Page 34 - 1962-04

Paff- ERTC/HOti S06IA LISM U EO T
Sn întâmpinarea
examenului de maturitate
Anul şcolar în curs ridică în
faţa elevilor din clasele a Xl-a
o problemă deosebit de impor­
tantă : pregătirea pentru exa­
menul de maturitate. Evident,
un astfel de examen se pregă­
teşte Încă de la primii paşi par­
curşi în materia clasei a Viil.a.
Insă în acest ultim an de şcoală
cînd. examenul de maturitate ba.
te la uşă, atît cadrele didactice
cît şi elevii din clasele a XI-a
depun o muncă şi mai susţinută
în vederea reluării şi însuşirii
cu temeinicie a întregii materii
predate de-a lungul ultimilor
patru ani de învăţămint.
Conducerea Şcolii medii „Au­
rei Vlaicu“ din Orăştie s-a preo­
cupat încă de la începutul aces­
tui an şcolar ca elevii, sub în­
drumarea şi cu ajutorul profeso­
rilor, să-şi intensifice pregătirile,
să aprofundeze cunoştinţele că­
pătate, să sintetizeze materialul
predat. Astfel, în consiliile pe­
dagogice şl în comisiile metodi­
ce s-au făcut recomandări pri­
vitoare la recapitulările trimes­
triale şi finale, la lecţiile de
sinteză, la modujl cum să se or­
ganizeze consultaţiile la materi­
ile grele etc., şi s-a urmărit cum
sînt aplicate acestea de cadrele
didactice în munca de zi cu zi.
La matematică, fizică, romînă,
socialism ştiinţific, ca şi la ma­
teriile unde anul trecut S-au ob­
ţinut rezultate mai slabe la exa­
menul de niaturitate ca, de
exemplu, la istorie, profesorii
fac periodic expuneri mal largi
pe diferite capitole din materia
anilor trecuţi. La istorie, teme
ca „Lupta împotriva jugului oto­
man“ care prezintă lupta pen­
tru independenţă desfăşurată de
poporul romîn pe o perioadă de
mal multe secole, „Lupta de
clasă în orînduirea feudală“, cu
care prilej se trec în revistă
principalele răscoale ale ţărăni­
mii, la fizică temele „Modele
atomice“, „Dezintegrarea artifi­
cială“, „Energia nucleară şl în­
trebuinţările ei în scopuri paşni­
ce“ ş.a., la romînă „Cultura şi
literatura romînă în secolul al
.XVHI-lea", care pe fundalul
evenimentelor politice, economi­
ce şl sociale din perioada res­
pectivă interpretează operele li­
terare apărute, precum şi perso­
nalitatea autorilor, „Folclorul —
motiv de inspiraţie pentru ma­
rii noştri scriitori“ şl alte ase­
menea teme, lărgesc orizontul
de înţelegere al elevilor, le între­
gesc şi le consolidează cunoş­
tinţele.
Trebuie să amintim că la fi­
zică, prof. Kuna Otto încă în
anul trecut a îndrumat elevii să.
şi conspecteze treptat materia­
lul cerut la examen, astfel că
In prezent schemele referitoare
la electromagnetism ca şi pro­
blemele rezolvate în conspecte
vor fl de lin preţios ajutoT ele­
vilor lâ recapitulare.
La limba romînă prof. Ioan
Dumitru continuă un experi­
ment care in anul şcolar trecut
PO R
Campionatul regional de foia!
C a te g o ria Il-a
Retezatul Hafeg —
Ardealul Teliuc 2*0 f 1 0 )
In prima repriză, gazdele 'do­
mină majoritatea timpului şl
reuşesc să înscrie în mln. 25
prin Firlcă, printr-un şut de la
distanţă.
In a doua parte, oaspeţii îşi
revin şi reuşesc astfel să echi­
libreze jocul. Haţeganii au to­
tuşi mai multe ocazii de a în­
scrie şi în mln, 85 Matache sta­
bileşte scorul final.
