Page 31 - 1962-04

Mv. 226 7
Din acjjyjjafea
organizaţiilor de partid
Invăfăm întulde paríid în discuţia
©pgaiiBsaflel de b ază
Organizaţia de bază din sta­ dru Popovicl, de la cursul serai,
ţia C.F.R. Simcria-călători — ne Losif Răduţ şi Romulus Baian-
informează tov. Emil Creţu — a ţu, de la cercul de Istoria
discutat luna trecută modul In
care se desfăşoară invăţămintul
de partid în cercuri şi cursuri.
Tovarăşul Lazăr Borlea, respon.
săbii cu munca de propagandă şi
agitaţie în birou, a prezentat o
informare în această problemă. Radu, Nicolae Zinca, Bălan Chi-
Din referat şi din discuţii a reie­
şit că propagandiştii participă
cu regularitate la şedinţele de
instruire, studiază şi se pregă­
tesc cu răspundere, asigură o
legătură strînsă şi firească între
teorie şi munca practică. Lecţiile
şi seminariile an un conţinut bo­
gat. Au fost evidenţiaţi propa­ conştiinţă şi răspunderea faţă
gandiştii Ion Bîrceanu, Alexan­ de sarcini a comuniştilor.
Fiecare secţie-© unitate
Intr-o adunare generală a or­ Vlorel Marcu, Francisc Boyte,
ganizaţiei de bază de la coope­ Ştefan Belu, Dumitru Balintoni,
rativa meşteşugărească „Reteza­
tul“ din Haţeg — ne scrie tov.
Nicu Sbuchea — comuniştii au
analizat rentabilitatea secţiilor
cooperativei. Din referatul pre­
zentat de tov. Emil Selarlu, con­
tabil şef, a reieşit că mai sint generală a adoptat un plan de
unele secţii din Haţeg ca acele măsuri care prevede : reducerea
de confecţii pentru bărbaţi cate.
goria I.a şi Il-a, confecţii pen­
tru femei, reparaţii cismărie din
Pui şi Baru Mare etc., care lu­
crează în pierdere. Printre cau­
zele care au dus la această si­
tuaţie s în t: proasta gospodări­
re a materialelor, cheltuieli ne-
economicoase, neutilizarea din
plin a timpului de lucru şi al­
tele.
IFeasira © e m i Smsraa fo lo s ir e
a. m ijlo a c e lo r eircu larate
Organizaţia de partid 'de la
şantierul electrotehnic al I.C.S.
Hunedoara, manifestă multă
preocupare faţă de folosirea cît
mai judicioasă a mijloacelor
circulante. Sub îndrumarea sa,
conducerea şantierului — ne co­
munică tov. Vasile Pop — a luat
măsuri ca materialele şi apara-
tajele electrice să intre în proce­
sul de producţie în cel mult trei
zile de la data sosirii lor la ma­
gazia şantierului. De asemenea,
Drum larg progresului tehnic!
( Urmare 'din pag. l-a )
judicios şl utilajele existente să
fie întreţinute şi utilizat'- în ce­ mod deosebit spre extinderea
le mai bune condiţiuni.
Din cele de mai sus vor tre­
bui desprinse o seamă de învă­
ţăminte. !Pe viitor conducerea
exploatării este necesar să acor­
de o atenţie sporită ridicării ni­
velului tehnic al producţiei, fo­
losind la maximum rezervele
interne de care dispune. Ea va
trebui să îndrume cadrele tehnl-
co-inginereşti spre efectuarea
unei munci de concepţie mal
susţinută. De asemenea, se ce­
re ca conducerea Trustului mi-
nier Deva să ia măsuri pentru
îndrumarea concretă şi eficientă
a acestora. Specialiştii de aici
vor trebui să studieze temeinic
SEARA
O ăupă-amiază ca oricare tani“ de Kaverin, este o carte
alta. Străzile Simeriei sint bună.
animate. Numeroşi muncitori1 Uşa bibliotecii se deschide
şi membri ai familiilor lor, mereu. Intră alţi şi alţi citi­
ăupă orele de muncă îşi în­ tori dintre care unii, după de repetiţie a clubului. In drum
dreaptă paşii spre clubul sin­
dicatului. Ceferişti, construc­
tori, cooperatori, intelectuali...
