Page 32 - 1962-04
P. 32
pa !r. 4 DRUMÜIJ SOCIALISMULUI Mr. 2267
agtiagMaBfigoggsjBB^ a flHaavi^^
ULTIMELE STÎRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI Semnificaţia unui „D a i4
„Aprobaţi proiectul de lege popularitatea de care s-ar bu rile de Ia Evian. De altminteri,
supus poporului francez de cura politica actualului guvern de la instaurarea armistiţiului
preşedintele republicii referitor şi în special a preşedintelui de în Algeria şi pină acum, ban.
ia acordurile ce urmează a fi Gaulle. Se ştie insă că înainte diţii conduşi de fastul general
stabilite şi la măsurile ce ur de referendum nu numai Parti Raoul Saia'n au suferit o serie
mează a fi adoptate cu privire dul Comunist Francez, ci şi alte întreagă de eşecuri, în ciuda e-
L u c ră rile C o n fe rin ţe i d e Sa G e n e v a s u k a r n o : yyVoin e lib e ra la Algeria pe baza declaraţiilor partide şi organizaţii politice, forturilor lor disperate de a in
guvernamentale din 19 martie ?“ printre care şi influentul partid staura teroarea in Franţa şi Ai-
GENEVA 9. — De la trimisul spe includerii acestei probleme intr-lin ca de război. V. A. Zorin a subliniat eâ n ea p ăra t !nanul de vest burghez M.K.P. au precizat că geria. într-o corespondenţă din
cial Agerpres, N. Puicea: pitol special al raportului pe care Go poziţia reprezentantului S.U.A. este anul acesta“ Potrivit datelor preliminare au francezii trebuie să răspundă Alger, Henry Tanner enumeră în
niitelul celor 18 îl va prezenta 6o- neconvingătoare, ea nu conţine nici răspuns afirmativ la această în „da“ exclusiv pentru a întări „New York Times“ aceste eşe
La 9 aprilie a avut loc a treia şe misiei O.N.U. pentru dezarmare. „Prin urmă de bază juridică, nici un sens DJAKARTA 9 (Agerpres). — trebare 17.505.473 de persoane, acordurile de la Evian, pentru curi. El arată că O.A.S.-ul nu a
dinţă a Comitetului plenar, constituit cipiul interzicerii propagandei de răz rezonabil. Vom elibera neapărat Irianul ceea ce reprezintă 86,44 la sută a saluta atît de mult aşteptata reuşit să împiedice încetarea fo
pentru a examina măsuri de natură boi, a spus delegatul romîn, trebuie de vest anul acesta, a declarat din voturile valabile. pace algeriană, pentru a deter cului aşa cum se lăudase, căi
să contribuie la destinderea încordării să fie statornicit intr-un document Declarînd că va vorbi pe larg des preşedintele Sukarno, cu prile mina guvernul, să acţioneze în membrii organului executiv pro
internaţionale şt ca atare să uşureze internaţional de larg răsunet, deschis pre documentul prezentat la 9 aprilie jul sărbătoririi Zilei Flotei Ae Din cele 17.505.473 de persoa sfîrşit cu hotărîre împotriva fas vizoriu care va conduce Algeria
realizarea dezarmării generale şi to tuturor statelor, adresat tuturor po de delegaţia americană după ce îl va riene a Indoneziei. ciştilor din O.A.S. Acest „da“ — în perioada de tranziţie se află
tale. In cursul şedinţei de luni a con studia, V. A. Zorin a menţionat tot ne care au votat „Da“, o mare s-a spus răspicat dinainte — în prezent in Algeria, deşi
odată că chiar de la prima vedere a- nu este un „da“ pentru puterea O.A.S.-ul jurase că nu Ie va per
parte au adoptat această atitu personală. De altfel dacă pro mite să pună piciorul pe teri
dine răspunzînd chemării Parti iectul de lege nu ar fi avut un toriul acestei ţări, şi că s-au