A arbitrat bine Albolu (Petro­
şani).-
NICU SBUCHEA'
corespondent
Recolta Miercurea —~
Aurul Certei 2-1 (2-G!
'Meci viu disputat, în care
echipele şi-au împărţit perioa­
dele de dominare. S-au remar­
cat Lăcătuş, Dăneţ şi Trancă de
la Recolta şi Borchesou de la
Aurul. - ....
a dat rezultate foarte bune. El
a alcătuit din materialul clase­
lor VIII — XI-a aproximativ 60
teme de durată. Aceste teme, ca­
re cuprind cite două subiecte,
unul din materia anilor trecuţi
şi altui din materia curentă, sînt
împărţite pe trimestre şi repar­
tizate elevilor. Aceştia le tratea­
ză în caiete speciale, intr-un in­
terval de timp mal mare, dina­
inte stabilit, folosind toate cu­
noştinţele acumulate. Procedeul
tratării temelor de durată ofe­
ră avantajul sistematizării mate­
riei pe probleme mari, implică
reconsultarea manualului, noti­
ţelor şi bibliografiei pentru în­
suşirea esenţialului. De aseme­
nea, lucrînd astfel de teme, ele­
vii vor deprinde mai bine măies­
tria exprimării în scris, îşi vor
sistematiza Ideile etc. Folosind
temele de durată, prof. Ioan Du­
mitru a avut grijă să împartă
astfel materialul incit să fie evi­
tată supraîncărcarea elevilor.
Ca şi la fizică şi romînă, pro­
fesorii celorlalte materii vădesc
o continuă preocupare pentru
pregătirea elevilor în vederea
examenului de maturitate.
La matematică, romînă şi is­
torie s-au organizat consultaţii
colective unde, o dată pe săptă-
mlnă, profesorii lămuresc pro­
blemele rnai dificile, îndrumă
elevii cum să folosească manu­
alul şi notiţele în studiu, siste­
matizează materia pentru a pu­
tea fi mai uşor cuprinsă etc.
Curînd vor fl organizate aseme­
nea consultaţii şl la socialism
ştiinţific.
Conducerea şi cadrele didac­
tice ale Şcolii medii din Orăştie
sub îndrumarea organizaţiei de
bază P.M.R., cu sprijinul U.T.M.,
depun tot efortul ca pregătirile
pentru maturitate să se desfă­
şoare Ia un nivel ridicat, să fie
eficiente, antrenînd întreg co­
lectivul de elevi. Rezultatele ob­
ţinute în această direcţie pînă
in prezent ne dau convingerea că
Ia examenul de maturitate elevii
Şcolii medii „Aurel Vlaicu" se'
vor prezenta bine pregătiţi, cu
fruntea sus.
Prof. V. CHIS
, Bine ar dacă...
L ...conducerea coopera­ ...restaurantul „Ce­ maţi şi plafonul se
tate“ din Deva ar fl
ţi tivei „Solidaritatea“ dotat cu veselă nouă
întrucît cea veche nu
L din Deva ar lua mă- mai poate fi folosită,
iar feţele de masă
rU suri ca la secţia coa- s-ar schimba mai des.
L fură de pe strada (GH. OPREANU
corespondent)
Q Gării să existe mai
...în staţia G.F.R.
L multăgrijă faţă de Câlan s-ar da mai
multă atenţie curăţe­
L clientelă. Aici sînt niei sălii de aştepta­
re. Pereţii sînt afu­
LL dese cazurile cînd nu
se poate executa spâ-
C latul părului din lipsă
L de apă caldă, iar căş-
L iile de uscat futtc-
^ ţionează defectuos.
L (UN GRUP DE
rl FEMEI)
Competent şl autoritar, arbi­
trajul lui Ioan Bidea (Cugir).