Aici îi aşteaptă biblioteca
înzestrată cu peste 3.000
volume, sala de şahy de tenis,
cinematograful, sălile de repe­
tiţii.
In faţa bibliotecii se opresc
două eleve. Sint fruntaşe la
învăţătură şi cititoare pasio­
nate. Se numesc Mariana Flo-
rea şi Tatiana Moîsii. îşi aş­
teaptă o a treia prietenă ne­
despărţită, Margareta Strb, care
tocmai se vede apărlnd de
după colţ.
— Uite-o şi pe Margareta !
S-a ţinut de cuvlnt şi nu a
intirziat. împreună vom alege
mai bine cărţile recomandate
de tovarăşa profesoară.
Biblioteca este plină de lume.
Maria Moca, bibliotecara, abia
mai pridideşte să împartă
cărţi şi să facă recomandări.
Pe uşă intră Ioan Susan, lăcă­
tuş de revizie la Slmerta Triaj,
împreună cu soţia.
— Aş dori să Împrumut vo­
lumul „Ana Karenina“ de Tei­
stoi...
— Cu toată plăcerea, dar
chiar astăzi am dat-o altcuiva.
Dacă vreţi citiţi „Doi căpi­
S®E®5jS2CffiG^
P.M.R. şi cursanţii Ion Miclea,
Cornel Popa, losif Iorgovan, Io
gif Mariş, Rozalia Pop şi alţii.
Cu acest prilej s-a scos în evi­
denţă şi faptul că unii cursanţi
ca Moise Mihu, Petru Stoica, Ion
rilă, Gheorghe Matei şi alţii, ca­
re mai lipseau uneori nemotivat
şi care au fost discutaţi în birou,
acum s-au îndreptat şi frecven­
tează cu regularitate învăţămîn-
tul de partid. S-a apreciat că da­
torită ridicării nivelului politic
şi ideologic, a crescut nivelul de
Alexandru Kirsch, Ioan Radu,
Petru Neidonl, participanţi la
discuţii, au făcut numeroase pro­
puneri bune. Pe baza studiului
făcut anterior şl a propunerilor
membrilor de partid, adunarea
Cheltuielilor neeconomicoase şi
a cheltuielilor generale ale coo­
perativei, revizuirea unor nor­
me de muncă prea elastice, stu­
dierea posibilităţilor de confec­
ţionare in secţiile cooperativei
a unor articole rentabile, folosi­
rea mal judicioasă a rezervelor
Interne etc.
după terminarea lucrărilor pre­
văzute în plan s-a luat măsura
ca materialele rămase nefolosi­
te să fie restituite la magazie în
termen de două zile. Datorită a-
cestor măsuri se evită formarea
stocurilor supranormative şl
deci imobilizarea de fonduri, se
asigură folosirea judicioasă a
mijloacelor circulante şi se cre-
. c~ză condiţii îndeplinirii înainte
de termen a sarcinilor de plan.
posibilităţile de Introducere a
tehnicii noi la această mină.
Atenţia să fie îndreptată in
perforajului mecanic (umed in.
deosebi), introducerea încărcă­
rii mecanice In galerii, îmbună­
tăţirea alimentării cu aer com­
primat şi în general spre ridica­
rea gradului de mecanizare a lu.
crărilor. Bineînţeles este nece­
sar un studiu aprofundat, ţinînd
cont de perspectivele de dezvol­
tare ale exploatării.
Fără Îndoială că o preocupa­
re susţinută din partea conduce­
rii trustului şi a exploatării pen­
tru introducerea tehnicii noi, va
face ca Intr-un timp scurt mun­
ca minerilor de aici să devină
cu mult mai uşoară şi mai spor­
nică.
ce-şi umplu servieta cu cărţi, se Intilnesc cu lăcătuşul Bota
se îndreaptă spre sala de ci­ Ion şi cooperatoarea Ver'eş
nematograf a clubului.