dului Comunist Francez. Ce în caracter oarecum echivoc, dacă spulberat cu totul speranţele
seamnă acest „Da“ ? primului articol al legii care dă lui Salan de a atrage de partea
preşedintelui republicii dreptul sa unităţi ale armatei franceze
tinuat discutarea problemei interzicerii poarelor, tuturor factorilor responsa cest document prezintă lipsuri esenţiale, Indonezia,' a spus Sukarno, El constituie răspunsul Fran de a încheia toate acordurile şi pe francezii din Algeria si
propagandei de război. bili pentru vehicularea ideilor în so deoarece nu prevede nici un fel de mă năzuieşte spre reglementarea ţei la instaurarea păcii în Al necesare pentru a se permite de a-i determina pe algerieni să
cietatea contemporani“. suri concrete în vederea încetării pro paşnică a problemei Irianului geria şi exprimă cerepea de a poporului algerian să-şi consti răspundă la provocările sînge-
Delegaţii ţărilor socialiste şi ai ma . El a condamnat încercările anumitor pagandei de război. de vest, dar dacă imperialiştii se pune capăt activităţii crimi tuie un stat independent, nu i roase ale O.A.S. Aceasta nu în
jorităţii ţărilor neutre au subliniat delegaţi de a abate lucrările Comite se vor încăpăţîna, Indonezia va nale a ultracolonialiştilor, de a s-ar fi adăugat un al doilea ar seamnă însă că O.A.S.-ul a fost'
limpede atît răspunderea statelor în tului spre alte probleme, oare, deşi Discutarea problemei interzicerii pro. ii nevoită să recurgă la mijloa se reveni la o situaţie normală ticol care conferă preşedinte Infrlnt. El mai poate pune încă
ce priveşte adoptarea unor măsuri prezintă fiecare importanţă, „nu tre pagandei de război în comitet, a de în Franţa şi de a se crea în Al lui dreptul de a guverna prin la cale multe nelegiuri şi mă
legislative corespunzătoare, cit şi da buie să ne facă să pierdem din ve clarat în încheiere V. A. Zorin, denotă cele pe cate le consideră nece geria condiţii favorabile pentru ordonanţe şl decrete, nu s-ar fi surile luate pînă acum de auto
toria guvernelor de a iniţia aseme dere obiectivul înscris pe ordinea că majoritatea covîrşitoare a delega punerea rapidă în aplicare a a- înregistrat un procent atit de rităţile franceze s-au dovedit a
nea măsuri. noastră de z i : interzicerea propagan ţiilor sînt gata să semneze o decla sare pentru eliberarea terito cordurilor de la Evian. mare de abstenţionişti. Cores fi destul de ineficace. Ceea ce
dei de război“. raţie internaţională corespunzătoare şi pondenţii din Paris sînt în una este esenţial este însă fautul că
S-a subliniat că practic toţi cei care să ia măsuri pentru a pune propa riului său. Eliberarea Irianului Propaganda oficială franceză nimitate de părere că aproape poporul francez ii reoudiază ne
au luat cuvîntul în şedinţa preceden In încheiere, reprezentantul R. P- ganda de război în afara legii. Lă rîn- caiită să dea o altă orientare toţi cei peste 6 milioane de aceşti asasini lipsiţi de scrupu’e
tă a Comitetului, cu excepţia repre Romîne a propus ca sugestiile făcute dul său, delegaţia sovietică este gata de vest, a subliniat preşedintele, comentariilor referitoare la ma francezi care s-au abţinut de fapt dovedit de configuraţia re
zentantului american, A. Dean, au in această problemă să fie examinate să ia toate măsurile necesare pentru sivul vot afirmativ al poporu la vot ar fi votat afirmativ dacă zultatelor referendumului.
