Page 33 - 1962-04
P. 33
nvyiu'ifj-fl 1 i
UHunedoara-Reva \
PROLETARI DIN TO, TARILE, UNIŢI-VA !
© In întîmpjnarea examenu — In ce ne priveşte, condiţiile Vorbind despre primul factor
lui de maturitate (pag. 2-a) ;
pentru respectarea termenului trebuie să amintim consfătuirea
® După încheierea primelor de dare în folosinţă sînt d ou ă; ce a avut loc la Hunedoara în
faze de concurs (pag. 2-a) ;
asigurarea cu uzinate şi organi tre constructor, I.C.S.H., şl fur
o Comitetul de partid şi pro zarea muncii — spuse tov. ingi nizori, în urma căreia, incepînd;
blemele de propagandă (pag. ner Petru Cristescu, şef de lot cu luna martie, ritmul intrării
3-a) ; la şantierul montaj-instalaţii nr. utilajelor pe şantier s-a îmbu
1 al I.C.S. Hunedoara. nătăţit mult.
o De peste hotare (pag. 4-a).
Ne aflăm la cîţiva paşi de an Totuşi factorul hotărîtor al
A n u l X IV . N r. 2268 M iercuri 11 aprilie 1962 4 p a g in i 20 b a n i samblul construcţiilor care deja succeselor a fost munca colecti
conturează tabloul furnalului vului. Şi pe şantierul furnalului
nr. 7. Iată furnalul propriu-zis, nr. 7 se munceşte aşa cum la
An de an, în gospodăriile agricole 100 ha. fîneţe, pierzîndu-se în acest fel F preîncălzitoarele, turnul de apă, puţine construcţii industriale
coşul de fum, estacada bunkere- ale Hunedoarei s-a muncit. Evi
colective din raionul Ilia, sectorul mai mult de 200 tone fîn. Dacă acest lor, şerpuirea rectilinie şi sinu denţele normatorilor certifică
din plin acest lucru. Din cele 22
oasă a reţelelor termo-uzinale. brigăzi ale lotului, în luna mar
Pe verticală, spărgînd parcă al
creşterii animalelor s-a dovedit a fi fîn ar fi fost cosit şi depozitat în bune bastrul cerului de primăvară, tie, nici una n-a rămas cu pla
domină coşul de fum şi maca nul nerealizat. Una singură, cea
unul din sectoarele cele mai rentabi condiţiuni, avînd în vedere că în ra raua Derik. Se lucrează intens, condusă de Vasile Popescu, n a
se simte atmosfera înfrigurată, reuşit să-l depăşească. Brigada
le, aducînd colectiviştilor venituri mari. lia zilnică a unei vaci intră alături specifică şantierelor în preajma lui Constantin Hurmuz, deni-
evenimentului principal: darea şindu-şi planul inclusiv angaja
Ţinind seama de faptul că în raionul de alte furaje, şi maximum 8 kg. fîn, în folosinţă. mentul cu 49 la sută a cîşt.igat
titlul de brigadă fruntaşă pe
lila condiţiile naturale sînt deosebit cu cantitatea de fîn (care a fost pier Montorii, cei cărora le revine şantier. Brigada lui Traían Ru
sarcina de a înălţa construcţia sii are o depăşire a planului de
'e favorabile, sectorul zootehnic al dută), gospodăria colectivă din Roş metalică a furnalului, sînt în 19 la sută, cea a lui loan Murin
primele rînduri. In luna martie,
gospodăriilor colective se va dezvolta eam putea să hrănească 138 vaci timp planul valoric a fost îndeplinit, de 30 la sută, a lui Ştefan Sze-
planul productivităţii muncii de kely, care a montat conducta
şi mai mult. Din fonduri proprii, din d- 180 zile. Pierderi asemănătoare de asemenea. Succese de seamă au pantalon, de 18 la sută. Cu 20-
fost obţinute în ce priveşte rea- 25 la sută şi-au depăşit planul
credite şi din prăsilă proprie, numărul lin s-au înregistrat şi la gospodăria co lizarea planului fizic. Furnalul şi brigăzile care lucrează la es
propriu-zis, bunăoară, inclusiv tacadă, conduse de Gheorgbe
animalelor va spori considerabil. Ast lectivă din Tisa. Iată deci cărui fapt cupola, este montat în proporţie Buzea, Aurel Neacşu, Traían Si
de 100 la sută. S-a terminat les. Aşadar, pe şantier, ideea'
fel, la sfîrşitul acestui an, efectivul se uaioreşte producţia de lapte scăzu \ „Drumul socialis- montajul instalaţiei de epurare
I inului“ din Deva, brută, inclusiv conducta de gaz „Toate brigăzile la nivelul celor
de animale proprietate obştească va tă obţinută în cele două gospodării co 1 tractoriştii Petre brut (urmează să se facă proba fruntaşe" e adine înrădăcinată
1 Urîtu şi llia Strun- de nresiune), s-au montat pre şi pentru înfăptuirea ei luptă în
ajunge Ia 5.61K1 bovine din care aproa lective din raionul llia. 1 garu de la S.M. I. încălzitoarele de aer, hala de treg colectivul.
