Page 38 - 1962-04

pag?. 'S DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2269
at3ata!ejuodLu!eaBMea!at^SBB9SBSEStK^^ v^M»«ming^B!a!ra»ga^a^irgg3iJWiflitag Bwwm«niwM«g«3g^^
ee^aBEMn««»

Din experienţa gospocfcii iilor Sp
colective fruntaşe
OOOCKX^OOi^OOOOOOOOOOOC'OOOOOOOOOOOOOOOOOOO^OOOOOCK^C'^OOOOOOOOC'OOOOOOOOOOOC-OO^OOOOOOOOOOOC^C’OC’OOOOOC^OC' <X OOO^O^OOOOOOOO'OOOOOOC'O'^OCOOOOOOOS'W*^'

Satul a păşii pe făgaş nou Organizarea muncii — factor Calea spre venituri
hotărîtor In întărirea şi
*i ''i—>r**w—«/ ’m i —>i—'r-* de milioane

L „Să duci rîul în grădină, nil stropit ou sudoare sg pu­ cresc fără să primească platăl dezvoltarea gospodăriei In anul care a trecut, veni­ 26.500 kg. la hectar, realizîndu-
rL Să ai vii, să ai maşină, teau aduna atitea zarzavaturi Comuniştii s-au ocupat cu răb­ turile realizate de colectiviştii se un venit de 205.005 lei, adică
C Să ai electrică-n casă dare, cultivlnd In el sentimen­ din Miceşti s-au ridicat cu mult 41.000 lei la fiecare hectar. De
«rs Şi radio nou pe masă...“ cit să umplă o căniţă, mice- tul de stăpîni şi indrumlnău-i Consiliul de conducere al gos­ gi In condiţii bune a lucrărilor peste un milion de lei. Valoarea pe aceeaşi suprafaţă de teren
şteanul punea caii in ham Şl să lucreze cu încredere şl podăriei acordă o mare atenţie agricole, sporirea proprietăţii medie a veniturilor la 100 ha. cultivată în continuare, după
t Versurile acestea, pe care pornea la drum. După zile şi drag. Greutăţile au fost în­ întocmirii planurilor de produc­ obşteşti, creşterea veniturilor teren agricol s-a ridicat la stringerea recoltei de cartofi
L le-am auzit din gura unui co­ nopţi .moţăite în vlrful căru­ vinse. Noua formă de muncă ţie anuale şi de perspectivă. colectiviştilor depinde întărirea 225.200 lei. Acesta este un venit timpurii, s-au obţinut 136.250
L lectivist din Miceşti, nu sint şi de viaţă a ieşit biruitoare. Avind în vedere condiţiile con­ şi dezvoltarea gospodăriei. Con­ bun. Sursa principală de veni­ kg. varză de toamnă care a adus
t ţei el ajungea la Zlatna sau Roadele muncii în colectiv, ve­ crete existente, posibilităţile pe siliul de conducere cu sprijinul turi a constituit-o cultura legu­ gospodăriei un venit de 105.935
t expresia unei dorinii ce se cere Abrud, la Ctmpeni sau Roşia niturile frumoase realizate au care le oferă solul şi clima, mij­ organizaţiei de partid a orga­ melor şi zarzavaturilor. Circa lei, adică încă 21.187 lei la hec­
[ împlinită ci chiar imaginea Montană şt chiar la Sibiu şi spulberat îndoilelile. Chiar in loacele şi forţele de muncă de nizat cele 300 braţe de muncă un milion din venituri provin tar.
Cluj. Zarzavaturile din Miceşti primul an valoarea zilei-mun- care dispune, gospodăria şi-a existente în gospodărie în două numai din aceste culturi. Veni­
t reală a salului colectivizat, făceau cale lungă ducînd pînă că 3-a ridicat la 33 lei din care prevăzut în pian crearea şl lăr­ brigăzi care sint dotate cu mij­ turile mari obţinute au permis Deci, în total, peste 62.200 lei
