau să mai vină. „Mulţi dintre ei — Ar fi interesant de cercetat de aseme
nică a avut cu totul 237 de cititori. Să nea cum s-a putut ajunge la situaţia ca
facem un calcul care este hazliu doar la mărturiseşte tov. Silvia Miron — nici tov. Silvia Miron să preia în 1959 FĂ
prima vedere. Să nu rîdeţi, puteţi, cel RĂ NICI UN FEL DE ACTE, circa
nu ştiau că există o bibliotecă tehnică". 10.000 de volume dintre oare circa 4.000
neinventariate ? Trebuie să recunoaştem HUNEDOARA, BRAD, PETROŞANI 1
Pentru predarea obiectivelor industriale înainte de fermen ful de echipă Ioan Tîrnă, de pe că inventarierea şi reinventarierea a şi din re stul o raşelo r din regiune, \
(0.000 de volume, fişarea lor, clasifica
şantierul montaj-instalaţii nr. 1, rea zecimală, ţinerea la curent a intră execută pentru populaţie cu materialul]
rilor ulterioare iau destul timp. Aşa că
O întrecere vie, antrenantă! (şef de şantier — ing. E. Zolk, tov. Silvia Miron nu este nici pe de [cooperativei şi al clientului, confecţii du-]
preşedinte al comitetului sindi- parte singurul vinovat pentru lipsurile
'cal — tov. Traian Rusu) a pro existente la biblioieca tehnică a 6 .S.H.
pus să se aducă materialele la [pă comandă pentru femei, bărbaţi şi copii,]
Rezultatele din munca sa în ultime
Constructorii hunecîorenl au cest considerent, colectivul şan atit mai puţin realizările. Aşa locul de m uncă; Constantin le zile arată că şi aici se poate mun [în modele noi, pentru primăvară şi alte]
de executat anul acesta impor tierului electrotehnic a chemat stînd lucrurile nici nu ne miră ci bine, cu spor. E timpul ca aceste re
tante obiective industriale sta la întrecere, la începutul anului faptul că indicii planului de Hurmuz şi Ioan Cutureanu, mun zultate să se perpetueze. [sezoane. ]
bilite dc Congresul al ni-lea al în curs toate celelalte şantiere, producţie n-au fost realizaţi. citori pe acelaşi şantier, au ce
partidului. Intre acestea se cu obiective c a : reducerea ter Fără discuţie, vinovat de aceas rut în nenumărate rînduri car G. R. CHIROVICI Unităţile noastre mai execută lucrări]
impun : furnalul de 1000 m.c. menelor de dare in folosinţă a tă situaţie se face în primul bid, oxigen şi diferite şuruburi
şi noile laminoare continui. A- agregatelor, creşterea producti rînd comitetul sindicatului de şl piuliţe. Conducerea şantie ro o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o - c de coafură, încălţăminte comandă, repa-î
ceste obiective au o importanţă vităţii muncii, îmbunătăţirea ca pe acest şantier, care n-a ma rului n-a găsit însă rezolvare întreprinderea de (
deosebită în dezvoltarea econo lităţii construcţiilor, ridicarea nifestat interes pentru organi la aceste propuneri şi echipele
miei naţionale, şi de aici de calificării oamenilor etc. Aces zarea întrecerii socialiste. Ba au fost nevoite să muncească la o construcţii montaj — 8 t( raţii moto şi obiecte de uz casnic.
alte lucrări.
curge şi necesitatea predării lor tei chemări i-au răspuns toate mai mult, nici n-a luat în sea Se poa$e munci mai bine L Adresafţi-vâă cu încr e d e r e la unităţile c o o p era -]
jîivelor meşteşugăreşti.