| Oră-ştie execută a- turnare. La instalaţia de epura
pe 2.000 vaci, la 13.500 oi şi la peste Pentru acest an, ţinind seama de | râturi de primăvară. re fină montajul e realizat în — N-a fost totdeauna aşa —¦
¦! In foto: Cei doi proporţie de 60 ia sută, iar la ne spunea organizatorul grupeî
2.500 porci. faptul că efectivele de animale pro ) tractorişti la lucru. estacada bunkerelor în propor de partid, lăcătuşul Vasile Şer-
ţie de 70 la sută. In ce priveşte ban. Mai anul trecut, spre exem
Organele locale de partid şi de stat prietate obştească ale G.A.C. din ra 1l1 reţetele termo-uzinale, zona Sl- plu, disciplina mai lăsa de do
r-,lor mai eficiente A s i g u r a r e a b a z e i f u r a j e r e an se va cultiva pa )î1 S 16, se lucrează la construcţiile rit. Bineînţeles, disciplina fiind
s-au orientat însă nu numai înspre ionul llia vor creşte simţitor, s-au luat 11 de susţinere, montajul fiind ter slabă nici realizările unor echi
>11)1 minat. In aceste zile eforturile pe nu s-au ridicat la nivelul ce
c-eşterca numerică a efectivului de ani unele măsuri în vederea asigurării 1) montorilor sînt îndreptate spre rinţelor şi aşteptărilor.
intensificarea ritmului lucrărilor
male. Ele au orientat gospodăriile animalelor cu o hrană de calitaîe şi în L. la podul înclinat al schipului, Tn faţa acestei situaţii grupa
una din cele mai dificile lucrări, de partid a îndrumat conduce
agricole colective în- cantităţi îndestulă- dacă nu cea mai dificilă. Şeful rea lotului să reorganizeze bri
lotului asigură că la 30 mai lu găzile. Cu acest prilej s-a cău-'
spre folosirea ce- ssssssssssb ^ s s s s bbbbssi^ is s ™ toare. Astfel, în acest crarea va îi terminată. tat ca tn fiecare brigadă să lu
creze un membru de partid. Co
metode zoor uigmioerni ilcevea *•*' “ ru<m1b\ »p-»re»nntru siloz npre Aceste realizări s-au datorat, munistul Gheorghe Ştefănescu,
aşa cum spunea tov. Cristescu, snre exemplu, a fost repartizat
menite să ducă şi — saretna 402 ba., de pe care asigurării la timp cu uzinate şi să lucreze în brigada Ini Eugen
la sporirea produc de mar® răspund?re s-a preconizat să se A. JUKCA
tivităţii acestor ani obţină cel puţin
male 30.000 kg. masă
Un factor hotărîtor pentru obţine verde la ha. In scopul obţinerii aces
rea unor cantităţi sporite de lapte, tei producţii, gospodăriile agricole co
carne, lină şi ouă îl constituie asigu lective au fost îndrumate să cultive
rarea animalelor cu hrană îndestulă pentru siloz numai porumb dublu hi
toare, bogată în toate substanţele ne brid, de mare productivitate. De ase
cesare. Experienţa anului trecut a do menea, porumbul pentru siloz va fi
vedit colectiviştilor din raionul llia că întreţinut ca şi cel pentru boabe. Pen-