departe faima miceştenilor de 19,50 lei s-au plătit în bani. girea acelor ramuri care sint ce­ loacele de muncă necesare. Fie­ gospodăriei să acorde în 1961 la venituri de pe fiecare din cele
t schiţată in cîteva din trăsătu­ buni legumicultori. Dar nici Văzind aceste rezultate au in­ rute de nevoile economiei na­ care brigadă este alcătuită din ziua-muncă 36 lei (din care 15 cinci hectare cu dublă cultură.
t faima aceasta şi nici hărnicia trat treptat in gospodărie şi ţionale şi care oferă cele mai cite 7 echipe din care fac parte lei s-au dat în bani), să aloce
t rile sale esenţiale. lor recunoscută nu i-au ajutat ceilalţi ţărani muncitori din prielnice condiţii pentru dezvol­ 20 pînă la 22 oameni. Pe baza sume importante la fondul de De pe trei hectare cultivate cu
in vremurile din trecut să sca­ sat. In 1961, întregul sat Mi­ tarea gospodăriei, pentru obţi­ experienţei acumulate, consiliul bază, să construiască o magazie vinete s-a obţinut o producţie
t Căci, lucrurile aşa stau: mi­ pe de sărăcie. Cea mal mare ceşti a fost colectivizat. 360 nerea unor producţii sporite, de conducere a ajuns la conclu­ de cereale cu capacitate de 30 medie de 14.500 kg. la ha., realL
c cestenii sint proprietari de ma­ parte a rodului muncii lor era de familii cu 517 ha. Sărăcia pentru creşterea veniturilor co­ zia că în condiţiile gospodăriei vagoane şi un patul de porumb zîndu-se un venit de 21.548 lei
L şini (au două autocamioane) înghiţită de chiaburi. a primit un picior in spate lectiviştilor. colective din Miceşti prin acea­ cu capacitate de 10 vagoane, să hectar.
L ăin partea întregului sat! Ma­ stă formă de organizare se ob­ prevadă sume pentru construc­
şi cu un an şi ceva în urmă Ţăranii miceştenî au dat Pe baza planului de producţie ţin cele mai bune rezultate. Cu ţia unul grajd cu capacitate Exemple de acest fel sînt mul­
lc au introdus electrică în s a t ; pentru prima dată sărăciei cu rea familie unită a miceşteni­ a! gospodăriei, suprafeţele culti­ doi ani în urmă echipele erau de 100 capete vite mari, a unei te la Miceşti. Gospodăria a rea­
piciorul atunci cină o parte vate sint repartizate pe brigăzi formate din cite 40 de oameni. maternităţi pentru 50 de scroa­ lizat venituri mari la hectar, la
L mulţi dintre ei şi-au construit dintre el s-au hotărît să mun­ lor a scăpat pentru totdeauna şi echipe. Pentru buna desfăşu­ Fiind prea mari, ele s-au do­ fe, a Unei sere de legume. De fiecare din culturile leguminoa­
C case noi, din ferestrele cărora cească în chip nou, uninău-şl rare a muncii operative briga­ vedit greu 'de condus şi mobili­ asemenea, s-au putut repartiza se : roşii, ardei, castraveţi, gu­
c pămînturile şi forţele de mun­ de sărăcie. dierii îşi întocmesc planuri săp- zat; şefii de echipe nu puteau pentru ajutorarea bătrînilor lii, morcovi, pătrunjel şi alte