...Chiar In hol se află un pa­ jac parte din echipa de tea ­
nou de onoare cu fruntaşii in tru a clubului care nu de
producţie. Lingă panou stă o mult a prezentat cu succes
fetiţă. II priveşte atentă, apoi piesa „...Şi pe strada noastră",
dă fuga la mămica, care toc­ de H. Lovinescu. Acum el par­
mai luase bilete pentru film.
— Vino, mămică la panou,
să-l vezi pe nenea Săbău... Ui-
te-l şi pe nenea Vlad de la
secţia vagoane, cel care lucrea­
ză împreună cu tăticul. Citeş­
te-m i te rog ce scrie dedesubt.
Şi mămica ii citeşte Mioarei
că şeful de partidă Ioan Vlad
a fost decorat cu „Ordinul
muncii“ clasa IlI-a, că partida
lui e fruntaşă In producţie.
Mioara recunoaşte apoi şi
pe Loghin Piscol şi pe Adam
Jurca, şi pe alţi tovarăşi de
muncă „ai lui tăticu“. Pină ia
urmă s-a hotărît să intre la
film.
...In hol intră o veche cunoş­
tinţă. Este vorba de Eugenia
Miclea, solistă a formaţiei de
estradă. Directorul clubului,
Cornel Ardeleanuy ţine să-i co­
munice :
— Tovarăşă Miclea, miine
avem repetiţie la estradă. Cred
că n-ai uitat. Peste citeva zile
D R l'/W U L ’ 5 OG;IAL IS M O E ö l m -¦
IN GOSPOOÂRIĂ COLECTIVĂ
M a l m u ltó a te n ţie
o rg a n iz ă r ii m iin e ii
Anul acesta, In gospodăria Martin Teiuşan, care este uri
agricolă colectivă din satul bun legumicultor şl priceput in
Coşlariu, raionul Alba, au in­ organizarea muncii. Interesul cu
trat noi familii do ţărani mun­ care lucrează împreună cu echi­
citori. Aceasta a impus reorga­ pa, se vădeşte In pregătirea ce­
nizarea muncii în cadrul brigă­ lor peste 200 m.p. de răsadniţe
zii de cîmp şl a echipelor. Din şl ingrăşarea cu gunoi de grajd
experienţa anului trecut, colec­ a peste 8 hectare de grădină. De
tiviştii de aici s-au convins că altfel, şi şefii echipelor de la
cele mai bune rezultate se ob­ cultura mare sînt dintre cei mal
ţin atunci cind echipa este for­ harnici şl pricepuţi colectivişti.
mată din 18-20 braţe de mun­ Dacă consiliul de conducere a
că. De aceea, in cadrul brigă­ avut o bună orientare In ceea
zii de cîmp au fost formate 6 ce priveşte alcătuirea echipelor,
echipe. Consiliul de conducere nu In aceeaşi măsură s-a preo­
al gospodăriei a avut In vedere cupat de repartizarea culturilor
la alcătuirea echipelor, atît do­ pe echipe. Or, este ştiut faptul
rinţa cit şl priceperea colecti­ că Consfătuirea pe ţară a ţăra­
viştilor. Totodată, s-a ţinut sea­ nilor colectivişti, pe baza expe-;
ma ca forţa de muncă să fie olt rlenţel acumulate de gospodă­
mai echilibrată în flecare echi­ riile colective fruntaşe, a făcut
pă. Acest lucru s-a avut In ve­ o serie de recomandări preţioase
dere şi la formarea echipei le­ cu privire la organizarea şi per­
gumicole. Veniturile băneşti în­ manentizarea brigăzilor de pro­
semnate, realizate de la grădina ducţie şi a echipelor. Reparti­
de legume în anul trecut, au de­ zarea terenului pe echipe per­
terminat pe colectiviştii din Coş­ mite, aşa cum se subliniază şl
lariu să mărească suprafaţa In lucrările Consfătuirii, folosi­
grădinii cu încă 10 hectare. O rea mal raţională a mijloacelor
dată1 ou mărirea suprafeţei a de producţie, întăreşte discipli­
fost necesară şi înfiinţarea unei na şi atitudinea socialistă faţă
zBBgr Peisaj industrial. Furna­ echipe specializate In cultura de muncă. Totodată1, face posi­
lul nr. 2 de Ia Uzina „Vic­
Pe loturile pentru 5.000 kg. toria“ Călan. legumelor. Echipa legumicolă bilă aplicarea retribuţiei supli­
porumb boabe la hectar mentare ceea ce 'duce la coin­