lără asigurarea unor astfel de furaje tru îmbogăţirea conţinutului de prote L A G .A .C . Numai în palm zii
mi pot obţine producţia scontată. In ine, intercalat se va cultiva fasole. D I IM G A L A Ţ I
anul trecut, spre exemplu, din lipsa de Pentru asigurarea fînurilor necesare Sub îndrumarea permanentă a 'Membrii gospodă măvară, au reuşit cue agricole n
organizaţiei de partid, membrii riei agricole colecti ca numai In patru cimp, colectiviştii
preocupare a unor consilii de condu în perioada de stabulaţie, în gospodă gospodăriei agricole colective ve din satul şpring, zile să însăminţeze din Şpring au mai
din satul Galaţi, raionul Haţeg, raionul Sebeş, depu- ovăz pe 30 ha., bor insămînţat şi tutun
cere ale G.A.C. şi a unor organizaţii riile agricole colective se vor mai cul s-au străduit să creeze culturilor nînd toate eforturi ceag pe 26 ha. şi în răsadniţe pe 273
agricole toate condiţiile pentru le pentru a termi floarea-soarelui pe
d> bază, animalelor nu le-au fost asi tiva pe lingă cele 828 ha. cu trifoi o mai bună vegetaţie şi pentru na în epoca optimă 17 hectare. m.p.
a produce rod mai bogat. Ast însărnînţările de pri TRAIAN TOMUŢA
gurate furaje corespunzătoare, nici can- vechi, încă 870 ha, cu trifoi, 120 ha. 'Paralel cu mun-
fel, ei au transportat la cimp corespondent
1nativ şi nici din punct de vedere ca cu borceag şi 100 ha. cu sfeclă fura şi au încorporat prin arături de
primăvară peste 900 tone gunoi
litativ. Silozul, care trebuia să asigure jeră. De asemenea, în scopul asigură de grajd. mai bunei organizări a muncii. (Continuare in pag. 2-a)
în ce* mai mare parte nutreţul sucu- rii animalelor cu masă verde, se va Colectiviştii din satul Galaţi 1.7^—
. lent a fost neglijat. Lăsat neprăşit şi cultiva în mirişti porumb pe 500 ha. au hotărit într-o adunare gene
năoădit de buruieni porumbul pentru O rezervă importantă de furaje pen rală să înfiinţeze şi o livadă de uSecţie fruntaşă
pomi pe o suprafaţă de 10 hec
siloz a dat o producţie mult scăzută tru animalele gospodăriilor colective Insănrrnieaza da zo»
faţă de posibilităţi. In acest fel, multe din raionul llia o constituie păşunile
gospodării colective nu au putut însi- şi fîrteiele. Păş-mile care ocupă o su Colectiviştii din satele comu tuarea arăturilor pentru însă- Sfîrşitul primului trimestru a lizări, recent, în cadrul unei
nei Toteşti muncesc de .zor la mînţări. Pină in prezent a fost găsit colectivul Atelierelor consfătuiri de producţie, secţiei
loza cantitatea necesară animalelor. Ga prafaţă de 8.500 ha. teren ar putea asi efectuarea lucrărilor agricole de însăminţat ovăzul pe 9 hectare, Rj.M,R. din Simeria cu planul respective i-a fost decernat dra
primăvară. Cu atelajele proprii iar pe circa un hectar au fost pelul de secţie fruntaşă.