condamnat propaganda de război şi de către cei doi copreşedinţi care să a facilita realizarea unui acord în a- este una din sarcinile principa lui francez, punînd accentul pe nu s-ar fi temut de imnlicaţiile
s-au pronunţat pentru adoptarea do elaboreze un proiect comun de decla ceastă problemă. Franţa şi-a spus cuvîntul;
cumentului care prevede interzice raţie ce va fi prezentat conferinţei. le ale revoluţiei indoneziene. celui de-al doilea articol al pro 'Acum este rîndul puterii execu
rea ei. După cum arată experienţa, simple
declaraţii cu privire la utilitatea în In tntîmpinarea Zilei Africii iectului de lege. tive să-şi îndeplinească manda
cetării propagandei de război sînt în
Nici nu se putea închipui o tul referitor la Algeria, să dea
Delegaţii ţărilor socialiste au re Cuvîntarea reprezentantului romîn a mod vădit insuficiente. Sînt necesare M a re le m ltin g -co n ce rt d e la L o n d ra
mal categorică întfrîngere a ultra păcii recent instaurate Un ca
levat în acelaşi timp caracterul ne- fost ascultată cu atenţie de către de anumite obligaţii, măsuri concrete de
colonialiştilor decît votul de du racter definitiv, să creeze con
constructiv al încercărilor de a impu legaţi. ordin legislativ, pe care fiecare stat LONDRA 9 (Agerpres). — scrisorii: „S-ar putea să nu.mi
ne Comitetului să discute simuitan cu Reprezentantul Braziliei, care a luat să le ia, fireşte, în conformitate cu In întîmpinarea Zilei Africii, văd niciodată copiii dar vreau minică. Numai 9,08 la sută din diţiile necesare pentru ca po
problema interzicerii propagandei de cuvîntul în continuarea şedinţei, s-a procedura lui constituţională, dar care care se sărbătoreşte In întreaga să le spun că Congo are un tre cei ce au participat la vot
război, alte probleme oare, deşi se declarat de acord cu propunerea de pot curma propaganda de război în lume la 15 aprilie, mii de lon viitor strălucit. s-au pronunţat împotriva conse porul algerian să-şl poată ex
referă la propagandă în general, nu legaţiei romîne în legătură cu elabo întreaga ltime. Delegaţia sovietică nă donezi s-au adunat la 8 aprilie cinţelor decurgînd din acordu- prima liber voinţa.
au o directă legătură cu problema în rarea de către cei doi copreşedinţi a dăjduieşte că în interesul întăririi păcii la „Royal Festival Hali“, unde Va sosi ziua cînd istoria va
discuţie. unui proiect comun de declaraţie. generale toţi membrii comitetului vor a avut loc un mare miting-cOn- vorbi despre noi. Africa îşi va FELICIA ANTIP
manifesta hotărirea de a colabora pen cert. Pe scenă au evoluat artişti scrie propria istorie, iar pretu
Reprezentantul S.U.A., A. Dean, şi-a Reprezentantul Braziliei a subliniat tru obţinerea unui acord reciproc ac din diferite ţări ale continentu ---------------- 1 M!
consacrat cea mai mare parte a cu- că interzicerea propagandei de război ceptabil în acest sens şi atunci comi tindeni — spre nord' şl spre
vîntării sale explicării documeniului este o problemă politică şi nu juri tetul va putea aduce o contribuţie reală lui african — Ghana, Angola, sud de Sahara — aceasta va fi Bandiţii din O. Â. S.
prezentat de delegaţia Statelor Unite la slăbirea încordării internaţionale. Gambiâ, Nigeria, Republica Sud- o istorie nobilă Şi glorioasă“
Ia 9 aprilie spre examinare Comitetu dică. De aceea, a spus el, sînt eu Africână. In cîntebe, dansuri şi au fost primite cu un moment continuă fărădelegile în Algeria
lui plenar. In intenţia autorilor, acest După discuţii procedurale de scurtă poezii a răsunat cererea: Africa de reculegere după care In sală
proiect de declaraţie propus spre a fi totul neîntemeiate afirmaţiile că legis trebuie să devină independentă. au izbiichît aplauze furtunoase.
inclus în raportul Comitetului celor laţia care interzice propaganda , de durată, s-a hotărît că data următoarei Călea spre independenţă rezi
război ar încălca libertatea cuvîntului Aceste cuvinte capătă o îrisem.