| este condusă de colectivistul teresarea colectiviştilor în spo-'
rlrea continuă a producţiei ve­
getale şl animale. 1
In lumina sarcinilor stabilite I-a. Fină zilele trecute, prin ba­ Vizitatori la muzeu Tocmai aceste probleme Irrf-
portante au fost privite cu In­
de Congresul al Ili-lea al P.M.R. za de recepţie din Alba Iulia se
privind creşterea considerabilă efectuase în întregime schimbul „11 Iunie“, I. F. şt din alte în­ suficient spirit de răspundere de
treprinderi din Orăştie, de co­ către organizaţia de bază şl de
a producţiei de cereale mai ales de sămînţă. Tot pentru sporirea Muzeul regional, adăpostit în­ lectivişti din raioanele Orăştie consiliul de conducere al gospo­
vechea clădire „Magna Curia", şi Sebeşb dăriei. Deficienţe serioase s-au
de grîu şi porumb şi studiind producţiei la hectar, pe loturile construită in anul 1621, de la observat şl in ceea ce priveşte
posibilităţile largi pe care le au, destinate producerii a cîte 5.000 poalele cetăţii din Deva — In ¦m r * organizarea şi retribuirea mun­
prezent monument istoric — cii la ferma de animale. Aici, cu
colectiviştii din raionul Alba, sub kg. porumb boabe, în timpul pe­ este vizitat de tot mal mulţi oa­ Colectivul 'de specialitate al toate că Îngrijitorii sint perma­
meni ai muncii, din regiunea muzeului pe lingă efectuarea nentizaţi, el nu sînt retribuiţi
îndrumarea organizaţiilor de rioadei de vegetaţie, se va mai a- noastră şi din întreaga ţară. unor săpături, colecţionarea di­ In funcţie de producţiile pe care
partid, au hotărît ca în acest an plica o îngrăşare suplimentară. feritelor piese etc., a redactat le realizează. Este necesar ca în
să obţină de pe o suprafaţă de O altă măsură care să ducă Ia Bogatele colecţii ale muzeu­ şl expus la diferite întreprinderi cel mal scurt timp, organizaţia
280 ha. cîte 5.000 kg. porumb obţinerea unei producţii sporite lui din secţiile istorice şi ştiin­ şi Instituţii peste 10 conferinţe de partid şl consiliul de condu­
boabe la hectar, în cultură nei­ este şi aceea a repartizării lotu­ ţele natvjrii, arhivă şi bibliotecă pe diferite teme. cere al gospodăriei, cu sprijinul
rigată. dau o imagine documentată v i­
rilor destinate producerii a cîte zitatorului asupra ţinutului hu- In prezent activitatea colec­ cadrelor tehnice de specialita­
nedorean, asupra dezvoltării so­ tivului muzeului se îndreaptă
După ce suprafeţele aii fost in- 5.000 kg. porumb în cultură ne­ cietăţii omeneşti din acest ţinut, spre îmbunătăţirea continuă a te, să Ia măsurile corespunzătoa­
dentificate, re­ din cele mal vechi timpuri şi expoziţiei permanente, spre cer­
irigată celor mai pină in zilele noastre. re pentru repartizarea culturi­
cetări ştiinţifice, privitoare la
partizate pe bri­ bune brigăzi sau Numai In primele trei luni ale lor pe echipe şl Introducerea
acestui an muzeul a fost vizi­ trecutul regiunii. Prin achiziţi­
găzi şi echipe, BN R A J O f c U L echipe de cîmp tat de peste 10.000 vizitatori, ile de piese ce provin din aces­ retribuţiei suplimentare In ve­
S-a trecut, in /U B A din G.A.C. şi din care circa 6.000 organizaţi
toamnă, la exe­ mecanizatorilor In grupuri. Mineri din Valea te cercetări se îmbogăţesc co­ derea cointeresării materiale a
Jiului şi din părţile Bradului,
cutarea arături­ fruntaşi din furnalişti de la Hunedoara şi lecţiile muzeale şi se pun la colectiviştilor în creşterea con­
lor adinei, lucrare ce s-a efec­ S.M.T., care să efectueze întregul tndemntna oamenilor muncii va­ tinuă a producţiei agricole ve­
tuat pe întreaga suprafaţă.