P. TESLARU
corespondent
Constructorul
Hunedoara —
Metalurgistul I! Cugir 3-0
Metalurgistul n Cugir nu a
prezentat la joc nici o legitima­
ţie. Conform regulamentului
Constructorul Hunedoara a cîş-
tigat meciul cu 3-0. Jucînd In-
tr-un meci amical, Constructo­
rul a învins pe Metalurgistul II
Cugir cu scorul de 9-0.
* Muncitoresc Romîn, faţă de scumpa
Victoria Dobra — Mureşul
Vinţ 1-2
Voinţa Ilia — Ştiinţa Petro­
şani amînat.
ETAPA VIITOARE
Ştiinţa Petroşani — Victoria
Dobra ; Mureşul Vinţ — Con­
structorul Hunedoara; Metalur­
gistul II Cugir — Recolta
Miercurea ; Aurul Certej — Re­
tezatul Haţeg ; Ardealul Teliuc
— Aurul Zlatna; !Voinţa Ilia
stă,
LA NOUL FURNAL
AL HUNEDOAREI
(Urmare din pag. l-a)
fMarln, Gheorghe Tooileanu In
cea a lui Traian Slleş. Azi bri­
gada Iul Eugen Marin se numă­
ră printre cele fruntaşe.
Concomitent cu această mă­
sură s-a urmărit ca oame­
nii potriviţi să fie trecuţi
la locurile potrivite. Adi­
că, constituirea de echipe spe­
cializate pe operaţiuni, care au
mai efectuat lucrări similare la
înălţarea celorlalte furnale ale
Hunedoarei. In acest fel poate
fi explicat în bună măsură fap­
tul că brigada lui Szekely a
montat fără prea mari emoţii
conducta pantalon a furnalului,
lucrare dificilă şl care ridică
probleme mari în faţa monto-
rilor.
O altă măsură care a permis
ridicarea tuturor brigăzilor la
nivelul celor'fruntaşe a constat
în asigurarea oamenilor cu gra-
flce de lucru cu 2-3 zile Înainte.
Sfeest fapt a Hat posibilitatea or­
ganizării din timp a locurilor
de muncă. Maiştrii, la rîndul lor,
au primit recent grafice cu ter­
menele precise pentru fiecare
lucrare, pînă la sfirşitul el. Fie­
care om deci cunoaşte în pre­
zent ce mal are de făcut pînă
Ia terminarea lucrărilor.
Un cuvînt greu in obţinerea
realizărilor l-a spus nivelul ri­
dicat de calificare al cadrelor.
In prezent din efectivul total
al lotului, marea majoritate a oa­
menilor aU o calificare înaltă.
Din puţinii oameni necalificaţi,
ce se mal găsesc aici, 16 urmea­
ză in prezent cursurile şcolii de
Pentru animale -
hrană îndestulătoare
(Urmare din pag. l-a)
toare se va mări suprafaţa de păşune
cu peste 200 ha. Rău este însă că în
raionul Ilia există o suprafaţă mare de
păşune erodată. Deşi Oficiul regional
de îmbunătăţiri funciare şi Serviciul
O.T.A. de la secţia agricolă a raio­
nului Ilia cunoşteau situaţia, nu s-au
ocupat de întocmirea documentaţiei ne­
cesare în vederea luării măsurilor co­
respunzătoare pentru protejarea păşu­
nilor.
In raionul Ilia există posibilităţi pen­ cconomico-organizatorică a G.A@. Ast­
tru asigurarea unei hrane îndestulă­
toare animalelor, trebuie însă ca atît
organele de partid şi de stat cît şi
consiliile de conducere ale G.A.G., să
depună toate eforturile pentru valori­
ficarea acestor posibilităţi.
cojeşte.
(V. TATARUŞ
corespondent)
...la cabinetul den­
tar al policlinicii ra­
ionale Haţeg apara-
tajul existent ar func­
ţiona în cele mai
bune condiţiuni. In
felul acesta pacienţii
ar putea fi trataţi la
timp şi bine.
