Page 37 - 1962-04
P. 37
Hunedoara-L?eva \
PROLETARI DIN W XTE ŢA RILÉ: UNIŢI-VA !
Maiştrii Nico
lae Nedeicu, ¦lo
sif Trifu si in
ginerul Ştefan
Anul XIV. Nr. 2269 Joi 12 aprilie 1962 4 pagini 20 bani Crăciun lucrea
ză la laminorul
WUmySZKÎZSmE^PKiEL22EKJ de 800 mm. al
Combinatului si
derurgic Hune
doara. Ei sînt
mereu preocu
paţi de perfec-'
ţionarea proce
sului de produc
ţie, de îmbună
tăţirea calităţii
C A L IT A T E A — O B IE C T IV P R IN C IP A L ŞTI RI LE ZILE laminatelor, la-
A L ÎN T R E C E R II S O C IA L IS T E tă-i în fotogra
fie discutind
despre posibili
M a i m u lt d e câ t p re v e d e Noi TRENURI CU TONAJ SPORIT tăţile de spori
magazine De la începutul anului şi pînă în prezent, re a vitezei de
a n g a fa m e n tu l harnicii mecanici din depoul C.F.ÎS. Petroşani, laminare.
In noul cen mobilizaţi de organizaţia de partid, au remor
tru al oraşului cat 50 trenhri cu supratonaj.
= Vom îmbunătăţi randa La şteampuri a fost coliorit Simeria, la par Ln această acţiune .s-au evidenţiat mecanicii
mentele de extracţie cu 1 la sută pragul bateriilor de ştampare. terul blocului de locomotivă Gheorghe Marcu, Cornel Kadu,
la şteampuri şi cu 1,5 la sută Prin aceasta, s-a înlăturat su- Victor Marinescu si Ion Arhip.
la flotaţie, faţă de cele planifi prasfărîmarea minereului. Con bară, au fost SIMION BASABAB Fier vechi Invifafl însufleţite adunări
cate — au spus preparatorii de trolul tehnic s-a intensificat. El date de curînd pentru otelării la sesiunea
’a Gurabarza, eu ocazia dezba se face acum din oră în oră. în f o l o s i n ţ ă corespondent b::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
terii Directivelor C.C. al P.M.K. . Mai trebuie amintit că s-a in două noi maga Avans bănesc colectiviştilor Tinerii utemi.şti de la uzina Marii Adunări fugospodăriile colective
cu privire Ia criteriile principa- trodus o instalaţie automată de zine. Un maga electrică din Vulcan, oraşul re Naţionale
le ale întrecerii socialiste. luat probe din steril. Ea execu zin este desti Gospodăria colea- vans bănesc. Membri- gional Petroşani, desfăşoară o • •••••ac a v a c a a i a a a a a a a a o a a a a a s a a a o a a a » # « * «••••»«•«•«*•«•»
tă această operaţie din sfert, în nat desfacerii muncă susţinută pentru colec
Pentru a putea îndeplini anga sfert, de oră. Bineînţeles, acest produselor tex tivă din Pricaz, ra lor gospodăriei le-au tarea fierului vechi. Brigăzile de ooooooooooooooo
jamentul, ei au trecut la apli- lucru, permite efectuarea unor tile, iar al doi ionul Orăştie, a dez revenit cîte 5 lei pen muncă patriotică din uzina
rea celor mai eficiente măsuri. analize cit mai obiective şi în lea pentru în voltat an de an cele tru fiecare zi-muncă. noastră au colectat şi predat la olectivişUi din Nădăştîa stea acestui măreţ eveniment, g
Mai întîi s-a trecut Ia urmărirea consecinţă luarea unor măsuri călţăminte. mai rentabile ramuri Colectiviştii A n a I.C.M. de la începutul anului, Inferioară s-au adunat pînă la data de 27 aprilie, să 9
judicioase pentru micşorarea de producţie. Acest Popa, Victoria Davi- 35.300 kg. fier vechi. x in număr mare in sala că- termine toate lucrările agri- g
minuţioasă a calităţii produc conţinutului de metal în mate Ambele ma -!apt, a permis şi con descu, loan Zaharie g imnului cultural pentru a cole din actuala campanie de o
ţiei, lucru care mai înainte nu rialul care merge la haldare. gazine sini ilu tinua sporire a valo şi alţii, au primit NICOLAE ROVENŢA o participa la adunarea gene- primăvară.
