Page 29 - 1962-04

tsiD uyiu^« -------------- -,
R a g io ta '»

H un edoarö*^5eVa

p r o l e t a r i d in t o a t e t a r i l e , v n i ţ i-v a i mm Cu foile sporite la efectuarea

will suCialisuiÉi wm. w ß In aceste zile, pe ogoarele gospodăriilor agricole colective»
din regiunea noastră se munceşte intens. Colectiviştii, hotărîţi)
Wl.uJiesssésjSissMzssaiâSJ-i să-şi respecte angajamentul luat in adunările pentru desemna- ]
(rea invitaţilor la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Na-1
o Sport (pag. 2-a) ; ' ţionale, de a termina in cinstea acestui important eveniment î
• Din activitatea organizaţii­ lucrările agricole, din epoca respectivă, depun eforturi sporite. i
lor de partid (pag. 3-a) ;
» Pe loturile pentru 5.00U
kg. porumb boabe la hectar
(pag. 3-a) :

o De peste hotare (pag. 4-a).

Anul XIV. Nr. 2267 Marţi 10 aprilie 1962 4 pagini 20 bani

Cu tractoarele S.M.T. şi atelajele proprii

Drum larg progresului ss După ce au transportat gu- şi cîte 22 atelaje proprii. Pe
noiul de grajd pe o suprafaţă terenul pregătit, membrii gos-
tehnic! loslf Boldea de peste 200 ha., colectiviştii podăriei colective din Ostţov au
conduce una din din Ostrov au început arăturile început însămînţările. Pînă acum
de primăvară. Alături de cele
In raportul prezentat la cel obţine ? Şl apoi, chiar obţinute echipele frunta­ două tractoare de la S. M. T. ei au şi însămînţat orzul pe 20
ile-al n i-lea Congres al P.M.R., instalaţiile, punerea lor în func­ şe ale orizontu­ Orăştie, pe ogoarele gospodăriei ha. şi ovăzul pe 30 ha.
tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a- ţiune în hune condiţiunl este lui 30 de la mi­ colective din Ostrov ară zilnic
răta: „O atenţie deosebită va tre­ na Musariu a P. FÂRCAŞ1U
bui acordată mecanizării lucrări­ ştiut că necesită şi o funcţiona­ Exploatării m i­ corespondent
re perfectă a staţiei de compre­
Intr-o singură zi

lor grele din industria minieră, so are, o anumită presiune a ae­ niere Barza. In In prima zi prielnică pentru Crişan, Ioan Dumitru Lazăr
luna martie şi-a insăminţări, colectiviştii din Perţa şi alţii.
din exploatarea lemnului, în con. rului la perforatoare. Or, este depăşit planul Ocoliş, raionul Orăştie au înce­
cu aproape 30 put arăturile şi însămînţările de Cu aceeaşi însufleţire au mun­
strucţii, Ia lucrările de încărcări îndoielnic că instalaţia de aer la sută. cit colectiviştii şi la săparea
primăvară. Muncind cu spor, ei gropilor pentru plantarea pomi-
şi descărcări, în transporturi, comprimat, aşa cum se prezin­ Fotografia au terminat însămînţarea orzu- lor. Pină în prezent au fost să-
noastră prezintă lui pe întreaga suprafaţă plani- pate peste 800 de gropi nece-
precum şi a muncilor auxiliare, a tă astăzi, ar fi outut să facă fa­ pe membrii, e- ficată. In fruntea acestei acţi- sare plantării.
chipei ăiscutină uni s-au situat colectiviştii Ilie
transporturilor interne din în­ ţă (de altfel, acest lucru justifi­ despre calitatea Opricescu, Iile Vitan, Aurel LAUREAN JUDE
minereului.
treprinderi“. că şi neintroducerea burajului corespondent
3$ii
Urmînd această cale, colecti­ cu nisip). Apoi, mai trebuie

vele de muncă ale întreprinde­ adăugat că şi reţeaua subtera­

rilor miniere, îndrumate de or­ nă de aer are o seamă de nea­

ganizaţiile de partid, au început junsuri. Are multe coturi şi es­

o largă campanie de introduce­ te uesistemaţizată. In cîmp şi la grădina de legume