(I. GEORGESCU,
corespondent)
t »— i \—J \— j . . > , /v
In pragul unei noi ediţii
An de an Uniunea de Cultură Fizi­
că şi Sport, împreună cu Uniunea Tine­
retului Muncitor, organizează tradiţio­
nalele competiţii de masă : Spartachia-
da de iarnă şi de vară a tineretului.
De fiecare dată numărul celor care par­
ticipă este tot tnai mare. Şi în multe
cazuri au fost descoperite elemente ta­
lentate care au făcut aici primii paşi
spre sportul de performanţă.
Rezultate bune s-au obţinut în cadrul
regiunii noastre la Spartachiada de iar­
nă a tineretului ediţia 1961-62 la care
au participat 73.551 tineri şi tinere. De
remarcat este faptul că s-a tăcut un
pas înainte în antrenarea elementului
feminin. Faţă de anii trecuţi, numărul
participanţilor a crescut de aproape
două ori, ’eea ce denotă că asocia­
ţiile sportive se preocupă tot mai mult
de aplicarea hotărîrilor stabilite în
conferinţa regională U.G.F.S. cu privi­
re Ia sportul de masă.
In anul acesta Spartachiada de vară
a tineretului se organizează cu scopul
să contribuie la întărirea organizatorică
şi materială a asociaţiilor sportive prin
înfiinţarea de noi secţii pe ramuri de
sport cît şi atragerea unui număr cît
mai mare de membri în Uniunea de
cultură fizică şi sport. In regulament
se mai arată că Spartachiada de vară
a tineretului ediţia 1962 este o activi­
tate sportivă de masă, care contribuie
la educarea comunistă a tineretului, la
dezvoltarea dragostei faţă de Partidul
noastră patrie, Republica Populară Ro­
mînă. Este necesar deci ca organele
U.C.F.S. din regiunea noastră în cola­
borare cu organele U.T.M.. sindicate,
sfaturi populare etc. să-şl mobilizeze
toate forţele în Vederea punerii în apli­
calificare în meseriile de sudori
electrici şi lăcătuşi.
Bineînţeles că şi folosirea unor
noi metode de muncă, alături
d3 entuziasmul muncii colecti­
vului, a contribuit mult la rea­
lizarea succeselor de care vor­
beam. Printre aceste metode
merită a fi amintit sistemul de
asamblare la sol a construcţii­
lor şi ridicarea lor la capacita­
tea macaralelor. Aceasta a dus
la sporirea simţitoare a produc­
tivităţii muncii şi la reducerea
în îcavte mare măsură a peri­
colului accidentelor de muncă.
In prezent montoril de la fur­
nalul nr. 7 dau bătălia pentru
intensificarea în şi mai mare
măsură a ritmului lucrărilor. Ei
sînt hotărlţi să-şi respecte cu
stricteţe angajamentul luat, de
a preda furnallştilor agregatul
înainte de termenul stabilit.
Festivalul bienal de teatru „I. L. C aragiale"
Oupă încheierea primelor faze de concurs ^ umanism in rezolvarea aces­
In flecar« al doilea an artfştii a-
matorf se întîlnesc pe scenele unită­
ţilor culturale, prezentînd spectacole
în cadrul Festivalului de teatru „I. L.
Oaragiale“. De ffeoare dată noi ta­
lente se afirmă.
Prin grija organelor şl organiza­ lui de teatru s-au prezentat peste 700 ionale de cultură în primul rînd, vom
ţiilor de partid festivalul bienal dîn de recitatori şi cititori artistici. Aceas­ face ca Festivalul bienal de teatru
acest an a devenit o acţiune largă, tă cifră nu reprezintă pe deplin for­ din acest an să constituie un pas im­
în care mal mult de 8.500 de oa­ ţele existente în regiunea noastră, de­ portant pe calea dezvoltării artei tea­
meni ai muncii îşi afirmă talentul în
arta teatrâlă.