se făcea din cauză că probele minate fluores rii silei-muncă. Re pentru munca efec o rală pentru desemnarea în-
se apreciau (nejustificat) a fi Despre măsurile tehnico-orga- cent. cent, la gospodărie a tuată suma intre corespondent L uitatului la sesiunea Marii -k
prea scumpe. Urmărirea calită nizatorice luate la preparaţia tost împărţit un a- 400—G00 lei. $ Adunări Naţionale.
ţii se face acum pe bază de Gurabarza s-ar mai putea vor C ursu ri da calificar® s j \ u p ă o zi de muncă rod-
grafice, pentru fiecare schimb în bi încă. Este necesar sa arătăm U nică, membrii gospodă
parte. Diagrama de pe grafic însă, că biroul organizaţiei de g In cuvlntul său, tov. loan riei agricole colective „8 Mar
reprezintă produsul dintre can partid, prin colectivul său de Vagonul n-a fost In excursie penfru minări o Radovici, secretar, al Comite- tie“ din satul Miceşti, raionul
titate (de concentrat) şi calita agitatori, a dus o muncă politi scos din garnitură g tulul orăşenesc de partid Alba, s-au întîlnit în sala că
te (conţinut), adică cantitatea că susţinută în rîndul oamenilor De curînd, elevii şcolii de S ani Zilele acestea, la Exploatarea minie g Hunedoara, a vorbit despre minului cultural. S-au adu
de metal. Şi, ori de cîte ori un pentru îmbunătăţirea continuă La oprirea trenului nr. din Iscroni, oraşul regional Petro ră Gertej-Sâcărîmb, a avut loc deschi g însemnătatea încheierii pro nat ca să desemneze invita
schimb rămîne sub plan, se a calităţii. Agitatorii loan Fa- 2597 In staţia C.F.R. Si şani, au făcut o excursie dc Irci zile derea cursurilor de. mineri, ajutori mi ci cesului de colectivizare a tul lor la Sesiunea Marii Adu
aprinde un bec roşu pe un pa vel, loan Euda, Nicolae Boldea, meria, lăcătuşul de revizie la cabanele Rusu şi Pa-rîng. Aici au neri cu o durată de 1 an şi de arti o agriculturii în ţara noastră, nări Naţionale, convocată cu
nou construit în secţie în acest Sabin Lupei şi ceilalţi au fost Eugen Ţitron a observat primit noi cunoştinţe cu privire la ficieri cu o durată de 6 luni. o despre perspectivele minuna- prilejul încheierii procesului
scop. In felul acesta, fiecare mereu în mijlocul muncitorilor, că vagonul cu nr. 672073, zonele dc vegetaţie din regiunea 9 te ce se deschid colectivişti- de colectivizare a agricul
vorbindu-le despre Importanţa prezintă o defecţiune. Tim muntoasă şi au admirat pitorescul In cadrul celor 7 cercuri cc func g lor in făurirea unui trai tot turii.
muncitor are posibilitatea să ur realizării angajamentelor ce şi pul de staţionare era scurt: munţilor Parîng. ţionează pe lingă fiecare sector, vor g mai bun şi mai fericit.
mărească realizările, în orice îe-au luat şi căile cele mai sigu numai 35 de minute. frecventa 185 cursanţi din care: 85 Oameni gospodari, harnici.
re care trebuie să le urmeze în NICOLAE SILVESTRU îa cursul de mineri, -10 ajutori mi o Propunerea ca la sesiune cei din Miceşti au cu ce se
moment. acest scop. Aşa se face că rezul Despre această stare de neri şi 60 artificieri.
