Page 36 - 1962-04

pa'g. 4 BKüJWDB m m u m m m Mr. ?268

;r?; MíssBBBKSawaíKBrKW^A^z^

Lucrările Conferinţei de la Geneva ULTIMELE ŞTIRI ULTIMEIS ST IEI ULTIMELE Ş T lit l

GENEVA 10. — De la trimi­ tele asupra cărora cei doi co­ acum, un acord a putut ii sta­

sul special Agerpres, N. Puicea : preşedinţi nu au căzut de acord. bilit asupra unui număr consi­

La cea de-a 17-a şedinţă, ple­ Există divergenţe şi în formulări, derabil de alineate din pream­

nară a Comitetului celor 18 sta­ a declarat, de asemenea V. A. bul. Delegaţia romînâ propune

te pentru dezarmare a fost dis­ Zorin, în special în formularea ca cei doi copreşedinţi să fie ru­

cutat proiectul de preambul al punctului final al preambulului gaţi ca — ţinînd seama de dez­
tratatului cu privire la dezarma­ şi a titlului acestuia. Delegaţia baterea noastră de astăzi — să
rea generală şi totală, prezen­ sovietică consideră că preambu­ reia In comun lucrul şi să pre­ In întîmpinarea zilei de 1 Mai U n ziar vcst^Lcuiin^ despre realizările

tat de copreşedinţii comitetului
— reprezentanţii U.R.S.S. şi

Apelul F.S.M. adresat oamenilor munciiS.U.A. Cei doi copreşedinţi au
lul pe care ii studiem constituie zinte Comitetului nostru un pro­ Uniunii Sovietice în cucerirea
o introducere la un tratat pre­ iect de preambul care să ex­
cis cu privire la dezarmarea ge­ prime un acord asupra tuturor

informat Comitetul asupra acti­ nerală şi totală, al cărui proiect prevederilor din preambulul tra­ din lumea întreagă spaţiului cosmic
vităţii desfăşurate şi au expus trebuie să-l pregătim, avind tatului de dezarmare generală
punctele de vedere ale delega­
ţiilor lor, atît in legătură cu pentru aceasta însărcinarea di­ şi totală. PRAGA 10 (Agerpres). — cu abnegaţie pentru lichidarea BERLINUL OCCIDENTAL 10 (A- Asociaţiei vest-berlineze pentru prieten
principiile preambulului asupra rectă din partea celei de-a Toţi delegaţii care au luat Agenţia Ceteka a transmis gerpres). — nia germano-sovietică.
cărora s-a convenit, cit şi în le­ XVl-a sesiuni a Adunării Ge­ apelul Federaţiei Sindicale Mon­ ei definitivă.
gătură cu acelea asupra cărora nerale a O.N.U. Delegaţia S.U.A. după aceea cuvîntul la dezba­ diale adresat tuturor oamenilor F.S.M. salută puternicele de­ „Aniversările sînt de două feluri: de In articol se subliniază că realiză­
nu s-a căzut de acord. însă, are în vedere un preambul teri, şi-au exprimat de aseme­ muneii din lume cu prilejul săr­ unele, oamenii îşi amintesc veacuri de-a rile Uniunii Sovietice în domeniul cu­
pentru un tratat imprecis de de­ nea' satisfacţia că în urma con­ monstraţii ale clasei muncitoa­ rîndul, iar altele sînt date uitării după ceririi spaţiului cosmic sînt legate de
vorbirilor dintre copreşedinţi s-a re din toate ţările capitalului ciţiva ani. Data de 12 aprilie 1961 succesele ştiinţei şi tehnicii sovietice,