şi alte libertăţi. şedinţe a comitetului, la care se vor dă în unitate şi luptă. natăte deosebită acum cînd cer
In sala s-a produs o tăcere curile reacţionare deţin în în
In continuarea şedinţei a luat cu- discuta măsurile de natură să contri chisoare pe Antoine Gizenga,
18, trebuie să constituie o alternativă vînttil şeful delegaţiei U;R.S'.S., V. A. buie la destinderea încordării interna mormintală cînd s-a anunţat că continuatorul cauzei lui Lumum ALGER 9 (Agerpres). — a fost îndreptată asupra populaţiei
la proiectul sovietic — „Declaraţia Zorin. Ziua de 8 aprilie a cunoscut o nouă paşnice musulmane din cartierul bet-
ţionale, va li stabilită de comun acord se va dâ citire scrisorii adresată ba. Lupta pentru eliberarea lui recrudescenţă a fărădelegilor bandelor court, care timp de o jumătate de oră
fasciste ale O.A.S. a fost ţinta atacurilor cu obuze dc
cu privire la interzicerea propagandei Discuţiile în problema interzicerii pro ulterior. soţiei sale de Patrice Lumumba nu încetează nici rin moment. mortier şi cu arme automate. In cursul
de război“. pagandei de război, care au avut loc La 10 aprilie va avea loc plenara din închisoarea unde era deţinut După cuiii relatează corespondentul acestui atac au fost omorîte patru per
în Comitet, a declarat el, au fost în Preşedintele „comitetului or agenţiei France Presse, duminică la soane şi rănite alte lt. Au fost, de
In esenţă, în problema interzicerii general pozitive. Ele arătă că membrii Comitetului celor 18 state pentru de de trădătorii poporului congo- Alger au fost otnorlte 25 de persoane asemenea) răniţi 16 militari francezi.
propagandei de război, delegaţia ame Comitetului îşi dau seama de primej lez. Cuvintele de Încheiere ale ganizaţiilor africane“ din Lon şi alte 58 rănite.
ricană a acţionat în două direcţii. Pe dia pe care o prezintă diferitele mani zarmare. Agenţia France Presse relevă că în
dra, a făcut cunoscut că această Acţiunea principală a fasciştilor O.A.S. mai puţin de trei săptămîni atacurile
de o parte, ea a dat înapdi de la festări ale propagandei de război care bandelor fasciste ale O.A.S. asupra
ideea adoptării unei declaraţii de in se desfăşoară In unele ţâri şîîşi exprimă organizaţie foloseşte toate mij
loacele posibile spre a salva pe
0 PE SCURT • PE SCURT Gizenga de moartea care II a-
mehinţă.
MOSCOVA. - Pre tru a treia oară conse de Război al Japoniei
terzicere a propagandei de război, iar hotărirea de a lua măsuri dOncrcte
pe de altă parte abordează probleme pentru a lichida acest fenomen anor zidiul Sovietului Su cutiv prim-iniriistru. a trimis la 7 aprilie în cartierelor musulmane din Alger, U ;s
care nu au de-a tace direct cu cele mal din viaţa internaţională. Aceasta prem al U.R.S.S. a ho- HAVANA. — Guver S.U.A. un grup de mi Situaţia diii' Argentina Salembier, Belcourt şi Casbah au fă
In discuţie, căutînd să complice lu înseamnă că abordarea problemei in tării ca în fiecare au, nul cubau a anunţat litari din flota mariti cut peste 40 de morţi şi aproximativ
crurile cît mai tniilt. Statele Unite terzicerii propagandei de război în Co Ia‘ 12 aprilie, să fie săr câ a invitat pe arhitec mă militară. -Marinam BUENOS AÎRES 9 (Agerpres). - prezeiit achitarea acestei datorii. Prin 200 de răniţi, în marea majoritate mu
manevrează în fel şi chip pentru a mitetul plenar a fost întru totul jus bătorită în U.R.S.S. „Ziua ţii, sculptorii şi pictorii japonezi -vor urma ,...în După cum reiatează agenţiile de pre tre condiţiunile impuse de Fondul mo sulmani.