Dar colectivul de aici, îndru tatele pe care le-au înregistrat lucruri a fost informat şi corespondent
sînt din cele mai bune. In luni impiegatul de mişcare loan
mat de organizaţia de partid, a le februarie şi martie bunăoară, Munteam. Era necesară o -.m= a să jrarticipe preşedintele gos- mîndri. Ei iau cuvlntul pe ooo
randamentele de extracţie la fîo- intervenţie rapidă. Foaia g podăriei, tov. Judele Carol, a nnd şi arată cum, de la 14
luat şi o seamă de măsuri teh taţie au depăşit pe cele plani principală de la arcul de
nologice. Aşa de piîdă, a trecut ficate eu 7,9 la sută şi respectiv suspensie al unui vagon g fost primită cu multă căldu- familii care munceau In co- g
Ia prelucrarea minereului pe 4 la sută. La şteampuri, în ia era ruptă. o ră de către colectivişti.
nuarie si februarie, depăşirea mun 24 de hectare în 1957, 2
sorturi de preparare. este de 3,4 si respectiv 3,2 la su Prin intervenţiile sigu g — Munca noastră, spunea
Mai înainte prelucrarea se fă tă. In martie s-a înregistrat de g tov. Virgil Pop, s-a dovedit anul• înfiinţării gospodăriei, g
asemenea o depăşire apreciabilă. L a fi rodnică în cei trei ani de ' astăzi cele 360 de familii din g
cea pe linii administrative. Adi satul în întregime colectivi- g
că se prelucra minereul de la fie Merite deosebite în obţinerea g cînd muncim pămintul in co- zat, au în stăpînire 517
realizărilor de mai sus revin o mun. Pentru obţinerea de Cu mîndrie au arătat colecti- o
care secţie a E. M. Barza în par maiştrilor Aurel Grama şi Aurel g succese şi mai mari, pentru viştii din Miceşti că temelia g
te, fără a se ţine seamă de com Dobîrcău, şefilor de echipă Teo re ale lăcătuşilor Viorel g continua întărire a gospodă- averii lor o constituie legumi- g
portarea lui. Aşa se făcea că, de dor Codrin, Ilie Faur, losif Ba
multe ori, sorturile prelucrabi- rat, Avram Oprean şi prim-lu- Irimie, Gheorghe Paiu şi g riei agricole colective, noi nu cultura. Ei socotesc că cele <>
Ie prin aglomerare, se prelu crătorului Nicolae Tomescu, ó vom precupeţi nici un . efort. 109 hectare de grădină le vor o
crau pentru flotaţie şi invers. fruntaşi în întrecerea socialistă. Florea loanichie, arcul a 6 In cuvlntul lor, Carol Bu-
Bineînţeles că în felul acesta g din, loan Frenţoni şl alţi co-
nici randamentul de extracţie GH. COMŞUŢA fost- înlocuit fără ca va % lectivişti au subliniat însem- aduce anul acesta venituri în g
gonul să fie scos din gar
nu putea fi cel scontat. valoare de aproape 2.000.000 g
Apoi, s-a trecut Ia valorifica
nitură. g nătatea faptului că li se acor- lei. • g
rea nisipurilor bogate, depozita DUMITRU ZUBA o dă cinstea de a-şi trimite un
Propunerea ca invitatul la g
te în mori. Nisipul care se de coresoondent o reprezentant la sesiunea Ma- Sesiunea Marii Adunări Na- <>
pune pe bare ele., este spălat la g rii Adunări Naţionale.
fiecare revizie planificată şi prin g Ei s-au angajat ca in cin- ţionale să fie tovarăşul Tra- g
ian Dan, preşedintele G.A.C. g
omologare se recuperează me ,8 Martie“, a fost primită cu oo
talul din el.
c o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o g entuziasm. oo
C u forţe sporite Sa e x e c u ta r e a n o In aplauzele celor prezenţi.