înainte de termen. Fiecare zi celelalte şantiere, precum şi co mă angajamentele concrete, lua
de funcţionare în plus, înseam lectivele secţiilor auxiliare ale te din proprie iniţiativă de 10 Aminteam că recent, comite S C ltti |
nă sute de tone de fontă, mii întreprinderii. Angajamentele brigăzi, angajamente care — tul sindicatului I.C.S.H. a ana O Calea Aurel Vlaicu, nr. 182, tele- 8
de tone de laminate, o viaţă mai luate in întrecere au fost de de altfel — au fost depăşite. lizat felul cum se desfăşoară în L fon 16-26, vinde din stoc supra- L
bună pentru siderurgişti şi fa falcate apoi pe loturi şi bri De slaba organizare a întrece trecerea socialistă. Cu acest pri O normativ: A i l i EPiliESEâ „MĂRMU8A“ SIMERIA
miliile lor. Iată de ce construc găzi. Şi cu aceasta întrecerea a rii socialiste se face vinovat şi lej a reieşit că se poate munci
torii hunedoreni muncesc cu fost pornită... A — Tuburi din fontă pentru x cu sediul în Sim eria str. Cuza Vodă nr. 24
comitetul sindicatului I.C.S.H. mal bine. Şi e necesajr să se
avint pentru reducerea termene $ presiune şi scurgere, de diferite O ja iiia e a s ă ,
lor de execuţie a fiecărei lucrări. Acesta s-a mulţumit doar să facă acest lucru. Noile obiec
Dar urmărirea constate că întrecerea e forma tive industriale trebuie să intre O dimensiuni şi piese deîmbinare, - un concurs pentru ocuparea
următoarelor posturi de maiştri :
In acest scop, ei au pornit o lă, că iniţiativa „Să realizăm cit mai repede în producţie. Pe ^ — Trei pompe centrifugale bUO
însufleţită întrecere, cu obiec planul săptămînal în 5 zile“ a baza angajamentului I.C.S.H., — doi maiştri carieră la unitatea RUS-
rezuîiaîelor ? O V/65KW
C H IŢ A ,
tive concrete, mobilizatoare. Aşa Din păcate Întrecerea s-a oprit fost abandonată. Numai în a de a da în folosinţă înainte de 0 — întrerupătoare automate
cum rezultă din documentele practic în acest punct. Rezul doua parte a lunii martie a termen furnalul de 1000 m.c., — un maistru mecanic la unitatea RUŞ-
existente la comitetul sindica tatele obţinute în întrecere nu analizat comitetul sindicatului s-a apreciat că se va putea pro DITA de 25, 150, 35 amperi. CHSŢA, raionul Caransebeş,
— întrerupătoare IUAÎ şi tran- — un maistru carieră la unitatea ALUN,
oraşul regional Hunedoara,
tului I.C.8. Hunedoara, în în s-au urmărit. Sau dacă s-a fă felul cum se desfăşoară întrece duce cu 20.000 tone mai multă sformator de intensitate TTM13
trecere sînt antrenate colecti cut acest lucru, s-a făcut for rea. Dar pînă atunci ? Nu se fontă decit are el planificat. — doi maiştri prelucrare piatră ^con
vele de pe toate şantierele şi mal. Stabilirea fruntaşilor s-a putea face nimic ? Acest lucru trebuie să fie un de la 6.000 !a 100 V. strucţii) ia sediul Simeria.
făcut în funcţie de realizarea imbold pentru constructori.
loturile, toate brigăzile. — Termometre manometrice, Concursu l se va fi n e in ziua de 20 a p r ilie 1962
cu tub capilar dublu, cu rezis orele 10, la sediul î n t r e p r i n d e r i i din Simeria, c o n
Să vedem însă cum stau lu planului şl nu de îndeplinirea Condifii cîf mai bune La rindul lor, comitetele sin tenţă de nivel. fo r m H. C. M. Î06î|19iî9.
crurile pe şantiere : să vedem angajamentelor. Aşa se explică dicale de secţii sînt datoare să — Separatoare de 1 KW I n f o r m a ţ i i în scris sau la t e l e f o n 62 Simeria.
cum este organizată întrecerea. faptul de ce unii oameni nici nu organizeze o întrecere vie, mo
de lucru — o sarcină — Regulator de gaz, pilot dia
mai ştiu ce angajamente au bri permanentă bilizatoare. Brigăzile trebuie să metru 250
Un în cep u i bun, p r o m ’fă îo r găzile din care fac parte. Dăm aibă angajamente concrete, iar
— Dale din fontă
Ultimele lucrări pe şantierele ca exemplu în acest sens în săşi. Pentru realizarea integrală a realizarea angajamentelor să fie — Pavele din piatră normală.
Industriale aparţin electrotehni- şantierul electrotehnic, adică angajamentelor luate în între urmărită cu multă răspundere; — Flanşe de oţel de diferite di
cienilor. Ei sînt cei care fac să tocmai acela .care a pornit în cere este nevoie însă de condiţii popularizarea fruntaşilor şi a mensiuni.
alerge pe fire electricitatea şi metodelor bune de lucru tre
apoi să pornească agregatele trecerea. tehnico-organizatorice corespun buie să se facă la timp pe fie — Minere olivere din aluminiu.
montate luni în şir de montori, care şantier, să aibă efect mo — Tocuri şi uşi metalice de di
pe fundaţiile turnate de con Lucrurile nu se prezintă mai zătoare, pe care conducerile şan bilizator. In acest fel întrecerea
structori. In urma electrotebni- bine nici pe şantierul montaj- tierelor sînt datoare să le creeze socialistă va deveni şl mai efi ferite dimensiuni.
cienilor, vin cei care exploa instalaţii nr. 2, (preşedintele brigăzilor. Faptele arată că nici cace, antrenantă, iar rezulta — Opaxit vernil
tează agregatele, furnalişti sau comitetului sindicatului — tov. acest lucru nu s-a făcut. Des tele muncii vor fi mult mal fru- 6 — Uscător perete cu 2 culi-
moaşe. X se etc.
Ioan Arteanu), al cărui colectiv tul de multe propuneri ale mun
de muncă a fost fruntaş pe în citorilor, făcute în consfătuirile ^ Listele complete se pot consul-
treprindere anul trecut. Aici nu de producţie, au rămas doar în $> ta la sediul întreprinderii, ^
laminatori. Tinînd seama de a- se cunosc angajamentele şi cu procesele verbale. Bunăoară, şe- ¦N. ANDRONACHE QOOQOOvOOOQOOOOpOOOOOOOO