ascunde faptul că nu doresc să accep tificată. cosmonauticii“, în cins din America Latină să Statele Unite un curs să, economistul Federico Pincdo a ac netar pentru acordarea unui nou îm
te obligaţia de a adopta o legislaţie tea primului zbor din participe la un concurs de instruire pentru mî- ceptat postul de ministru al economiei prumut, arată U.P.I., este şi cea refe Paralel cu atacurile directe asupra
internă care să interzică propaganda V. A. Zorin a amintit că la discu lume efectuat de omitl cu tema „Victoria dc nuirea proiectilelor tele in noul cabinet al preşedintelui Guido. ritoare la concedierea unui număr de cartierelor ‘musulmane în cursul zilei
de război. tarea problemei interzicerii prooşgandei sovietic în Cosmos. la Playa Giron“, pen ghidate „Tartar". După Pinedo şi-a început activitatea confe funcţionari şi muncitori, precum şi tre de 8 aprilie fasciştii din O.A.S. au fă
de război a predominat o atmosferă tru proiectul unui mo întoarcerea 1or în Ja rind cu reprezentanţii Fondului mone cerea în mlini particulare a unei serii cut să explodeze numeroase bombe cu
Ltiind cuvîntul, reprezentantul R.P. de colaborare rodnică şî dorinţa de a DELH1. - In dimi nument care să amin ponia, ei vor forma nu tar internaţional. Agenţia Associated de întreprinderi de stat. plastic în urma cărora s-au înregistrat
Romîne, George Macovcscu a subliniat se pune capăt otrăvirii atmosferei, in neaţa zilei de 9 apri tească de nimicirea in Press arată că sarcina sa imediată este importante pagube materiale.
ca factor pozitiv modul favorabil în ternaţionale prin îndemnuri continue la lie, la Delhi a fost vaziei contrarevoluţiona cleul de comandă al de a obţine un împrumut. In urmă Agenţia ReUter anunţă că conducă
care a început să fie primită în ge război, la duşmănie şi ura între po anunţată oficial compo toarele săptămîni divine scadentă o torii Guniederaţici generale a Muncii D em onsfrafie
neral adoptarea utiei declaraţii tîn- poare. In această atmosferă, a decla nenţa noului guvern al rilor din aprilie anul primului contratorpilor datorie inai veche a Argentinei de cir au publicat o declaraţie exprimîndu-şi
zînd la interzicerea propagandei de rat el, a răsunat disonant cuvîntarea Indici. Jawaharlal Ne- trecut. ca 300 milioane doiari şi situaţia pre nemulţumirea faţă dc numirea lui cintifascisfă la F.orenfc?
război. El a obiectat însă împotriva delegatului ainerieân la şedinţa tre l1ru a fost- numit pen japonez . înzestrat cti cară a bugetului ţării nu permite în l’inccio cerlrid totodată guvernului să
cută care a încercat să putiă la îndo- ţ TOKIO. — Ministerul purtă în iibertate pe toţi deţinuţii po FLORENŢA 9 (Agerpres). —
ială necesitatea interzicerii propagandei proiectile de acest tip. litici să respecte legislaţia muncito Mii de locuitori ai oraşului Flo
Cine afîfă cursa înarmărilor mătorul a n u n ţ: NORTH AMERICAN mour’s“, unde aproape toate posturile rească în vigoare şi să înceapă con renţa au participat la un mare miting
AV1ATION, INC. sînt ocupate de membrii acestor fa sultări cu toate partidele politice. Ei antifascist organizat de Gonsiliul Miş
La Geneva se discută despre de nostru de trai şi independenţa siste ţie şi pentru motoare de .^chote, milii şi rudele lor. au susţinut cu tărie respectarea voinţei cării de rezistenţă din Toscana în