U n o n a ritlU IO lia lS o brigadierul Ion Cricoveanu a.
lucrărilor agricole de p rim ă v a ră Anul acesta, în secţia lV-a o chemat la întrecere în nnme-
mecanică a Atelierelor E. M. R. g brigăzii sale pe toţi colec-
Pe ogoarele coîecfivsştilor lizat toate forţele, atelajele proprii şi nije. De asemenea, pe 50 ha. semănate din Simeria s-au obţinut suc- g liniştii pentru terminarea o
maşinile S.M.T., la efectuarea arături cu grîu din toamnă, au fost aplicate In luna martie, brigada condusă de Mihai Chindea "de la cese dintre cele mai frumoase, g camPaniei de însămînţări 6
din raionul liia lor şi însămînţărilor. Pînă acum au fost
executate arături de primăvară pentru I.M. Ghelar şi-a realizat planul in proporţie de 100,4 la sută. Astfel, au fost date peste plan O Plnă în ziua de 27 aprilie, g
Ia aceste zile, pe ogoarele colectiviş însămînţări pe o suprafaţă de peste
tilor din raionul liia se munceşte cu 50 ha. S-au însămînţat totodată cu îioa- îngrăşăminte chimice. Printre colecti In fotografie: Şeful brigăzii şi ajutorul său Constantin Seicu, 26 osii montate, echivalind cu g z^Ua deschiderii Sesiunii ex- g
însufleţire la executarea lucrărilor agri rea-soarelui 18 ha., cu trifoi peste 35
cole din campania de primăvară. Cu ha., cu sfeclă furajeră 7 ha., cu ma viştii fruntaşi în executarea acestor lu la locul de muncă. 13 vagoane marfă. De remarcat g ^rao}_dinare a Marii Adunări <o>
ajutorul tractoarelor S.M.T. din Do- zăre 10 ha. şi cu ovăz 6 ha. De ase
bra şi cu atelajele proprii, pînă la 10 menea, au fost curăţite 167 ha. de pă crări se numără tov. Vasiie Mihâlţan, Prietenii faptul că în luna martie s-a în- g Naţionale. Colectiviştii Oargă o
aprilie, colectiviştii au executat arături şune, iar pe 90 ha. s-au împrăştiat în registrat o bună ritmicitate de- o ooo<oo>
pentru însămînţărî pe 336 ha. şi au se grăşăminte chimice. Sub îndrumarea loan Mureşan, Nicolae Muntean, Za Pe uşa bibliotecii raionale clin bibliotecii eadală: 33.2 la sută, 32 la sută g Te°d°c. Crăciun Pătru şi al- oo
mănat cu orz, ovăz, mazăre etc. 140 ha. tov. Maria Ghişoiu, şefa echipei legu Alba lulia intră un grup de ci c^ e au mai hiat cuvlntul
micole, în răsadniţe se execută lucrări harie Grăciunean, Mihăilă Godău şi titori, cu pachete de cărţi în teşti ca simpozioane, seri litera şi respectiv 34,8 la sută,
Pentru obţinerea unor producţii spo de plivire, udare şi îngrăşare suplimen alţii mină. Toate cărţile au coperţi re, dimineţi de basme, cu ace Drapelul de partidă fruntaşă au primit cu entuziasm aceas
rite, în primăvara acestui an, pe tere tară a răsadurilor. E. ŞTEF curate, cotoarele lipite, filele iaşi dragoste cu care se preocu tă întrecere.
nurile destinate însămînţărilor au fost corespondent cusute... pă de recondiţionarea cărţilor
transportate 36.200 tone gunoi de grajd. Muncă mîensă deteriorate de unii cititori. îl deţine acum partida condusă In încheiere, tovarăşul Traian oooooo
La Sîfîîar6dreî — Aceste cărţi, cînd le-au îm de tov. Teodor Muntean, care
Cele niai bune rezultate în executa Colectiviştii din satul Ohaba, raio prumutat, erau aproape ferfe V. ŞERBU CISTEIANU a realizat 7.892 lei economii şi Dan a mulţumit pentru înal o
rea lucrărilor agricole de primăvară Avînd pregătită întreaga cantitate de niţă, fără coperţi, cu foile abia a depăşit mult planul de pro ta cinste ce i se acordă, de ooooo
s-au obţinut Ia gospodăriile colective sămînţă şi atelajele, colectiviştii din corespondent a participa, ca invitat, la lu
Sîntandrei, în zilele acestea, au ieşit
cu toate forţele la executarea arături ducţie. crările Sesiunii Marii Adunări
lor şi însămînţărilor de primăvară. Gu Nationale.