Urmare, producţia de lapte a scăzut gura hrana animalelor pe întreaga pe ei au transportat la cimp can plantaţi cartofi timpurii. realizat la toţi indicii. Atît pla
tităţi însemnate de îngrăşămin nul producţiei globale cit şi cel Cea mai mare contribuţie lat
M'dţitor. rioadă de vară. Realitatea confirmă însă te naturale şi au început efec P. FĂRCA.Ş1U al producţiei marfă au fost în obţinerea acestor succese au
deplinite în proporţie de 100,7 adus-o partidele conduse de
Deşi în raionul llia, păşunile şi fî- că lucrurile nu vor sta chiar aşa, dacă corespondent la sută şi respectiv 100,1 la sută. vopsitorul Friedmann Ernest,
care a obţinut cele mai multe
iieţele naturale ocupă o suprafaţă nu se vor lua măsuri şi în direcţia îm La aceste rezultate, cea mai puncte, cit şi de lăcătuşii Ioan
mare contribuţie a adus-o sec Vlad şi Lovasz ioan. Acestor
apreciabilă de teren, efectivelor de ani bunătăţirii calitative a păşunilor. In ţia ll-a vagoane care a fost de partide li s-au acordat drapelul
clarată secţie fruntaşă pe ate de fruntaşe pe secţie. Celor niai
male ale gospodăriilor colective nu li această primăvară ele trebuie îngră liere. Astfel, în primele două
luni ale anului, colectivul sec harnici muncitori, printre care
s-au asigurat nici în timpul verii pă şate, curăţate şi grăpate. Dar se con tare. In vederea plantării pomi ţiei a realizat 196.742 lei econo lăcătuşilor Cornel Josan şi Cc-
mii la preţul de cost. De aseme
şune îndestulătoare şi nici fînuri pen stată că în afară de gospodăriile agri nea, în trimestrul l s-a depăşit tavian Puiuţ, sudorilor Traian
planul la reparaţie capitală cu
tru iarnă. Dacă justificarea unor con cole colective din llia, Bretea Mure- lor au fost efectuate 1.300 gropi. Locul de muncă — cît mai curat 10 vagoane. Pentru aceste rea- Albu şi Aurel Moga, li s-au acor
Atenţie deosebită acordă co
silii de conducere ale G.A.C. că dato şană, Lăpuşnic şi Lăsău, care au cu dat premii în bani.
lectiviştii din acest sat pregăti
rită condiţiilor nefavorabile, iarba pe răţat şi îngrăşat cea mai mare parte din rii terenului la grădina de legu întregul colectiv de muncă al strungarii Holasz Ştefan şi Lu
me şi îngrijirii răsadurilor de secţiei a IV-a mecanică de la goj an Voicu, turnătorul Petru
păşuni nu s-a dezvoltat, poate fi luată păşunile ce le posedă, în nici o altă roşii, ardei, vinete şi varză. Atelierele R.M.R. Simeria a ie Debucan şi cuzinetarii Dumitru
şit zile') trecute la o acţiune de Filimon şi Mihail Ştef.
oarecum în consideraţie, cum justifică gospodărie colectivă nu se efectuează D. MIRCEA muncă patriotică. S-au făcut să
pături pentru noile ronduri de B. C. NELUŢU
oare lipsa de fîn, gospodăriile colec aceste lucrări cu destul simţ de răs corespondent
tive din Roşcani, Tisa sau Ohaba ? pundere. flori care vor împodobi secţia. corespondent
Acesie unităţi posedă fîneţe de deal cu
fînuri deosebit de valoroase, fîneţe care In vederea îmbunătăţirii compoziţiei In mod deosebit au muncit
în anul trecut au avut o producţie bo floristice a păşunilor a fost onranizat
gată. Totuşi, în momentul de faţă aces un lot semincier de plante furajere pe -.mi
te unităţi nu au fîn suficient pentru o suprafaţă de 50 ha. Prin defrişarea
animale. Din ce cauză ? La gospodă arboretelor şi a pădurii necoresminză-
rire colective din Roşcani şi Tisa au
Ing. I. CO^TEA
rămas necosite în anul trecut peste (Continuare in pag. 2-a) Impăduriri la / . F. Sebeş
Colectivişti in excursie In anul acesta I.F. Sebeş are duriri din această primăvară. Pri E c h i p a de
sarcina să împădurească peste mul care a început împăduririle turnători con
’Astăzi, un grup de colectivişti Institutul agronomic „Nicolae 2.000 ha. din care 700 ha. în încă do la jumătatea lunii martie dusă de comu
din Roşcani raionul llia, au ple Băicescu“. Ei vor avea de ase terenuri degradate. Pentru în a fost ocolul silvic Alba Iulia. nistul I u l i u
cat într-o excursie de 3 zile la menea prilejul să cunoască făptuirea acestei sarcini cele 5 Deşi timpul a fost nefavorabil Chişner de la
noile construcţii ridicate în ocoale silvice ale întreprinde cei 410 muncitori au reuşit să turnătoria de
Bucureşti. ultimii ani şi să admire fru planteze pină la 1 aprilie peste lingotiere a uzi
Colectiviştii vor vizita Mu museţile capitalei noastre. rii forestiere Sebeş au luat din 100 ha. din cele 400 ha. plani nei „Victoria“
ficate a se planta în luna apri din Colan, pe
zeul de istorie al partidului şi timp toate măsurile pentru buna lie. Lucrările executate pină în care o prezen
prezent sînt de calitate supe tăm în fotogra
pregătire a campaniei de împă- rioară. In toate şantierele în fia de faţă, a
trecerea socialistă se desfăşoa redus rebutul cu
ră pentru cîştigarea titlului de 1,5 la sută ia
şantier de calitate. luna martie a.c.