SerVÎng The nation's interest First. populare exprimată la alegerile din 18 semn de protest împotriva provocărilor
„Avioanele militare împreună cu ra- După cum se vede chiar şi din martie. teroriste ale organizaţiilor neofasciste,
cheteie constituie o forţă elastică şi această sumară enumerare a cîtorva care, printre altele, au sâvîrşit recent
O declaraţie în acelaşi sens a fost
pubiieată de „Consiliui democratic“
zarmare. Ecourile acestor discuţii se mului nostru economic. Noi ne sa 85—80 la sută din .producţia lui „Ge mobilă pentru o răzbunare pustiitoa din cele mai mari corporaţii ameri care grupează partidul Avangarda so un atac împotriva sediului din Flo
răspîndcsc în întreaga lume. Milioane crificăm însăşi libertatea. Sîiitem si neral Dinâmios“ o reprezintă arma- re. Acesta - este un mijloc de răzbu- cane, care se ocupi cu producţia de cialistă, Partidul Comunist din Argen renţa al redacţiei ziarului „Unita",
de oameni aşteaptă cu nerăbdare fie liţi să încadrăm forţat modul de viaţă mentul. Întreprinderile acestei uriaşe nare preventivă“. armament, cîteva riume revin cu in tina, Mişcarea populară din Argentina, Aiitingid a fost organizat sub au
care ştire care vine de la Palatul Na american în limitele unui stat de companii care se folosesc de puterea sistenţă : Rockefeller, Morgan, Dupont grupul de deputaţi ai partidului radi spiciile partidelor comunist, socialist,
ţiunilor. Asiatici şi africani, europeni garnizoane militare“. de muncă & 93.<WO de muncitori şi Reclama este deci clară. North Ame de NemoUr’s, grupul financiar din Ca cal popular, organizaţia de tineret a democrat-creştin, social-democrat şt
şi americani, intensa majoritate a funcţionari, sînt răspîridite pe întreg rican Avîation serveşte în primul rînd lifornia etc. Aceştia sîrrt cei care aU Partidului democrat progresist şi gru; altele, precum şî âl diferitelor orga
populaţiei globului speră în triumful Şi cine sînt comandanţii acestor cuprinsul Statelor Unite, în Texas, interesele naţiunii, fabricând avioane, obţinut în 1961 profitul record de 59 put dizident ai Uniunii civice radicale nizaţii sindicale şi studenţeşti. •
raţiunii. Dar există şi unii, care vi „garnizoane militare ?“. O examinare California, Florida, New York sau cit n ai multe avioane. Ginn se nu miliarde de dolari. a poporului.
sează doar bombe atomice, bani, imen sumară a indexului bursei din New Qonecticut. mesc în rialitaie aceste interese ale După miting a avut Ioc o marc de--
se stocuri de acţitull a ii uzinelor pro York dă cu uşurinţă răspunsul la naţiunii? Ele poartă doliă nume cu Economia militarizată este un fe Potrivit agenţiei Rcuter, ministrul
ducătoare de arme ale morţii. Pentru această întrebare. Sil litere mari apa Gentlereiami! de la Boeing noscute : Dupont şi Morgan care, pre nomen tipic al descompunerii capita de iinterne Rodolfo Martinez, a fost monstraţie la care participanţii au
aceştia, Geneva şi tratativele care se re pe firmamentul luminos al bursei: cum se vede, se identifică cu Statele liste care generează grave contradic exclus din Partidul creştin democrat
„General Dinâmios corporation": îrt- Când în Garnera Reprezentanţilor Unite, socotind interesele lor ca fiind ţii intente, şi constituie un focar per deoarece a acceptat să colaboreze cu scandat: „Să fie interzisă „Mişca
gdvenuil preşedintelui Gilido. rea sociala italiana“.