re pe o scară tot mai largă a teh­ Toate acestea puteau fi însă

nicii noi. In subteran pătrund ameliorate. La mină există două Membrii gospodăriilor agricole
colective Bretea Strei-Plopi şi
astfel humeroase maşini şi uti­ compresoare ce stau nefolosite Ruşi desfăşoară o muncă susţi­ Cu deosebită hărnicie lucrea-’
nută pentru efectuarea în tim­ ză şi colectiviştii din satul Ruşi.
laje, din cele mai moderne, me- (uritil de circa un an de zile). pul optim a lucrărilor agricole Ei au arat pînă în prezent 12
din actuala campanie. Gu ate­ ha. din care două au şi fost
mite să uşureze Pentru coriduce- lajele proprii ei au transportat plantate cu cartofi.
la cimp cantităţi mari de îngră­
!munca mineri- rea exploatării şăminte naturale. Folosind ate­ Colectiviştii din satul Ruşi
lajele şi la arături, zilnic ei ară acordă atenţie şi muncii la gră­
lor, să o facă LA E. M. C E R T E J faptul este ln- i*, cite 12 ha. teren. Pe 5 ha. a şi dina de legume. Ei au pregătit
mal plăcută şl trucîtva justifi­ fost însămîntat ovăzul. terenul şi au însămînţat spanac
In în tre c e re a so cialistă - şi ridichi de lună.
mal spornică. La cat, dat fiind lip­ Din gospodări! colediya
F. PETRU
iminele din Valea sa ţinui proiec­
corespondent
'Jiului bunăoară se extinde tot tant pentru proiectarea amplasa­ noi succese mici - unităţi puternice
înfloritoare
mai mult Încărcarea mecanizată mentului. Dar trustul minier De­

în galerii şi abataje, armarea va, de care aparţine, dispune de tr 'r 'r » n r » r 'r 'r » i“ rn r“' r*’’r—' r
4. 3
metalică, perîorajul umed la proiectanţi şi forurile de aici Colectiviştii din
înaintări în steril etc.
cunosc starea de lucruri. Lipsa Ecenormâ de 3 Sisearla satele Bisearia, Si-
Succese frumoase In ridicarea meria Veche, Uroi
continuă a nivelului tehnic al lor de preocupare pentru îndrep­ Colectivul laminorului de 3
producţiei se obţin şl la mine­ tarea ei este greu de explicat. 650 mm. din C. S. Hunedoa­ 3 Pe ogoarele colectiviştilor din Sebeş
ra a încheiat primul trimes­ veste îmbunătăţirea procen­ 3 şi Gărpiniş au obţinut an de an rezul­
tru cu un bilanţ frumos. Pla­ tului de scoatere. In luna ia­
le !din Teliuc şi Ghelar, şi pre­ De altfel conducerea tehnică nul de proăiLcţie a fost depă­ 1 tate din ce In ce mai bune în toate do­ In numai 3 zile, colectiviştii Membrii acestei gospodării
şit cu 4.125 tone. Totodată, efectuează lucrări si in vie. Pes-
tutindeni unde există preocupa­ a trustului ar avea un cuvînt de prin reducerea rebuturilor sub nuarie, bunăoară, procentul 3 meniile de activitate. Aceasta a dus la din Sebeş au reuşit să însămîn- te 200 colectivişti au dezgropat
cifra admisă, s-a realizat o ţeze 50 ha. cu cereale de pri-
re susţinută pentru realizarea spus şi în sistématizarea reţelei de scoatere la producţia de 3 întărirea unităţilor din care tac parte, măvară şi 8 ha. cu mazăre. tăiat viţa de vie de pe 50 ha.
integrală a obiectivelor prevăzu­ de aer comprimat şi in general, ţevi calitatea I-a a fost de 3
te în planurile tehnice. in realizarea tuturor indicilor 3 ia ridicarea nivelului lor de trai. Ana- De asemenea, brigada legumi- FILARET CHIRUŢA
planului tehnic de la E. M. Cer­ corespondent
Şi la E. 5vr. Certej, In planul tej. Fără îndoială că printr-o în- peste 87 la sută, iar în luna 3 lizînd perspectivele largi ce se deschid cola din gospodărie a însămînţat
tehnic pentru anul trecut şi anul februarie de 84,6 la sută. De 3 pe 3 ha. pătrunjel, morcov şi ar-
în curs, au fost prevăzute o sea­ prin unificarea acestor gospodării ve­ pagic.
¦1
asemenea, prin extinderea la­ 3 cine, toate cu o suprafaţă redusă de te­

ma de obiective importante. Aşa drumare mai concretă din par­ 1economie de metal de 25,5 minării la toleranţe negative, ren, colectiviştii au hotărît să treacă ne-

de pildă, s-a prevăzut extinde­ tea cadrelor tehnico-inginereşti întirziat la înfăptuirea ei.