l strălucesc în faptul serii scli­ că la un loc. Aceasta s-a tn- tămînale care prevăd sarcini aduna întotdeauna colectiviştii produse şi bani în valoare de produse de grădinărit. Aceste
Drumul parcurs, rezultatele concrete pentru fiecare echipă. la muncă operativ, nu reuşeau peste 50.000 lei. venituri apar cît se poate de
t pirile becurilor electrice şi răz­ In fiecare seară, şefii de echi­ să controleze în suficientă mă­ grăitoare atunci cind sînt com­
obţinute, experienţa cîştigată pe se întîlnesc cu brigadierul sură calitatea lucrărilor efec­ — Rezultatele acestea sînt bu­ parate cu veniturile realizate de
f. bate pînă în uliţă „muzica“ pentru a analiza cum s-a mun­ tuate de flecare. ne — spunea tovarăşul Teodor pe suprafeţele însămînţate cu
de colectiviştii din Miceşti in cit în cursul zilei şi pentru a Oargă, membru în consiliul de culturi cerealiere. De pe cele 70
L aparatelor de radio. stabili mai în amănunt sarci­ Cu prilejul reorganizării bri­ conducere, unul din colectiviştii ha. cultivate cu legume şi zar­
cultura legumelor şi zarzava­ nile pentru ziua următoare. găzilor şl echipelor organizaţia cei mai vechi. Recolta de 100 zavaturi, s-a realizat un venit
E de bază din gospodărie şi con­ vagoane de cartofi, roşii, varză mediu de peste 15.000 Iei la ha.
«. turilor constituie un exemplu De organizarea cit mai bună siliul de conducere s-au îngrijit şl alte produse, strlnsă de pe ce­ In acelaşi timp de pe cele 137 ha.
L Miceştiul e ultimul din sa­ ca In toate echipele să existe le 70 ha. cultivate cu legume cultivate cu grîu, s-a realizat un
l tele care se înşiră ca nişte măr­ şi in acelaşi timp un frumos a muncii depinde ridicarea pro­ un număr corespunzător de co­ şl zarzavaturi înseamnă ceva. venit de 3.100 lei la hectar. Fără
l gele pe firul Ampolulul. Aici. munişti şl agitatori. La alcă­ Dar aceste rezultate nu sînt nici Îndoială, că prin mecanizarea
îndemn pentru gospodăriile co­ ductivităţii, executarea la timp tuirea echipelor s-a urmărit pe departe pe măsura puterilor în viitor a unora din lucrări în
Í In apropierea zidurilor vechii tlm plat cu vreo cinci ani in crearea unor formaţii omogene, grădina de legume, avantajele
l cetăţi a Bălgradului, albia apel urmă, prin martie 1957. La în­ lective tinere, ca şi pentru cele care să fie cit mai uşor de mo­ noastre. culturilor leguminoase cresc şi
l se lărgeşte ca un evantai tran- bilizat şi oare să-şi poată des­ De aceeaşi părere sînt şi pre­ mai mult.
i demnul partidului. 14 familii mai vechi, care au condiţii ase­ făşura munca In cele mai bune
l sformîndu-se într-o luncă fer­ din sat, dintre care m ajorita­ condiţii. Astfel s-a ţinut sea­ şedintele gospodăriei, tovarăşul Făcînd astfel de calcule, colec­
tilă. tea munciseră pe pămînturile mănătoare. ma ca oamenii din fiecare echi­ Traian Dan şi brigadierii Ioan tiviştii şi-au pus întrebarea ?
t pă să fie de pe aceeaşi stradă, Ţălnar şl Ion Cricoveanu şi con­ cum este mai bine să folosim