desfăşoară acolo ar putea însemna în fr-iiri singur an comenzi militare în s-a pus recent problema măririi alo şi cele ale naţiunii americane. Dar manent de încordare în relaţiile inter Criza învăţămîntului superior
ceputul sfârşitului lo r : înseninarea ori valoare de 1,6 miliarde dolari“. Aceşti caţiilor pentru înarmare, un senator ce legăliirâ poate esteta între cei naţionale, Aceasta o recunoaşte şi Bu din japonia
zontului internaţional. Pentru a men bani se transformă în proiectile teîc- care reprezenta statul Washingtân a 87.000 de muncitori de la North Ame letinul Congresului american, „Con
ţine norii războiului rece, cablul tele fost printre primii care a aprobat cu rican şi Consiliul directorilor acestei gressional Quaierley“ care a citat dis
fonic transatlantic este -deosebit de so entuziasm discursul prezidenţial. Acest firme din care fac parte Henry B. cursul Unui membru cunoscut al sub
licitat în aceste zile. Presiunile, cere D în p ro b le m e le domn se numeşte Henry Jackson şi Dţipont, uhu! dintre proprietarii trus comisiei Camerei Reprezentanţilor pen Guvernul japonez refuză să Tokio un miting de protest îm
rile pentru o poziţie intransigentă, dezarm ării el a salutat mulţumit faptul că se tului chimic Dupont de NCmoiîrs şi tru alocaţii militare care declara •. acorde surdele necesare pentru potriva politicii dusă de guver
adică nenegociabită — aceasta este ajunge la un nou „platou alpin al Hcrbert Faies, conducătorul trustului „Este în afară de orice îndoială că de mărirea numărului de şcoli, din nul japonez în problema învă-
activitatea reprezentanţilor fabricanţi cheltuielilor pentru război“. Un zia internaţional al nichelului âparţinlud partamentele niilitâre şi furnizorii lor care cauza numeroşi absolvenţi ţămîntului superior. La demon
lor armelor morţii. Şi cînd aceşti fa ghidate, avioane militare şi submarine. rist american a scris atunci „că gen lui Morgan. (adică marile monopoluri — N.R.h ai şcolilor secundare riu-şi pot straţie au participat circa 5.000
bricanţi se numesc Rockefeller, Mor Din şantierele navale ale acestei în tlemanul ; de la Boeing este mulţumit”. Bilanţul uimi singur a n : 30,7 mi sînt interesate în menţinerea unei în continua studiile. Spre a stăvili de cetăţeni. In clişeu : Tineri
gan sau Dtipont cererile devin dispo treprinderi a fost lansat la apă, în Intr-adevăr Jackson nu se poate plîn- lioane doiari. Şi încă o cifră care cordări sporite“. numărul tinerilor dornici să-şi absolvenţi ai cursurilor secun
ziţii. Şi aceste dispoziţii „se fac sim 1900, primul submarin din istoria flo ge. Cercurile pe care le reprezintă în vorbeşte limpede despre transformarea ? continue studiile, Ministerul In- dare care se pregătesc în vede
ţite în orice oraş, în orice edificiu tei militare a S.U A Au urmat 45 de senat pot fi mulţumite de activitatea directă a sîngeliiî soldaţilor americani lată cîţiva dintre acei care au con VăţămîniUlui din Japonia înăs rea examenului de admitere în
public, în orice Instituţie a guvernu submarine care au brăzdat apelé lumii lui „Boeing Airplane“, cel măi măre în dolârî : în perioada războiului din tribuit ca din 1946 şi pînă astăzi să preşte tôt mai mu.it condiţiile cursul superior. Ei ştiu că din
lui federal". Această recunoaştere di în timpul primului război niortdiâî. monopol american constructor de avi Coreea, North American a primit co se ridice în calea realizării Until acord pentru intrarea in învăţămîntul zece candidaţi, ccl pXfţin cinci
rectă a dictatului pe care 11 exercită Ani de p^ce... Omenirea răsuflă uşu oane şi fabricant de proiectile tele menzi militare în valoare de 1,9 mi în problema dezarmării un munte de superior. Recent a avut loc la sînt respinşi.