In ultimele zile ale lunii mar
tie a început campania de
împădurire la foioase şi la ocoa
lele silvice Sebeş, Miercurea şi
Teiuş. In prezent această cam
panie se desfăşoară din plin.
CLEMENT BODEA
corespondent
ooooocor ooo ooooo 'O0COCOOOOOOOCC o, E C O N O M II
PESTE PLAN
,, Line m sse rie , Spectacol Pentru fruntaşii
Prin reducerea consumurilor
ln oraşul Alba Iulia a avut Ioc un concurs or m uzical în producţie specifice de energie şi smoală,
precum şi pe seama unei bune
ganizat de către comitetul sindicatului şi comitetul Ziiele trecute, Sîmbătă, 7 aprilie, în sala Casei întreţineri a utilajelor, prepa
orchestra de muzi raionale de cultură din Sebeş, corul, ratorii din Petrila au obţinut
g organizaţiei IJ.T.Al. de Ia fabrica „Ardeleana“ Tema că populară a Fi orchestra, taraful şi soliştii vocali ai de la începutul anului şi pînă
larmonicii de Stat Casei raionale de cultură din Alba acum economii suplimentare la
O concursului: „încălţămintea şi confecţionarea ei". „Gh. Dima“ din Iulia au prezentat pentru fruntaşii în preţul de cost de peste 200.000
Cluj a concertat la producţie din întreprinderile oraşului lei. De asemenea, a fost recu
oooooOOo0Oo La concurs au participat 12 muncitori din fabrica, llia şi Brămşca. Sebeş, spectacolul muzical „Mărţişo perată o cantitate de cărbune
iar primilor 5 clasaţi li s-au acordat premii. Prin aplauzele lor rul melodiilor“. care valorează mai mult de
spectatorii au apre
oooooo DRĂGOI ADAM ciat călduros mă 1 0 .0 0 0 de pomi fructiferi 340.000 lei. Au contribuit în mod
corespondent iestria interpretati deosebit la obţinerea acestor
H otel re n o v a t vă a ansamblului. realizări echipele conduse de
Prin grija I.G.O. Orăş- potabilă in fiecare ca R. FEKETE, ln actuala campanie de primăvară, g Ioan Florescu, Ioan Filipini, Au
tie, de curînd au fost meră, s-a amenajat o m . ţîc rel Onea, Eugen Szedlaksek,
terminate lucrările de baie şi o spălătorie co gospodăriile agricole colective din ra- g
respunzătoare. corespondenţi Ioan Pubela ş.a.
ionul llia vor planta circa 10.000 de O
ŢT.. LĂZARESCU C. BĂDUŢA
oOoo renovare a hotelului din pomi fructiferi. In acest scop s-a pro- o
localitate. S-au execu- cîntăritor de vagoine
curat o mare parte din materialul să* o
tat zugrăveli şi vopsi-
Ue curind, constructorii şa ntierului nr. 3 din Alba Iulia al T.R..C.H. au dat In folosinţă, ditor şi au fost efectuate pînă acum g
la Sebe; un bloc cu 24 aparta mente.
g torii, s-a instalat apă corespondent aproximativ 9.000 de gropi. $
ÎN FOTOGRAFIE: Aspect exterior, al noului bloc.
0
OOOOOOOOOO.OOOOOCOOOOOOOOOCC o o o o o o o o o o o o o o o q o o o o o q o o o o o o o o o o o o o o o o o o o c o o o o o q Z