Primul a vorbit reprezentan­ zarmare generală şi totală, ea nu căzut de acord asupra puncte­ bătorii de 1 Măi. împotriva politicii războiului şi insă, va rămîne pentru totdeauna în pentru dezvoltarea impetuoasă a căro­

tul american A. Dean. Arătînd leagă proiectul de preambul de lor principale ale preambulului. In această zi internaţională a a exploatării duse de monopo­ istoria omenirii ca ziua cînd omul a ra orînduirea sovietică a creat toate
că, potrivit hotărîrii Comitetu­ documentul pe care am şi în­ El şi-au exprimat de asemenea oamenilor muncii, se spune in luri. învins pentru prima oară iorţa atrac­ condiţiile.
lui, copreşedinţii trebuie să pre­ ceput să-l elaborăm. speranţa că se va putea cădea apel, care va constitui o expre­ ţiei terestre, îndreptîndu-se spre spa­
zinte proiectul de lucru comun de acord şi asupra celorlalte sie impresionantă a forţei şi ma­ In ziua de 1 Mai 1962, Fede­ ţiile necunoscute ale universului. Acest Superioritatea în nivelul de dezvolta­
al preambulului, Dean a decla­ Luînd apoi cuvîntul, reprezen­ puncte. turităţii clasei muncitoare inter­ raţia Sindicală Mondială chea­ om este cosmonautul sovietic furi Ga­ re a tehnicii sovietice a rachetelor şi a
rat că acest proiect nu este încă tantul R. P. Romîne, George naţionale. F.S.M. adresează cele mă pe oamenii muncii să lupte garin care a efectuat primul zbor cos­ astronauticii, se arată în încheierea ar­
gata, întrucit nu s-a ajuns la Macovescu, a constatat cu sa­ Totuşi, cînd reprezentantul mai calde felicitări tuturor ce­ pentru pace, pentru dezarmarea mic şi a înconjurat cu nava „Vos-
un acord deplin asupra tutu­ tisfacţie că din cele 16 alinea­ sovietic, V. A. Zorin, a propus lor care pe o treime a globului generală şi controlată şi pentru tok-1" planeta noastră". Cu aceste cu­ ticolului, nc insuflă convingerea că vom
ror punctelor. Delegatul ameri­ te din care se compune proiec­ construiesc cu succes societatea încetarea imediată a experien­ vinte începe articolul publicat în ulti­ primi de la agenţia TASS noi ştiri
tul comun, 7 reprezintă un acord ca Comitetul să consemneze în ţelor termonucleare, pentru li­ mul număr al ziarului „DSF", organul senzaţionale despre cucerirea Cosmo­
comunicat că aprobă proiectul
sului.

can a acordat atenţia principa­ complet. Cu privire la alte ali­ de lucru ai preambulului care socialistă ale cărei idealuri sint chidarea totală a colonialismu­
lă încercărilor de a fundamenta neate, a spus delegatul romin, a fost prezentat de copreşedinţi, pacea şi progresul.
lui. împotriva militarismului