rea perforajului umed, introdu­ de la trust, situaţia s-ar prezen­ tone. s-a realizat o economie de 1 Aşa se face că in cadrul unei adu­
cerea burării găurilor cu nisip ta altfel. S-ar fi putut lua din Succese de seamă au obţi­ metal echivalentă cu costul
şi puşcării electrice. De aseme­ timp cele mai eficiente măsuri a 21 apartamente. 3 nări generale, colectiviştii din cele pa­ $ |P P8&
nea, realizarea unor consumuri nut laminatorii şi în ce pri- 3
de 3 tru sate au aprobat în unanimitate uni­
C reşte prôdsicfia 3
specifice mai reduse de material pentru reducerea consumurilor la sută la ciorapii de bumbac, 3 ficarea. Ca preşedinte al noii gospodă­
Şi la fabrica „Sebeşul“ din la 50,6 la sută la ciorapii sin­
exploziv, lemn de mină, oţel de specifice şi asigurarea exploa­ Sebeş obiectivul principal al y rii colective care poartă numele „Octom­
i
sfredele ş.a.m.d. tării cu utilajele şi instalaţiile brie roşu“ a fost ales tov. Ioan lordate.
i
Cum au fost înfăptuite toate necesare. AUREL IFRIAi
acestea ? Planul la perforajul Desigur, nil este lipsită de răs­ întrecerii socialiste 11 consti­ tetici şi la 78,83 la sută la 3 corespondent Vasile Voina
umed a fost realizat anul trecut este m a i s t r u
în proporţie de 13 la sută, la bu- pundere nici conducerea tehni- Zilele trecute a principal la ate-
tuie îmbunătăţirea calităţii tricotajele din bumbac. Tot­ 1 avut loc şi adu­ ierul de roţi
produselor. Luptînd cu con­ odată planul ăe producţie a 3i narea generală dinţate — sec­
rare cu nisip zero la sută, iar la co-administrativă a exploatării. secvenţă pentru înfăptuirea pentru unificarea gospodăriilor colecti­ ţia maşini unel­
angajamentelor, colectivul fa­ ve din satele Rapoit şi Rapoiţel. Noua te — al U. M.
puşcare electrică 33 la sută. Ea n-a făcut totul pentru ca ma­ bricii a reuşit în trimestrul I fost depăşit cu 2,55 la sută. 3 gospodărie posedă acum o suprafaţă de Cugir.
Anul acesta, pînă în prezent, si­ al anului să mărească produc­ (.201 ha, teren, peste 300 bovine, aproa­
tuaţia a rămas neschimbată. terialele să fie folosite cit mai ţia de calitatea I-a la 89,56 Printre fruntaşii întrecerii 3 pe 400 oi, 220 porci, numeroase con­ Piesele produ­
3 strucţii zootehnice şi gospodăreşti etc., se in atelierul
Consumurile specifice la mate­ ing. GH. COMŞUŢA se numără Ana Hinoveanu, 3 iar averea obştească a gospodăriei în­ respectiv sînt dc
Letiţia Păcurar, Ana Bucur, 3 sumează 2.200.000 lei. bună calitate.
rial exploziv, lemn de mină şi Maria Făt Ioana Groza. 3 Rină la sfirşitul anului, în baza pla­
nului de producţie întocmit, numărul 7F
otel de sfredele au fost depăşite. (Continuare în pag. 3-a) bovinelor va ajunge la 390 capete din
care 169 vaci de lapte, cîte 60 porcine
Viteza medie de înaintare în Itl—Juj 1^/U_f ?\^J, I!__/1-J1_J Ia suia de hectare, un efectiv de 1.000
păsări, iar valoarea avuţiei obşteşti se
galerii a rămas sub cea plani­ va ridica lă aproximativ 3.000.000 lei.

ficată. ŞT I R ILE

Bineînţeles că această stare de
lucruri işi găseşte explicaţia în-

tr-o seamă de motive mai mult

sau mai puţin întemeiate. Iată, în fr u m u se ţe a z ă ©nişaal La iaza raională
de pildă, pentru perforajul
Cetăţenii din oraşul Alba Iuîia participă cu multă însufleţi­ Duminică 8 aprilie a. c., la
umed, în memoriul justificativ re la munca de amenajare a trotuarelor, curăţirea şanţurilor şi Baia de Criş, raionul Brad, a
aflat la serviciul tehnic al ex­ plantarea de pomi ornamentali. Mobilizaţi de ’ deputatul Ioan avut loc faza raională a celui
ploatării, se arată că n-a putut Goia, cetăţenii Ioan Bedca, Maxim Ciuta] Mircea Adam, Gavrilă