monopolurile din S.U.A., aparţine ce rată. In biroul Consiliului de Adminis ghidate, care a ocupat în 1959 locul liarde de dolari. lată de ce Morgan sau cuvinte, mai exact 15.200 milioane de
lui de-al 33-lea preşedinte al Statelor traţie se varsă însă lacrimi grele. In al doilea, iar în 1958 locul întâi după Dupont se opun dezarmării, distru cuvinte in cadrul celor 1.072 de şe
Unite, generalul Dwight Eisenhower. 1930 şî 1931 deficitul s-a ridicat la valoarea comenzilor primite. Numai gerii stocurilor de arme nucieare. lata dinţe consacrate dezarmării (statistică
peste 2,2 milioane dolari. In sfîrşit intr-un singur an Boeing a obţinut în chip de răspuns şi aite cîteva ci din i. S. News and World Report),
O sufă miliarde dolari războiul. Valoarea acţiunilor creşte un profit net de 29,4 milioane dolari. fre -. Lockheed Aircraft Corporation, fără a se ajurige ta nici un rezultat
vertiginos. Aşa că nu este de mirare că acţio cea de-a patra companie ca mărime concret. Aceeaşi tactică este preconi
O sută miliarde de doiari, aceasta narii acestui trust privesc cu nelinişte în domeniul construcţiei de avioane zată şi pentru Geneva, revista „Busi
este suma pc care o cheltuieşte în fie Dar vai, o dată cu sfîrşltul celui orice conferinţă în care cuvîntul de din Statele Unite, a obţinut numai ness Week“ scriind că „totul trebuie
care an lumea capitalistă pentru înar de-al doilea război mondial, au venit zarmare este măcar pomenit. Şi cînd înfr-un singur an un profit itet de să se reducă la Geneva la un duel
mare. Mai mult de jumătate din aceas din nou „vremurile grele". Cum s-ar anuarul întreprinderilor miliardare 18,6 milioane de dolari. oratoric". Dar forţele păcii cer dezar
tă sumă astronomică este plătită de putea mulţumi oamenii obişnuiţi cu scrie negru pe alb că pachetul de marea generală şi totală, aşa cum pro
contribuabilul american.' Şi aici nu este profituri exprimate cu multe zero-uri acţiuni este controlat de grupul Roc- Şi lista poâfe continua cu marele ptind Uniunea Sovietică şi celelalte
vorba numai dc bani. Pe altarul zeu Ia urmă, cu ceea ce aduce construi katelier, devine uşor de înţeles pentru trust electronic „General Electric (Eom- ţâri socialiste şi îiu vorbărie despre
lui războiului care tronează atotputer rea de vase de peseuit şi iahturi par ce „gentlemanul de la Boeing" se pany“, producător de armament ato dezarmare. Unui pumn dc miliardari
nic pe o stradă îngustă din Nev/ York, ticulare. Dar iată că busînessmenî- mic, motoare cu reacţie pentru avioa
Wallstreet-ul, unde nici soarele nu-şi lor de peste ocean le rentează războiul bucură de influenţă în SenaJ ne etc., controlat de grupul financiar interesaţi în război şi moarte li se
găseşte locul, sînt sacrificaţi şi oa rece care face ca firma, abia scă Morgan >— din consiliul directorilor opun milioane de oameni dornici de
meni, visuri, idealuri, inteligenţe, pînă pată de faliment, să înghită o compa Unde Dupont se înfîlneşte acestui trust făcînd parte şî Henry pace şî linişte. Şi pînă la urmă for
ia pîinea cea de toate zilele. Băfrînul nie canadiană de construcţii de avioa cu Morgan Ford II — „Douglas AÎrCraft“, „Mar ţele sănătoase ale umanităţii vor în
senator republican din statul Vermont, ne, úna americană, o fabrică de a$âra- tin Gompairy" din sfera de interese vinge.
Ralph Flanders s'piitiea o dată: „Sa Revista ilustrată „Fdriuite" care se
crificăm pentru apărare (adică pentru taj electric, întreprinderi care produc adresează cercurilor de afaceri, netîind financiare ale lui Rockefeller, sau , I. MANEA
înarmare —' N.R:j; nu numai nivelul combustibil pentru motoare cu reac- destinată marelui public, însera ur- marele trust chimic „Dupcmt de Ne- Comentator Agerpres
Redacţia şi administraţia zianfrul: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 76, 647. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: Întreprinderea Rob grafică „1 Alai" — Deva.