In acest festival e-a vădit o mal
justă orientare a formaţiilor în ale­
gerea repertorialul. Sele mal multa
spectacole au fost date cu piese de
teatru care militează pentru întărirea
fel, piese ca „Rîsul pămîntului“ de
Gh. Ţenţulescu“, „Las’că vine Nuţă"
de Al. Adrian şi Dan Gostescu, „So­
ţul Leontei“ de V. Arghirescu, „Nea­
murile“ de T. Buşecan ş.a. au fost
cele mai frecvente pe scenele concursu­
lui.
A rtişti şi spectatori
Făcînd o comparaţie cu Festivalul tisfacă cerinţele actuale.
bienal de teatru din anul 1960, cel
din acest an a mobilizat un număr
¦de 491 de formaţii de teatru cu ama­
torii de la căminele culturale şi ca­
sele raionale de cultură' (mai mult cu
50 de formaţii ‘faţă de concursiil pre­
cedent). Aceste formaţii au prezentat
2.108 de spectacole la care au parti­
cipat 293.908 dc spectatori, ccca ce
reprezintă un spor de 664 spectacole
şi respectiv 54.600 de spectatori faţă
de cel de al Il-lea Festival bienal
de teatru.
In raioanele Haţeg şi Orăştie au
fost cuprinse cîte 93 şi, respectiv, 83
formaţii de teatru în concurs. Acti­
vişti culturali ca Moraru Liviu, Spă­
tarii Aristică (Haţeg), Popa Ion Stă-
nileşti (Orăştie), Izdrăilă Florin, Ştc-
fanovici Silvestru (Hunedoara), Nicola
Gheorghe (Ilia), Stan Marin (Brad)
şi alţii au fost printre cei mai buni
organizatori şi mobilizatori în cadrul
concursului. Dacă şi în raionul Se­
beş şi oraşul regional Deva exista
aceeaşi preocupare pentru activitatea
teatrală, rezultatele ar fi fost mai
bune. Aşa, de pildă, în raionul Sebeş,
care a regulamentului şi a realizării
scopului propus.
Spartachiada de vară a tineretului
din acest an se organizează la urmă­
toarele ramuri de sp o rt: atletism, bă­
ieţi şi fete, handbal, băieţi şi fete, vo­
lei, băieţi şi fete, oină, băieţi, trîntă,
băieţi, ciclism, băieţi şi fete.
Aceste discipline se vor desfăşura in­
clusiv cu etapa regională. De asemenea
sînt cuprinse disciplinele, popice, băieţi
şi fete, tir, băieţi şi fete, gimnastică,
băieţi şi fete, fotbal, băieţi, care se or­ a.c. Etapa a 111-a raională (orăşeneas­
ganizează inclusiv pînă la etapa raio­
nală, (orăşenească) iar nataţia se va
organiza în localităţile şi raioanele un­
de există condiţii. Comisiile raionale şi
orăşeneşti ce s-an organizat pentru con­
ducerea şi organizarea acestei competiţii
de masă pot include şi alte ramuri
sportive, ţinînd seama de condiţiile
existente în raionul sau oraşul respec­
tiv.
Caracterul larg al acestei competiţii
îl constituie însăşi faptul că pot parti­
cipa toţi tinerii şi vîrstnicii din ora­
şele şi satele regiunii noastre începînd
de la vîrsta de 14 ani cu condiţia ca
aceştia să fie admişi la controlul me­
dical. Un concurent nu poate însă par­
ticipa Ia mai mult de două ramuri de
sport prevăzute în regulament cum de
altfel nu au dreptul să participe con­
curenţii care posedă clasificarea sporti­
vă la ramura de sport respectivă. In
acest sens asociaţiile sportive sînt obli­
gate a respecta prevederile regulamen­
tului.