fi realizat din lipsa unor insta­

laţii adecvate (decît pentru sec­ Todea şi alţii, sînt totdeauna în fruntea acţiunilor de înfru­ de-al III-lea Festival bienal dă <jQ eentţiliL<VXX>COOO. m OOOOÖOOO
torul I). Lipsesc recipienţii por­ museţare a oraşului. Ei au plantat pe str. Oituz, 32 de pomi or­ teatru „I. L. Caragiale“. Au par­
tativi necesari acestui sistem de namentali şi au aşternut 10 m.e. de piatră. ticipat formaţiile de teatru ale
perforare. De asemenea, se arată căminelor culturale din Rişcu-
că burarea găurilor cu nisip nu P. TOMA liţa, Bala de Criş şi Vaţa de
s-a putut introduce datorită ca­ corespondent Jos.
pacităţii reduse a staţiei de com.
presoare şi stării nesatisfăcătoa. C o n f e r i n ţ«a FESTIVALUL REPUBLICAN 'Artiştii aviatori din Rişculiţa, Pe la sfirşitul lunii februa­ roiu om calculat, care cumpă­ Apoi, foaia ăe acord dată bri­
re a acesteia. Puşcarea electri- pentru 'AL ŞCOLILOR DE M U Z I C A care au prezentat piesa „Deş­ găzii pe luna martie a suferit
rie, cină normatorul sectoru­ neşte bine lucrurile înainte de schimbări: de la 2,4 tone căr­
tineret De curînd s-a încheiat festivalul republican al şcolilor şi bune pe post, norma a fost ma­
lui Ii. i-a inminat foaia de a lua o liotărire. De aceea, in­ jorată la 2,8 tone pe post.

că nu s-a extins din lipsă de Zilele trecute, instituidor de artă, la care au participat 700 elevi şi stu­ teaptă pămîntului“ şi cei din acord pe martie, şeful de bri­ ginerul a luat foarte în serios O dată cu noua normă, în
munca brigăzii a pătruns un
explozoare şi artificieri autori­ in faţa a peste denţi din toate şcolile elementare, medii şi superioare de Baia de Criş cu piesa „Soarele gadă Ioan Firoiu a primit-o cererea pe care brigadierul o suflu nou, un entuziasm deo­
sebit. Sprijinul sectorului cu
zaţi. 200 ăe tineri de artă din ţară. Din regiunea noastră au participat reprezen­ a răsărit la miezul nopţii“, s-au nemulţumit. I-a reproşat pe făcea conducerii sectorului. cele necesare lucrului la ex­
tracţia cărbunelui s-a făcut şl
Dar, să ne oprim puţin asu­ la E. M. Barza, tanţi ai elevilor din şcolile elementare de muzică din Deva, bucurat ăe aprecierea spectato­ loc normatorului: — Ai perfectă dreptate, to­ mai mult simţit. Şeful de sec­
pra celor enunţate. Este adevă­ tov. Remus Tă- Hunedoara şi Peiroşani. rilor. tor, secretarul organizaţiei ăe
rat că fără instalaţiile cuvenite naşe a expus — Iarăşi ne-ai dat 2,4 tone varăşe Firoiu. Normele trebuie bază, tov. Gheorghe Cenani,
perforajul umed nu poate fi ex­ Reprezentanţii regiunii noastre s-au bucurat de o caldă Dintre recitatori s-au remar­ treceau aproape zilnic prin
tins. Oare conducerea exploată­ conferinţa „40 apreciere din partea juriului festivalului. Acest lucru a fost cat in mod deosebit Andrei Bă- pe post ? să ţină pasul cu progresul teh­ abataje, stăteau de vorbă cu
rii a insistat îndeajuns pe lingă de ani de la în­ confirmat şi de faptul că 7 elevi din Deva, Hunedoara şi luţă din Baia de Criş, şi Lia oamenii, le ascultau propune­
conducerea trustului pentru a le fiinţarea U.T.C. Petroşani au participat la recitalul prezentat în sala Dal­ Făbianu din Rişculiţa. — ? !? nic, cu condiţiile de muncă in
din Romînia“. les, de către cei mai talentaţi participanţi la festival. rile pentru ridicarea muncii la
Surprinderea a fost atît de continuă îmbunătăţire în aba­ un nivel tot mai înalt de or­
ganizare. Şi cu fiecare zi tre­
mare pentru normator incit n-a tajele noastre. Totuşi trebuie
cută, randamentul brigăzii a
mai fost în stare să răspundă. să mai chibzuiţi cu ortacii tot crescut. Realizarea normei
s-a apropiat de 2,8 tone pe
Tocmai el, Firoiu, şeful unei asupra cererii. Nu ştiu dacă e post, apoi a urcat şi mai sus,
aj ungin S ca pină la sfirşitul
brigăzi fruntaşe să fie nemul­ momentul potrivit să vă mă­ lunii martie minerii brigăzii
să extragă in medie 3,5—4
ţumit de normă ? —¦ se între­ rim norma. Aşa socot eu... tone dc cărbune pe fiecare
post prestat.
Locul agronomului — pe ogoare * ba nedumerit normatorul. Doar — Ce să mai alegem momen­
Luna martie, minerul Ioan
-.y-VJVV/-- brigada are tot ce-i trebuie tul ! ? In orice zi e potrivit să Firoiu cu ortacii lui, au înche­
iat-o cu un plus de peste 250
pentru realizarea normei, in lucrăm pe baza unei norme tone cărbune de bună calitate.