poziţia S.U.A. care, împiedică se poate constata că, după ce şi asupra căruia s-a căzut de .F.S.M. salută milioanele de vest-german şi japonez, pentru Poporul francez înfierează
elaborarea definitivă a proiec­ ne vom pune de acord asupra acord în vederea studierii Iui oameni ai muncii care s-au ri­ încheierea Tratatului 'de pace pe fasciştii din O.A.S.
tului de preambul al Tratatului. unei probleme de terminologie, în continuare de copreşedinţi, dicat în apărarea libertăţii şi cu cele două state germane şi
vom avea de asemenea texte reprezentantul S.U.A., sprijinit independenţei lor naţionale şi normalizarea situaţiei din Berli­ PARIS 10 (Agerpres). — cezi vor continua după referen­
'Apoi a luat cuvintul reprezen­ puse integral de acord. In rea­ de delegatul englez, a refuzat care repurtează victorii hotărî- nul occidental, pentru o viaţă Poporul francez, a spus „Da“ dum lupta pentru realizarea
tantul U.R.S.S., V. A. Zorin, care litate nu sîiit decit două ali­ să consemneze .gradul înţelegerii mai bună, pentru libertăţi de­ păcii şi în acelaşi timp a înfie­ echitabilă a acordurilor de la
a amintit că la alcătuirea pro­ neate pentru care ni se prezin­ Ia care s-a ajuns. Astfel, dele­ toare împotriva dominaţiei co­ rat pe fasciştii din O.A.S., se Evian şi lichidarea O.A.S.
iectului de preambul prezentat tă texte separate. gaţii S.U.A. şi Angliei au demon­ lonialiste şl imperialiste, luptă mocratice şi respectarea dreptu­
spre examinare Comitetului s-a rilor sindicale.
ţinut seama de propunerile, Dintre toate dezbaterile între
completările şi observaţiile pro­ poziţiile delegaţiei sovietice pe strat din nou că nu doresc să spune în declaraţia Partidului După referendumul din 8
puse de către delegaţiile Indiei, de o parte şi a celei a S.U.A.,
Italiei, Canadei, Marii Britanii pe de altă parte, ceea ce ni se consolideze progresul realizat în U.S.S. condam nă am estecul S. U. Comunist Francez, dată publi­ aprilie, care a consfinţit victo­
şi Suediei. pare cel mai însemnat — întru­ activitatea Comitetului, progres cităţii în seara zilei de 9 aprilie. ria forţelor iubitoare de pace
cit se referă la fondul însuşi al
V. A. Zorin şi-a exprimat sa­ concepţiei despre procesul de obţinut datorită eforturilor per­ sn tre b u rile interne ale Cubei Votînd în cadrul referendu­ şi a confirmat întru totul jus­
tisfacţia pentru faptul că, Co­ dezarmare generală şi totală şi severente ale delegaţiei sovie­ mului din 8 aprilie, poporul teţea politicii Partidului Comu­
mitetul are posibilitatea să exa­ despre lumea fără arme — este
mineze în fond proiectul de cea despre necesitatea ca dezar­ tice. PRAGA 10 (Agerpres). — interne ale Cubei. Adresîndu-se francez a aprobat în masă acor­ nist Francez, P.C. Francez chea­
preambul stabilit de comun marea să fie însoţită de stabili­
acord. Prezentarea proiectului rea reglementării paşnice a di­ Comitetul va discuta în conti­ Secretariatul Uniunii interna­ studenţilor din toate ţările şi durile de la Eviăn, încheiate mă pe oamenii muncii să spri­
de preambul spre examinare ferendelor şi de menţinerea or- nuare proiectul de preambul ţionale a studenţilor (U.I.S.) a opiniei publice mondiale, secre­ între reprezentanţii guvernului jine. acţiunile saie şi să-i între­
Comitetului, constituie un pas dinei în conformitate cu prin­ ¦precum şi articolele proiectului dat publicităţii o declaraţie în francez şi ai guvernului provi­ gească rîndurile în vederea