Desfăşurarea concursurilor sparta-
chiadei va avea Ioc după cum urmea­
z ă : pînă la data de 15 IV. a.c. se vor
lua măsuri tehnico-organizatorice şi de
Pe ecran: «N A N A 66
>©OOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOÖÖOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO J> seama că drumurile lor s-au
= =sr=^ ^ nüBac = = . —----- T ---------------
faţă de numărul d« formaţii înscrise
în concurs, s-au prezentat mai puţine
ou 16, iar în oraşul regional Deva
dfn 20 de formaţii înscrise s-au pre­
zentat doar 12.
In faza fntercomunală ă festivalu­
oarece în festivalul trecut numărul a-
cestora a fost mai mare cu 40.
Un lucru pozitiv realizat în acest
festival este şi obţinerea unei medii
mal mari de spectacole prezentate d«
o formaţie. Astfel, în cel de-al II-3ea
festival, media a fost de 3,3, iar în
festivalul actual de 4,3.
Spectacolele pot fi
şi m ai hune
Geea ce caracterizează activitatea
artiştilor amatori cuprinşi în cel de-al
III-lea Festival bienal de teatru, este
atenţia şi grija lor sporită pentru pre­
gătirea şi prezentarea unor spectacole ful „Victoria“ ; SEBEŞ : Străzile au m lneşti; 15,10 Muzică populară romî-
de calitate, convingătoare, care să sa­ amintiri — cinematograful „Progre­ nească interpretată de Nelu Huţu,
Colective de artişti amatori ca cele
din Sîntimbru, Ampoiţa (Alba), Gu-
rasada, Fintoag (Ilia), Romos, Geoa-
giu (Orăştie), Valişoara^ Vaţa (Brad),
Gimpa (Petroşani), Petreşti, Săsciori
(Sebeş), Batiz, ¦Hăşdat (Hunedoara),
Plopi, Nalaţi (Haţeg), căminul cul­
tural „Petofi Saudor" din Deva ş.a.
s-au străduit să se prezinte bine în
concurs, fiind unanim apreciaţi de
spectatori. S-a observat că spectacole
bune pot prezenta acele formaţii care
au avut o activitate obştească bogată
şi care au dat importanţă muncii de
pregătire în repetiţii.
In privinţa calităţii spectacolelor, în
general, mai sînt încă multe de în­
făptuit. Nu s-a ajuns la stadiul în
care să spunem că toate spectacolele
prezentate de amatori satisfac giusitul
artistic al maselor. Mai sînt încă
spectacole pentru care nu s-a muncit
destul, instructorii formaţiilor mulţu-
mindu-se să vadă că o parte din in­
terpreţi cunosc rolurile. Iată, de pildă,
Ia Apoldul de sus, un centru de co­
mună important, unii interpreţi s-au
mulţumit să citească pur şi simplu
rolurile în scenă. Spectacole neconvin-
propagandă pentru pregătirea începerii
concursurilor.
Etapa l-a pe asociaţii sportive se va
desfăşura între 16 IV —¦ 10 VI a.c. In
această etapă asociaţiile sportive îm­
preună cu org- lizaţiile U.T.M., în co­
laborare cu celelalte organizaţii de
masă, vor mobiliza cît mai mulţi ti­
neri şi oameni ai muncii la competi­
ţie, chiar dacă unii din aceştia nu sînt
membri ai U.C.F.S.-ului.
Etapa Il-a interasociaţii şi comune se
organizează între 11 iunie — 8 iulie
că) între 9-21 iulie a.c. Etapa a iV-a
interraioane şi oraşe între 30 iulie —
12 august a.c. la disciplinele: handbal,
volei şl oină. Iar etapa regională va
avea loc în 23-24 august a.c. în oraşul
Deva.
Pentru stimularea concurenţilor se
va acorda în etapa I-a titlul de „Cam­
pion al spartachiadeî de vară a tine­
retului“ al asociaţiei sportive pe anul
1962 precum şi alte premii ce vor fi
stabilite pe plan local. De asemenea,
titluri de campioni vor fi acordate cîş-
tigătorilor etapei raionale (orăşeneşti)
şi a etapei regionale, cărora li se vor
a'-'rrla şi insignele spartachiadeî de va­
ră a tineretului.