De asemenea, pînă zilele ciclu de lucrări, de la semănat lorile culturii materiale ale po­ getale şl animale.
şi pînă la recoltat.
trecute, se transportaseră pe Călan, muncitori ai unor între­ porului nostru. N. TlRCOB
aceste loturi peste 5.600 tone în­ Aplicînd In viaţă învăţăminte­ prinderi din Cluj, de la con­
grăşăminte naturale. Colectiviş. le Consfătuirii .pe ţară a colec­
tii din Mihalţ au transportat tiviştilor, respectînd angajamen­ strucţiile noilor cvartale din
1.000 tone, cei din Teiuş circa tele ce şi le-au luat ca pînă la
700 tone, cei din Cistei 560 to­ apropiata sesiune a Marii Adu­
ne etc., situindu-se în fruntea nări Naţionale să termine lu­
acţiunii de fertilizare a solului. crările agricole de primă urgen­
ţă, efectuînd la timp şl celelal­
La cursurile agrozootehnice 11 te măsuri agrotehnice, In spe­ îsh=
s-a vorbit cursanţilor pe larg cial lucrările de întreţinere a
despre metodele şi măsurile ce porumbului ori de cîte ori va fi Deva, de la staţia C.F.R. Sime-
trebuie luate şl aplicate pentru nevoie, colectiviştii din raionul rla, colectivişti din raionul Ha­ PE E C R 4 HE
ţeg şi din alte raioane, propa­
obţinerea a cîte 5.000 kg. po­ Alba sînt hotărîţl ca producţia
rumb boabe la ha. în cultură ne­ de 5.000 kg. porumb boabe la gandişti, elevi de la şcolile m e­
irigată. hectar, în cultură neirigată, pe dii din Simeria, Sebeş, Hune­
De asemenea, Comitetul exe­ Întreaga suprafaţă, să fie reali­
cutiv al Sfatului popular raional zată şi chiar depăşită. doara şl Călan, elevii şi cadrele
Alba, prin cadrele sale tehnice, V. FÎŢAN didactice de la grupnl şcolar
a urmărit cum s-a comportat comercial ,,N. Creţulescu“ din
porumbul în anul trecut, a re­ Bucureşti etc., au vizitat in gru­
P R I Mpartizat sămînţă în raport de M UNCA puri Muzeul regional din Deva.
condiţiile specifice fiecărei uni­ In atenţia vizitatorilor un viu
tăţi în parte, iar pentru a se P A T R IO T IC Ă interes suscită, pe Ungă colec­
introduce in sol numai sămînţa
de calitate a fost asigurată o ţiile expoziţiei permanente, sec­
cantitate de 8.000 kg. porumb Colectiviştii din comuna ţia de istorie contemporană, care
dublu hibrid H.D. 203, generaţia Sîrbi, raionul Ilia, au ter- cuprinde mişcarea muncitorescă
LA minat de curînd construi­ de la noi. din ţară şi realizările
rea atelierului de fierărie, regimului nostru de democraţie
întreaga lucrare, ca şi a- populară in toate sectoarele
menajarea unui drum de economiei naţionale din cuprin­
acces la grajduri, la care sul regiunii noastre.
pe o porţiune, de 500 m.
vom avea spectacol şi vreau să s-au transportat 340 m.c. In afara expoziţiilor din ca­
fim apreciaţi... pietriş, a fost executată drul muzeului au fost deschise
prin muncă patriotică. două expoziţii volante cu tema:
Soţii Ioan şi Florica Iile zo­ „Din lupta poporului nostru“ şt
resc să ajungă la tim p In sala S-au evidenţiat colecti­
viştii Traiah Alba, Viorel
„U.R.S.S. în fruntea cuceririi
Popa, Gheorghe Popa, A-
dam Vasiu, Adronic Popa Cosmosului“, care au fost vizi­
şl alţii. tate de muncitorii fabricii
S0 : Filmul „Puştiul“, una dintre none producţii als Studioului
Pe scurt de
Victoria. Au acelaşi drum. Toţi la cinematografic „Bucureşti“, tratează despre procesul de for­
mare a primelor concepte despre viaţă, despre individ şi so­
corespondenţii voluntari cietate, despre colectivitate, la elevii unei şcoli. Filmul poate
fi vizionat la cinematograful „Patria“ din Deva, unde rulează
Intre 9 şi 11 aprilie a.c.