N. C. BARBU
i ooooooocoo<y-^yooooQO<>o<>\
coresoondent
aninate. Şi, vedeţi, acum arată
d-br satele Veţel, Dobra, Mintia şi al nul Sebeş, folosind timpul prielnic de torţele proprii şi cu maşinile S.M.T. ca noi — spuse bibliotecara.
tele. lucru din ultimele zile, au însămînţat pînă acum au fost arate 32 ha. De Apoi adăugă : Cititorii aceştia A- au umt C3
asemenea, s-au semănat cu plante de sînt fruntaşi la citit, dar şi în
La G. A. C. Dala 28 ha. cu grîu de primăvară, 30 ha. nutreţ 59 ha., cu legume 3 ha., iar pe ceea ce priveşte îngrijirea căr planul de producţie aprobat de
cu iloarea-soarelui, 20 ha. cu ovăz, şi o suprafaţă de 9 ha, s-au plantat car ţilor împrumutate. Ei sînt ade delegaţii celor două gospodării
tofi de toamnă şi timpurii. Concomitent văraţi prieteni ai bibliotecii, unificate.
Zăpada, ploile, au întirziat anul au plantat 9 ha. cu cartofi timpurii. cu aceste lucrări s-a efectuat şi discu'- ajutîndu-ne deopotrivă Ia orga In I-Iaţcg, 23 de oameni au să adauge Ileana Fabri — care
acesta începerea lucrărilor agricole din Totodată, a fost tăiată, legată şi ară- tul pe o suprafaţă de 61 ha. nizarea diferitelor acţiuni obş coborit din camionul împodobit lucrează la grădina de legume — Propunem ca preşedinte al
campania de primăvară. De aceea, acum cu drapele. Erau delegaţii pe a nălăţenilor. gospodăriei colective „Ţara Ha
c.irid timpul a devenit favorabil se cere citâ vita de vie pe o suprafaţă de 24 care colectiviştii din Nălaţ îi ţegului“ pe tovarăşul Lucian
dm partea colectiviştilor să folosească ha. In vederea plantării celor 30 ha. cu aleseseră să-i reprezinte la adu De aceeaşi părere erau şl co Fona din Nălaţ, gospodar bun
tutun s au pregătit 1.600 m.p. răsad- narea de unificare cu G.A.C. lectiviştii Sigismund Covan, şi harnic, comunist stimat şi
„Ţara Haţegului“ din Haţeg. Viău V-asiu, losif Vlăiconi şl apreciat de colectivişti!...
fiecare oră priemicâ pentru a termina mulţi alţii din Nălaţ, loan Nei-
...Primăvara lui 1959. 297 de doni Peonescu, Arsene Coţolan, Din sală s-a ridicat un om
lucrările agricole in cel mai scurt timp. p y s . ......... ..-v r .1v..vvr„... familii din Haţeg s-au unit in Victor Prejban, loan Micloşonl spătos, înalt, pe nume Petru Pa-
tr-o gospodărie colectivă. Cam şi alţii din Haţeg. De părerea
Consiliul dc conducere al gospodăriei '4 i in aceeaşi vreme, cele 48 de fa unificării au fost toţi colectiviş
colective din Daia, raionul Sebeş, In-
drumat dc organizaţia de partid, a luat
măsuri corespunzătoare pentru termi
narea la timp a lucrărilor agricole. A
fost asigurată întreaga cantitate de să-
mînţă necesară şi s-a transportat în milii clin Nălaţ formau şi ele tii. Aşa că hotărireu a fost lua velon i:
cimp 5.000 tone gunoi de grajd. Din o singură familie. Gospodăriile tă şi evenimentul sărbătorit. Ve — Eu sînt colectivist la Haţeg.