cert înainte spre îndeplinirea cipiile Cartei Naţiunilor Unite. de tratat cu privire la dezar­ care condamnă amestecul per­ tariatul U.I.S. le cere să-şi ex­
sarcinii ce s t ă , în faţa1 Comite­ marea generală şi totală. manent al S.U.A. în treburile prime solidaritatea cu eroicul zoriu al Republicii Algeria. luptei pentru promovarea poli­
tului : elaborarea acordului cu In proiectul sovietic de pream­
privire la dezarmarea generală bul şi în partea din proiectul Partidul Comunist Francez, ticii progresului social şi a pă­
şi totală. comun care oglindeşte poziţia
delegaţiei sovietice — mă refer :» = popor al Cubei şi să protesteze se spune în continuare în de­ cii, precum şi pentru reinstau-
In acelaşi timp, ă' spus V. A. la punctul 8 din proiectul co­ energic împotriva acţiunilor claraţie, a precizat clar sensul rarea şi reînnoirea democraţiei.
Zorin, trebuie să remarcăm că mun — se vorbeşte în mod ex­ S itu a fia diaa A rg en tin a
copreşedinţii n-au căzut de pres despre principiile Cartei S.U.A. votului său „Da“. El a îndem­
acord asupra unei serii de prin­ O.N.U. in schimb, la punctul
cipii ale preambulului. 7-8 din proiectul comun câre d in n o u s s t c e r d a t öBUENOS AlRES 10 (Agerpres). - După cum relatează agenţia nat să se spună „Da“ păcii, Ben Bella invifaf
reproduce punctul de vedere al pe acum pregătite privind modificarea Ceteka, secretariatul U.I.S. a prieteniei şi colaborării cu po­
Referi ndu-se apoi la aceste delegaţiei S.U.A., nu se face nici porul algerian şi „Nu“ politicii
principii, reprezentantul U.R.S.S. un fel de referire la Carta Agenţia France Presse anunţă că la statutului sindicatelor şi interzicerea dat de asemenea publicităţii o guvernului. Partidul socialist şi să viziteze Cuba
a atras în mod deosebit aten­ O.N.U. Toate procedurile şi toa­ 9 aprilie guvernul argentinian a hotă-
ţia membrilor comitetului că de­ te instituţiile la care nfe-am pu­ rît torivocareă în decurs de 48 de ore partidelor peronist şi comunist. declaraţie în care cheamă toate alte organizaţii au precizat de CAIRO 10 (Agerpres). —
legaţia americană încearcă să a udei sesiuni extraordinare a parla­ Associated Press menţionează însă. organizaţiile naţionale ale stu­ asemenea, că votul lor afirma­ La o conierinţă de presă care
adauge anumite condiţii la mentului pentru a-i cere modificarea denţilor să-şi exprime solidari­ tiv înseamnă aprobarea acordu­ a avut Iog la Cairo, însărcina­
articolului din constituţie prevăzîhd că că parlamentul nu pare dispus să apro­ tatea cu poporul şi cu studen­ rilor de la Evian, şi nicidecum tul cu afaceri ad-interim ai Cu­
în cazul cînd preşedintele şi vicepreşe­ be cererea guvernului. Aîajbritatea în ţii din Venezuela în lupta lor a politicii guvernului. bei în R.A.U., Guillermo Leori
dintele sînt împiedicaţi de a-şi exer­ parlament este deţinută de Uniunea ci­ pentru libertate. Antici a declarat că a remis lui
vică radicală intransigentă, Partidul Partidul comunist subliniază Ben Bella, vicepreşedintele Gu­
cita puterea, preşedintele senatului, lui Frondizî, care a anunţat că nu vrea că democraţii şi patrioţii fran-
care îi înlocuieşte, trebuie să fixeze în să aibă nimic de-a face cu „o autori­
tate ilegitimă ivită dintr.run. act de for­ vernului Provizoriu al Algeriei