ticipă la distribuirea de noi ro­
luri in piesa „Eroina de pe • 2?llele trecute, artiştii ama­ (BACILA ION si GLIGOR Ppofesoi la m lHo c kJ 6 6
Iii“ de N. Tăutu. tori de Ia Fabrica de hîrtie „1 GHEORGHE).
Mai“ din Petreşti au prezentai !M M * '/
Dinspre gară se văd venind pe scena căminului cultural din • Echipa de teatru din Nălaţi A , ',
două colege de serviciu: Ale­ localitate spectacolul de estra­ a prezentat cu mult succes un ÜM M
xandrina Tureschi şi Tamara dă „Cîntaţi cu noi“. Manifesta­ şir de spectacole cu piesa „Rîsul llflÉ É É i
Gobjilă, telefoniste la T.c. 4. rea s-a bucurat de succes. (BO­ pămîntului“ de Gh. Tentulescu
Fac parte din corul clubului. TA CONSTANTIN). (FARCAŞ1U PETRE). 'Acţiunea acestui film, realizat în studioul „DEFA“-Berlin,
Sint nelipsite de la repetiţii. se petrece in Germania anului 1933, fiind inspirată din rezis­
Alături de ele se îndreaptă ® Elevii din Baia de Criş au • Fiind pregătiţi din timp, tenţa pe care au opus-o fascismului elementele înaintate şi
spre club şi soţii Muscă, îm­ făcut o frumoasă excursie cu colectiviştii din Vingard au folo­ cinstite.
preună cu Ioan Cricoveanu, autobuzul prin regiune. Ei au sit fiecare ceas bun de lucru
tinichigiul losif Murg şi pensio­ \uzitat oraşele Brad, Deva şi reuşind să transporte Ia cîmp Rulează la cinematograful „Filimon Slrbu“ din Deva, in­
narul Ioan Banciu. Diplomele Hunedoara.’ (DULACIOIU PU- 390 tone de gunoi şi să însă-
obţinute la diferite concursuri IU). mînţeze 12 ha. cu ovăz. (I. MUN­
dovedesc că toţi membrii co­ TEANUL
rului, împreună cu dirijorul, au ® Nu de mult, în satul Totia,
depus multă strădanie. • Cu cîtva timp in urmă, for­
comuna Băcia, a luat fiinţă o maţia artistică a căminului cul­
Noaptea învăluie treptat ora­ echipă artistică. Artiştii amatori tural din satul Bampotoc a pre­
şul ceferiştilor. Dar la club, ar. şi prezentat două spectacole
luminile nu s-au stins încă. cu piesa „Neamurile“ de Teofil zentat în faţa colectiviştilor pie­
Se mai aud vocile celor care Buşecan. (INULESCU IOAN). sa „Aripă de rîndunică“ de Su-
repetă clntece, tar din sala de to Andraş. Spectacolul s-a bu­
tenis răzbate ţăcănitul mingii... • Cu citeva zile în urmă, peste curat de mult succes. (S. FILI-
800 colectivişti din Tăuti, Metes MON).
A doua zi, la club activita­ şl Poiana au avut prilejul să vi­
• La adunarea generală a coo­
tea va începe şi mai intens. zioneze filmul documentar „Pu­ perativei „Drum Nou“ Brănişca
terea plinii“, realizat in regiu­ s-a scos în evidenţă faptul că în
VIORICA DAFINOIU nea noastră, de către o echipă anul trecut au fost desfăcute
de cineaşti de Ia studioul „Ale­
mărfuri în valoare de 3.622.000
xandru Sahia“ din Bucureşti. lei. (V. BOTA). tre 9 şi 11 aprilie a.c.