Menirea agronomilor, zootehnicienilor şi me­ abatajele figuri ale minei Pe- mai mari, care reflectă posibi­ Iată ăe ce minerul Ioan
dicilor veterinari este de a munci efectiv în Firoiu nu-i împăcat cu norma
mijlocul colectiviştilor şi a lucrătorilor din gos­ trila, de pe stratul 7 b, unde lităţile existente! nici acum. Pentru că aşa sînt
podăriile de stat, pentru ai ajuta la aplicarea comuniştii: se află întotdeau­
regulilor agrotehnice, la obţinerea unor succese lucrează şi minerul Ioan Fi­ — P erfect! Dar veţi putea na acolo unde e mai greu,
din ce în ce m ai mari în toate domeniile. Locul \ unde se simte nevoia exemplu­
roiu cu ortacii săi, sînt asigu­ realiza norma dacă v-o mărim lui mobilizator. Şi minerul
Ioan Firoiu e comunist.
rate condiţii optime ăe apro­ in cursul lunii ?
I. BALAN
vizionare cu vagonete goale, — Musai, tovarăşe ingineri

specialistului din agricultură este acolo unde se ^ cu lemn pentru armare etc. in Şeful de sector a cerut păre­

hotărăşte soarta producţiei, acolo unde îşi poate t urma introducerii susţinerii rea biroului organizaţiei de

valorifica pe deplin cunoştinţele şi poate să ; metalice cu armături T.H. in bază. Poziţia brigăzii lui Firoiu

vadă concret rezultatele muncii sale. j galeriile de bază şi ăe cap, faţă ăe norma ăe producţie a

Conştienţi fiind de sarcinile ce le revin şi ani- } aerajul, transportul şi accesul fost mult apreciată. S-a luat
maţi de dorinţa de a-şi pune în slujba produc- 1
personalului la abataje, au cu­ hotărlrea ca asemenea iniţia­

ţiei agricole toate cunoştinţele acumulate in noscut o îmbunătăţire radica­ tivă preţioasă, care reflectă
anii de studiu şi practică, un grup de cercetă­
lă ; lucrările miniere din sec­ puternic atitudinea socialistă

tori ştiinţifici de la Staţiunea experimentală tor îşi menţin gabaritul cores­ faţă de muncă, izvorîtă din

horticolă din Geoagiu, au plecat să lucreze ca punzător cerinţelor procesului conştiinţa omului înaintat,

specialişti în gospodăriile agricole colective. de producţie. Totuşi, şeful bri­ crescut şi educat de partid, să

Printre ei se numără şi inginerii Iulian Drăgan, găzii de la figuri, Ioan Firoiu, fie sprijinită. Chiar a dom zi

purta In suflet ghimpele ne­ normatorul sectorului a intrat

Mihai Gută, Constantin Mertoiu, Ion Gheorghiu, mulţumirii. Pînă intr-o zi de in mină la abatajul brigăzii iui

Andronie Andola pe care îi înfăţişează fotogra­ pe la începutul lunii martie... Firoiu: a cercetat tăria căr­

fia noastră. ...Şeful sectorului II, ingine­ bunelui, a făcut cronometrări

rul Mircea Felea, ii ştie pe Fi­ pentru fixarea altei norme.

^ ooooooooooooooooooo ooooo< OOOQOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOQQOOOQOOOO^.