Este necesar ca organele U.C.F.S. să
acorde toată atenţia organizării şi des­
făşurării competiţiilor sportive şi să an­
treneze pe toţi antrenorii, profesorii de
educaţie fizică, instructorii, arbitrii pre­
cum şi sportivii fruntaşi pentru a acor­
da un sprijin efectiv în ridicarea nive­
lului tehnic al participanţilor.
GUŢU BORIS
vicepreşedinte al Consiliului regional
U.G.F.S.
<$> despărţit pentru totdeauna.
% După unele şovăieli, ei do-
O vedesc multă demnitate şi
gfitoare au prezentat şi formaţiile din
Tărtăria (Orăştie), Balomir (Haţeg),
Săuleşti (Deva) ş.a.
Pregătind temeinic formaţiile pro­
movate pentru faza raională de con­
curs, sarcină ce revine caselor ra­
trale din regiunea noastră.
ERNEST USKAR
metodist prind pal, Gasa regională
a creaţiei populare — Deva
12 APRILIE 1962
DEVA: Nana — cinematograful
„F. Sîrbu“ ; Tot aund din lume —
cinematograful „Patria“ ; HUNEDOA­
RA: Tom degeţelul — cinematogra­
sul“ ; Avionul pleacă la ora 9 — acordeonistul Nelu Orian şi violonis­
cinematograful „M. Sadoveanu“ ; PE­
TROŞANI : Gursa de 100 km. — ci­
nematograful „Al. Sahia“ ; O zi zgo­
motoasă — cinematograful „7 Noiem­
brie“ ; ALBA ItJL IA : Cetatea Hunwn-
zamln — cinematograful „Victoria“ ;
Prinţesa cu sten de aur — clnerna-
tograiul „23 A ugust"; ORĂŞTIE :
Străzile au amintiri — cinematogra­
ful „V. Roaltă“ ; Sonate — cinema­
tograful „Flacăra“ ; SIMERIA Intîl-
nire pe cablu — cinematograful „I..
Pintilie“ ; HAŢEG: Nu te lăsa ni­
ciodată — cinematograful „Popular" ;
BRAD: Pace noului venit — cine­
matograful ,.St. roşie“ ; LONEA: In-
tîlnire pe cablu — cinematogra­
ful „Mineral“ ; TEIU Ş: Aeroportul
nu. primeşte — cinematograful „V.
Roaită“ ; ZLATNA: Medicul şl vra­
ciul — cinematograful „Muncitorul“ ;
ILIA : Doctorul din Bothenow — ci­
nematografii! „Gh. Doja“ ; APOLDUL
DE S U S : De la Apenlnl Ia Anzl —
cinematograful „23 August“.
ttfeom lTiijîic
PENTRU 24 ORE
Vremea se menţine nestabilă şi cu
cerul variabil, mai mult noros. Vor
mai cădea ploi slabe. Temperatura
staţionară: ziua între 15 şi 20 grade,
iar noaptea între 4 şi 10 grade. Vlnt
potrivit cu intensificări din sectorul
vest şl sud-vest.
PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILE
Vreme schimbătoare, cu temperatura
variabilă şi cerul temporar noros.
întreprinderea de alimentaţie publică 0§va
Aogajeasă imediats
- doisprezece ospătari
— un cofetar
Informaţii suplim entare se nof obţi­
ne la serviciul de cadre al în tre­
prinderii din Deva str. Dr. P. Gro-
za Nr. 15.
Lc t-r
l1
l COOPERATIVA „SOLIDARITATEA” DIN DEVA
t
Í
Í Str. Dr. Petru Groza nr. 19
Í
t Repara orice fel de mof ociclefe şi m o to re te j
t
]fn fermen ds garanfie şi post garanfie iefwpS g a - ]
ranfie) cu p ese originale {I MPORT) pentru o r . ee ]
|mcsrcă.