t Oamenii au înfipt în pămîn- chiaburilor, au pus temelie gos­ spre a se putea aduna mai uşor. tabilul şef Nicolae Irimie pre­ pămîntul ? In ce direcţie să dez­
f tul nisipos din preajma rialul podăriei. agricole colective De asemenea la formarea echi­ cum şi alţi membri ai gospodă- voltăm gospodăria ?
C pelor s-a ţinut seama ca oa­ dărlei. Şi, el au demonstrat prin
t bulbi de arpagic şi au văzut că „8 Martie“. Teodor Curgă, Ma­ menii să se cunoască mai bine, exemple Întărite cu cifre cum — Să lărgim mereu suprafe­
din ei s-au dezvoltat cepe mari rin Sîrbu, Petru Dcmcea. să fie mai apropiaţi, să se înţe­ in gospodăria colectivă de la ţele cultivate cu legume şi zar-
rctc cit pumnul; au plantat fire de Ghsorghe Crişan, Gheorghe leagă, să se sprijine reciproc şi Miceşti, dragostea colectiviştilor zavaturl. Aceasta e hotărîrea
roşii, ardei şi varză, au arun­ Cosma şi alţi comunişti din să întărească răspunderea co­ pentru pămînt se manifestă noastră, — spunea tovarăşul
lectivă. Şefii de echipe sint aleşi printr-o împletire tot mal strln­ Traian Dan, preşedintele gospo­
C cat în pămînt sămtnţă de cas­ sat se mîndresc cu faptul că de către colectiviştii din echi­ să cii' pâsiunea de a-1 folosi In dăriei. Dezvoltând legumicultura
tr traveţi şi au văzut că toate au fost printre cei care au pa respectivă din rîndul celor modul cel mal chibzuit şl de a-1 fără a neglija, bineînţeles sec­
s-au dezvoltat şi au dat rod pus bazele gospodăriei colec­ munci aşa cum trebuie pentru a torul zootehnic şi culturile ce­
obţine de la el tot ce poate da. realiere, vom realiza venituri
l frumos. au cultivat legu­ tive. fost greu. Toa­ frumoase, vom face să înfloreas­
l Miceşteniî începutul a Colectiviştii de aici au învăţat că gospodăria, să crească mai
l să cîntărească bine valoarea fie­ rapid bunăstarea colectiviştilor
l me şi zarzavaturi din cele mai tă „averea“ gospodăriei se re­ cărui petec de pămînt, pentru şi in acelaşi thnp vom contribui
Í a-1 folosi In modul cel mal ren­
vechi timpuri. Aveau însă pă- zuma la cele 24 ha. pămînt, tabil. Iată cîteva din calculele la aprovizionarea minerilor din
c mint puţin şi sărăcia se ţi­ aduse ele foştii argaţi iar for­ prezentate de ei pentru a de­ Zlatna, a oţelarilor din Hune­
monstra avantajele sporite pe doara, a metalurgiştilor din Cu-
f care le oferă cultura legume­ glr, a populaţiei oraşelor şl cen­
lor. trelor muncitoreşti din regiune
K nea de ei ca scaiul de coada ţele de muncă abia se ridicau cu legume şi zarzavaturi proas­
l De pe cinci hectare cultivate pete şi în cantităţi corespunză­
l oii. Cele mal bune terenuri din la vreo 20 de braţe. Şi chiar cu cartofi timpurii iarovizaţi s-a toare, aşa cum a hotărît Confe­
l vatra satului se aflau in m a­ dintre aceştia, o parte nu prea obţinut anul trecut o recoltă de rinţa regională de partid care
s-a ţinut la începutul acestui an.
l nile câtorva chiaburi. Jumă­ mergeau la lucru în gospodă­
L tate din ţărani munceau pă- rie cu toată tragerea de inimă.