termen de '30 de zile data noilor alegeri ţă“ şi a cerut ca „voinţa populară ma­

care urmează să aîbâ loc într-un ter­ nifestată în alegeri să fie respectată“. Mişcarea grevistă !» ţările care a făcut o vizită la Cairo
men de trei luni. Fără adoptarea aces­ După cutn arată France Presse, în caz o invitaţie din' partea lui Fidel

punctul din preambul care de­ tea gîndi pentru a asigura' pa­ tei modificări Guido, preşedintele se­ de refuz al parlamentului de a vota Castro de a vizita Cuba.

termină rolul şi importanţa de­ cea lumii, atît în decursul pro­ natului adus ia preşedinţie în urma lo­ modificarea cerută, guvernul ar putea capitaliste însărcinatul cu afaceri ad-
zarmării generale şi totale în cesului dezarmării generale şi viturii de stat militare ar trebui să interim al Cubei a declarat că
asigurarea unei păci trainice. totale, cit şi ’după desăvîrşirea convoace corpul electoral pentru a de­ proceda prin decret la revizuirea con­ ia menea, legea anulează, de fapt, drep­ Ben Bella a acceptat invitaţia
Totodată, a spus el, 'delegaţia acestui proces, trebuie să fie stituţiei. tul muncitorilor portuari la grevă. şi intenţionează să viziteze Cuba
S.U.A. dă o interpretare greşită întemeiate pe principiile Cartei semna pe succesorul său. Or, tocmai LONDRA 10 (Agerpres). — •La 10 aprilie a avut Ioc la Melbour- într-un viitor apropiat.
acestui rol şi pune într-o anu­ O.N.U. şi să contribuie la întă­ acest lucrU caută să-l evite Guido şi Intr-un articol referitor la situaţia Greva celor 3.000 de muncitori de la
mită măsură la îndoială însăşi rirea acestei organizaţii. cercurile militare care l-au instaurat. din Argentina, ziarul „New York He­ Uzina de automobile „Austin Motors“ ne un miting al greviştilor. După mi­ Rebeli SaofîGm Jr®c
sarcina realizării dezarmării ge­ De aceea ei doresc o modificare a con­ rald Tribune“ scrie că „pericolul ca diu Birmingham, declarată în semn de ting, peste 3.000 de docheri împreună de parflea forfe!©r
nerale şi totale. In încheiere — a' spus vorbi­ stituţiei prin care mandatul prezidem criza să degenereze în violenţă este protest împotriva scăderii salariilor, a cu membrii familiilor lor au o.rganizat
torul — aş vrea să exprim deo­ ţial să fie prorogat pînă în 1964. Dacă foarte real. Dacă conducătorii militari luat sîîrşit. Grevişti! alt obţinut con- o demonstraţie pe străzile centrale ale patriotice
Reprezentantul U.R.S.S. a vor­ sebita satisfacţie a delegaţiei şi elementele conservatoare continuă simţăniîntul administraţiei de a duce oraşului.
bit în continuare despre punc­ romîne pentru faptul că de pe parlamentul va aproba o asemenea mo­ să insiste asupra interzicerii partidelor negocieri cu reprezentanţi ai muncito­ XIENG KUANG 10 (Agerpres)'.-
dificare guvernul va putea prezenta o peronist şi comunist, violenţa pare în rilor cu privire la majorarea salariilor. Greva este sprijinită de numeroase Postul ’de radio „Vocea Lao-
serie întreagă de proiecte de legi de mod practic inevitabilă“. Greva a durat mai bine de o să'ptă- sindicate australiene. Presa remarcă Sului“ relatează că o unitate a
mîuă. că această grevă este cea mai mare rebelilor laoţieni staţionată la
Guatemala in fierbere Punta del Este reprezentanţii La 9 aprilie la Sunderland — unul acţiune a clasei muncitoare australie­ Muong Met s-a răsculat împo­
guatemalezi au sărit în sprijinul din marile centre industriale de pe li­ ne din ultimii ani. triva grupului Fumi Nosavan-
imperialismului, pe plan mili­ toralul de est al Angliei, au declarat
tar se materializează în pregăti­ Nicaragua