N r. 2.2fU
oooooooooooo
OOOOOOOOOOOOOOCOOCOCOCC V VCOOCOCOOOC-OOOC CCOCC eC O O :OQO<yOOOQOOOOOOCOOO
Filmul „Nana", care rulea­
ză de mline la clnematogra-
fal „Filivion Slrbu“ din De­
va, este o producţie a stu­
dioului „Gruzia-film“.
Scenariul aparţine lui
Gheorghi Mdivani, regia li?
Sota Managadze, imaginea
este semnată de Felix Visoţ-
Ici, iar muzica e compusă de
Revaz Laghidze.
In rolurile principale apar
Nanult Pirveli. (Nana), Otar
Megvinetuhisţesi (Gluga),
Tenghiz Arcivadze (Tamaz),
N. Varazasvili (Nana copil),
T. Babilurl (Ghiga — copil).
Filmul abordează o pro­
blemă de viaţă. El surprinde
conflictul psihologic a doi
tineri care s-au iubit în ado­
lescenţă şi care, regăsindu-se
după ani de sile, îşi dau
tor probleme.
Realizatorii filmului pla­
sează cu măiestrie acest con­
flict psihologic pe fondul
unei adevărate fresce a pre­
ocupărilor şi eforturilor crea­
toare şl inovatoare ale me-
talurgiştilor sovietici.
OOOÎXXXXXKXH^yOOOOOOOOOOO
12 APRILIE 1962
PROGRAMUL 1: 5,10 Muzică in­
terpretată de fanfară; 5,30 Muzică
uşoară; 6,30 Emisiunea pentru s a te :
Sfatul medicului veterinar: Vaccină­
rile de prim ăvară; 6,45 Salut voios
de pionier; 7.15 Muzică uşoară inter­
pretată la xilofon; 7,30 Sfatul medi­
cului : Bucătăria dietetică; 7,45 Piese
instrumentale; 8,00 Muzică; 8,30 Mu­
zică de b alet; 9,00 Vreau să ş tm :
9.30 Melodii populare romîneşti şi ale
minorităţilor naţionale; 10,40 Muzică
u şo ară; 12,00 Concert de valsuri:
12,35 Gîntece şi jocun populare ro-
tul Gheorghe S tănică; 15,45 Concert
de muzică din operete; 16,15 Vor­
beşte M oscova; 16,45 „Bucurie-n co­
lectivă“ — program de cinteco:
17.30 Jurnal de întrecere; 17,45 Pro­
gram muzical pentru fruntaşi în pro­
ducţie din industrie şi agricultură:
19.00 Jurnalul satelor; 19,25 Gintă
Maria Sereea şi Valentin Teodorian;
22,50 Muzică de dans.
PROGRAMUL II: 13,15 Emisiune
literară; 16,50 Gîntă Maria Butaciu,
Marin Ghisăr şi Moise Belmustaţă;
18,05 Pagini alese din muzica uşoară;
19.00 Valsuri vieneze; 19,50 Muzică
populară romînească; 21,45 Părinţi şi
copii; 22,00 Doine şi jocuri popu­
lare romîneşti.
î UZINELE
INDUSTRIA SIRMFI
DIN ClMfMA TURZII
R®g. Cluj
telefon nr. 2
Vî N D
diferite piese pentru
autocamioane şi auto­
turisme de tip:
PJRAGA, SKODA,
ST. R O Ş U , Z ! SS,
} IC A R U S , T A T R A , \
î CSEPEL, P A K A R I
FORD, D O D G E 1
j şi BMV. 1
. Lista completă se poa- i
l te consulta la serviciul \
1 aprovizionării, sau se tri- ]
} mite la cerere (eventual ]
] extras).
**->/->.—¦r- rr.f i
|