primele zile prielnice, s-a trecut la exe cinii şi-au unit la un loc 582 Tovarăşul Fona e din Nălaţ,
cutarea lucrărilor reuşindu-se să fie erau vecine. Intre ogoarele lor ha. teren. Grădina de pe malul dar sînt de acord cu propunerea
deja însămînţată o suprafaţă de 36 ha. — ca hotar — doar o cărare Cîrletelui — a nălăţenilort a făcută. Sîntem doar vecini şi
cu grîu de primăvară. Incepînd din 10 pe care, ele îngustă ce era, nici fost unită cu cea din lunca despre priceperea lui, care a
ipjiîtb au fost mobilizate toate torţele cu piciorul nu se putea merge Galbinei — a haţeganilor. fost doi ani preşedintele colec
ia -fectuarea lucrărilor pentru însămîn- prea bine. tivei din Nălaţ, am auzit vorbin-
ţarea a 20 ha. cu ovăz, a 30 ha. cu sfe Cu puteri sporite, colectiviştii du-se numai de bine. rAu luat
clă furajeră şi la plantarea a 64 ha. Cele două gospodării colecti din noua G.A.C. „Ţara Haţegu cuvlntul şi alţi colectivişti. Din
c i butaşi de sfeclă de zahăr. In acelaş ve s-au dezvoltat an de an dar lui“ s-au angajat să înfăptuias toate cele spuse de ei s-a des
timp, alte brigăzi au început lucrările nu pe măsura cerinţelor. că noile sarcini ce stau in faţa prins aceeaşi grijă, aceeaşi am
in vie, pentru care s-au procurat familiei lor unite. Plantarea in b iţie : „să facem gospodăria
60.000 araci. O parte din colectivişti, indicaţia cuprinsă in Rapor primăvara aceasta şi in toamnă noastră mai puternică şi mai
printre care Isidor Saiadu, loan Duşe tul tovarăşului Gheorghe Ghsor- a 54 ha. cu pomi, insămînţarea bogată, să realizăm venituri mat
şi Mihăilă Florea au terminat de plan ghiu-Dej la plenara C.C. al m a ri!“.
tat pomii în noua livadă, pe 45 ha. Cînd P.M.R. din iunie—iulie 1961, ca cu porumb pentru boabe şi si
temperatura solului va permite, colec gospodăriile mici să se uneas loz a 154 ha. ; sporirea număru ...In ziua aceea însorită ele
tiviştii din Daia vor începe însăinîn- că mai multe la un loc, a fost lui de bovine plnă la sflrşitîil aprilie, gospodăria colectivă
larea celor 780 ha. cu porumb. urmată şi de membrii acestoî anului la 313 capete (din care
două unităţi. 114 vaci cu la p te ); construirea „Ţara Haţegului“ din Haţeg a
A a două grajduri, a unei maga
— Dacă ne-am uni cu cei din
In cîm p — foa îe iorj[e!e Haţeg, am face o gospodărie
Ţinînd seama de faptul că perioada puternică — zicea colectivistul zii şi a unei maternităţi, saivan, pus temelia viitoarelor, realizări
de executare a lucrărilor agricole din Nicolae Munteanu dîn Nălaţ. două silozuri şî numeroase alte pe care le va obţine.
această campanie a fost mult scurtată, Prin irigaţii se asigură o sporire însemnată a producţiei de legume. — Şi ce mai grădină am or construcţii — slnt doar clteva PETRE FARCASIU,
colectiviştii din satul Pricaz au mobi- IN FOTOGRAFIE : Aspect de la amenajarea şanţurilor pentru irigaţii Ia G.A.C. din Sîntandrei. ganiza împreună cu e i !, a ţinut din noile obiective stabilite in