Acţiunile curajoase ale patrio­ şe poliţia lui Fuentes, de curînd prin întreţinerea miei poliţii rea invaziei in insula libertăţii grevă 800 de conducători de aiitobtize. MANAGUA 10 (Agerpres). — Boun Oum. Soldaţii răsculaţi
ţilor guatemalezi împotriva sîn- chiar corespondenţii nord-ame­ proprii, pe lingă cei 20.000 de cubane. Dictatorul guatemalez Ei protestează împotriva condiţiilor Docherii din poriul San Juan de!
geroasei dictaturi a lui Ydigoras ricani au Început să vorbească membri ai poliţiei şi jandarme­ este însă atît de discreditat în nesatisfăcătoare de muncă. In acest Sur (Nicaragua), situat pe litoralul Pa­ şi-au exprimat sprijinul pentru
Fuentes, stirnesc un puternic de existenţa unor acţiuni de riei oficiale care slujeşte intere­ ochii opiniei publice din Ameri­ oraş circulaţia autobuzelor a încetat. cificului, au declarat grevă cerînd
ecou în întreaga Americă La­ partizani. Intr-adevăr, din lan­ sele nord-americane şi reprimă ca Latină, incit anunţarea vizi­ schimbarea actualului comitet sindical, guvernul regal laoţian şi parti­
tină. De cînd imperialiştii din ţul munţilor vulcanici cate brăz­ cu brutalitate orice acţiune pro­ tei oficiale a lui Fuentes în ÂusiraE'a format din elemente reacţionare vîn-
nord au alungat de la putere dează solul guatemalez, au în­ testatară. S.U.A., a fost apreciată la Wa­ dute dictatorului Scmoza. Greviştii se dul Neo Lao Haksat. Postul de
cu îorţa regimul democratic al ceput sa coboare, din ce în ce shington ca „jenantă“, iar „New CANBERA 10 (Agerpres). ~ bucură de sprijinul muncitorilor din
preşedintelui Arbenz în 1954 mai des, detaşamente organiza­ In aceste condiţii de teroare York Times“ cerea ca preşedin­ Agenţia Reuler relatează că 22.000 alte ramuri industriale din Nicaragua. radio subliniază că comanda­
’(care a fost instaurat în urma te care dezarmează unităţi ale patrioţii guatemalezi au găsit tele Kennedy să nu aibă o în­ de docheri australieni au început la
alegerilor) şi aii adus la putere poliţiei şi jandarmeriei lin Fuen­ căile şi mijloacele de a se orga­ trevedere cu oaspetele guatema­ 10 aprilie o grevă de 24 de ore. Cele • Chile mentul rebelilor a trimis trupe
specesiv pe dictatorii Armas şi tes, pentru ca să se retragă niza şi de a da replica regimu­ lez deoarece ar fi „compromi­ 40 de porturi ale ţării au fost total
Fuentes, poporul guatemalez nu lui fascist al lui Fuentes. Din­ ţător“... paralizate de grevă. Girca 100 de va­ SANTIAGO DE CIULE 10 (Ager­ speciale pentru a înăbuşi răs­
a încetat nici o clipă lupta pen­ apoi în munţi. Să amintim de colo de acţiunile izolate din di­ poare nu vor fi descărcate. pres). —
tru alungarea acestora. Asasina­ ferite regiuni ale ţării, acum se încercarea regimului lui Fuen­ Această grevă constituie începutul coala, dar aceste trupe au fost
rea lui Armas a fost urmată de (C ontentaría înregistrează chiar în Ciwdad de tes de a scăpa de dificultăţile campaniei muncitorilor portuari ai 7.000 de mineri de la mina El Teni­
Guatemala acţiuni curajoase ale interne şi de a înăbuşi lupta Australiei împotriva legii adoptate de ente, una dintre cele mai mari mine de respinse de răsculaţi. Soldaţii
parlament, care limitează dreptul do­ cupru din ţară, au declarat grevă ce­
cherilor la pensii şi concedii. De asc- rnid mărirea salariilor. răsculaţi au fost sprijiniţi de

populaţia locală. j.

Potrivit ştirilor din Xienp

Kuang, în primul trimestru ai

acestui an, peste 400 soldaţi şi

ofiţeri ai trupelor rebele au tre­

cut de partea forţelor patriotice.

înăsprirea terorii sub Fuentes. patrioţilor. In urmă cu cîteva maselor populare printr-o di­

Au fost suprimate principalele E X T E R N zile postul de radio guatemalez versiune în exterior se dovedeş­

cuceriri ale oamenilor m uncii: ii a transmis brusc pe undele sale: te o manevră nedibace care a

dreptul la unire în sindicate, o altă acţiune tipică pentru „Moarte lui Fuentes“, atunci fost sesizată de masele popu­

dreptul la grevă, iar pămîntul formele de luptă din Guatema­ cînd studenţii din Ciudad de lare din Guatemala. Succesele

împărţit ţăranilor — potrivit re­ la : sute de ţărani din provin­ Guatemala au capturat un au­ obţinute în lupta împotriva dic­

formei agrare înfăptuită de Ar­ cia guatemaleză Escuintla au tomobil al radiodifuziunii. Gru­ taturii fasciste confirmă încă o

benz — le-a fost smuls din nou organizat un marş spre eapitală puri de patrioţi au atacat pa­ dată că metodele de cruntă te ­

şi redat moşierilor. cerînd să li se retrocedeze pă- trule ale poliţiei şi jandarme­ roare nu pot permanentiza la

Puţine lucruri din cele ce se mintuirile ce le-au fost luate de riei lui Fuentes chiar pe stră­ nesfirşit existenţa unui regim
petrec în cel mai mare stat societatea „Agrarian Company zile capitalei, în admiraţia tre­ urit de popor. In ciuda condi­
din America centrală (110.000 of Guatemala“, o filială a Iui cătorilor care le-au ajutat apoi ţiilor cîe samavolnicie, sub pre­
km.p. şi 3.000.000 locuitori), „United, Fruit“. Guvernul Ydi­ să se facă nevăzute.
siunea maselor populare, la sîir-

reuşesc să străbată peste hotare. goras Fuentes a fost nevoit să Faptul că dictatura fascistă a şituJ anului 1961 regimul fas­
Aceasta, atît din pricina comu­ promită ţăranilor că le va da lui Fuentes s-a oferit să orga­ cist a fost nevoit să înceapă să
nicaţiilor dificile în condiţiile pămint şi că societatea „Agra­ nizeze tabere de instruire a ban­ bată in retragere, recunoscind
economiei înapoiate la care im­ rian Company“ îi va compensa delor de mercenari contrarevo­ de pildă, dreptul muncitorilor
perialiştii au condamnat Gua­ pentru pierderile suferite. Să nu luţionari cubani a trezit minia agricoli de a se organiza in sin­
temala cit şi din cauza severei uităm că „monstrul verde“ — şi indignarea poporului guate­ dicate şi abrogînd aşa-numita
cenzuri care „filtrează“ veştile sinistrul monopol „United Fruit malez care, vede în realizările „lege preventiva“, pe care auto­
printr-o optică convenabilă re­ Co“ deţine 300.000 de ha. din revoluţiei cubărie înfăptuirea rităţile o foloseau — sub pre­
gimului fascist şi protectorilor cele mai fertile pămîntUri gua­ propriilor sale năzuinţe. Nu de textul luptei împotriva comu­
săi din nord. Ceea ce se petre­ temaleze şi, împreună cu alte mult însuşi dictatorul fascist nismului — pentru a întemniţa
ce în Guatemala este caracte­ două monopoluri aparţinînd Fuentes a declarat : „Ne-am pe oricine cutează să formuleze
ristic pentru întreaga Americă morganilor şi rockefellerilor, pus de acord cu conducătorii cel mai firav protest sau cea
Latină : în faţa încercării reac- controlează aproape întreaga cubani în exil,- iar aceştia au mai legitima revendicare. Eve­
ţiunii care, cu sprijinul imperia­ economie a ţării. Complicitatea luat contact cu un guvern ca­ nimentele din Guatemala sînt
pabil de a le acorda un ajutor
liştilor, vrea să intensifice ex­ latifundiarilor şi marilor capi­ nîâtdriăl pentru a pune la cale urmărite cu interes de opinia 320.000 de muncitori metalurgîşti clin regiunea Wtirlle mb'erg Norclbaden', R. F. Ger­
ploatarea, masele, largi popu­ talişti loCiâli cu mdhopbiiu'ile o campanie militară. Au fost publică mondială care îşi ex­ mana, indignaţi de refuzul patronilor lor de a le majora salariile la nivelul costului vieţii
lare îşi sporesc combativitatea. nord-âffiericane apasă greu pe înfiinţate o tabără militară se­ primă solidaritatea cu lupta şi de a le satisface o sene de alte revendicări — pte punctul de a declară greva generală.
Alături de acţiunile sporadice, umerii maselor muncitoare opri­ dreaptă a patrioţilor guatema­ In cursul nopţii, conducătorii celor 320.000 de muncitori au fiofgrît să pună la vot problema
de grevele şl demonstraţiile prin mate. Activitatea de ,-,stat in cretă, precum şl o altă tabără’ lezi. declarării grevei. Votarea a început imediat după miezul nopţii.
care muncitorii înfruntau la' ora- stat“ a lui „United Fruit Co“ se
concretizează, printre altele’, militată oficială“. Slugărnicia Z. FLOREA

ou care, pe plan 'diplomatic la

Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. leiefon: 188, 189, 75, 647. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale F.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul; Întreprinderea Boli grafică „1 Alai" Deva.