l mîntul in parte sau argăţeau ..Oare va fi bine aşa ? Ni se
e ca servitori pe la cei avuţi.
i va plăti ceva ?“ Nu era de mi­
L 'Alţii trudeau din greu pe cite rare că fostele slugi gindeau
un petec de pământ înghesuit
ir. in felul acesta. La stăpîni. nu
Intre haturi. Cind de pe răzo- o dată li se întîmplase să lu-

rt U / u J \cnJ \n J v-V I----t 1__I *u;voA / v_/»_

care se dovedesc a fi. cei mai

buni, mai harnici şi mai price­

puţi şi mai gospodari colecti­

bogate vişti, care se bucură de încre­
derea şi respectul cuvenit. Este

Pămîntul nisipos din lunca Mieeştiu- uda o suprafaţă de încă 18 ha., din demn de remarcat că toţi sînt
lui ca şi cel brun roşcat de pădure din grădina gospodăriei, !n total, supra­ membri sau candidaţi de partid.
şesul satului, au calităţi minunate. Ele faţa irigată va creşte la 50 ha.
dăruiesc însă rod bogat nuinai celor Pentru executarea în cele mai
care ştiu să le stăpînească şi să le Avind aceste condiţii colectiviştii au bune condiţii a muncilor agri­
muncească cu pricepere şi hărnicie. creat premize pentru folosirea cît mai cole din acest an, consiliul de
Aceste pămîniuri se cer însămînţate cu intensivă a pămîntului. Anul trecut ei conducere a repartizat din timp-
culturile cele mai potrivite, lucrate la au avut culturi duble pe o suprafaţă de
timp şi bine, aşa cum pretind regulile 8 ha. Recoltele mari realizate pe su­ brigăzilor întregul inventar de
prafeţele cultivate de două ori într-un
muncă. De asemenea, toate cul­

agrotehnice. Harnicii colectivişti mi- an şi veniturile frumoase i-au făcut să turile au fost repartizate pe bri­
ccşieni se dovedesc meşteri in a smul­ ia hotărîrea de a realiza în acest an găzi şi pe echipe.
ge pămîntului recolte bogate. culturi duble pe o suprafaţă de cel
puţin 17-18 ha. 12 hectare au şi fost
Cum se preocupă ei să folosească

cit mai intensiv pămîntul, să obţină cultivate cu cartofi timpurii iarovizaţi. turor acţiunilor siliul de conducere să asigure nlcl colectivişti. Prin munci pa­
recolte mari de pe fiecare hectar, cum După stringerea recoltei de cartofi, pe din timp cantitatea de îngră­ triotice tineretul a executat lu­
reuşesc să realizeze chiar recolte duble această suprafaţă se va cultiva varza şăminte naturale şl chimice ne­ crări de îngrijirea păşunilor pe
de pe unele suprafeţe de pămînt ? de toamnă. Două hectare vor fi culti­ cesare pentru întreaga suprafa­ o suprafaţă de 12 ha,, a cură­
ţă de grădină. De asemenea, ţit canalul de irigaţie pe o por­
— Practica producţiei legumicole şi vate cu varză timpurie şi gulii care vor coin ti i i membrii gospodăriei au fost mo­ ţiune de 2 km., a contribuit la
mai ales propria noastră experienţă au fi înlocuite cu castraveţi tîrzii. Cultu­ bilizaţi la lucrările pregătitoare renovarea căminului cultural.
arătat că obţinerea de recolte mari în rile de spanac şi salată de pe 2 ha. Inserarea se aşternuse de cî­ 120 ha. Suprafaţa răsadniţelor toare, pregătirea şi desfăşura­ pentru însămînţări.
grădină nu este un lucru tocmai uşor vor fi înlocuite de asemenea cu alte teva ore peste satul cultivato­ va creşte de la 1.000 m.p. la rea campaniilor agricole, dez­ In prezent, organizaţia de
ne-au relatat mai mulţi colectivişti. culturi tîrzii. După stringerea recoltei rilor de legume. Imensa grădină .1.500 m.p. Numărul vacilor de voltarea avutului obştesc. Organizaţia de partid din gos­ partid îşi concentrează toate
Pentru aceasta se cere o muncă mi­ de ceapă verde se vor cultiva pe supra­ a colectivei părea adormită sub lapte va trebui să ajungă pînă podărie s-a ocupat îndeaproape eforturile pentru desfăşurarea
găloasă şi răbdătoare, executarea la timp faţa eliberată ardei, vinete şi alte le­ vălul de linişte şi întuneric. Fe­ la sfirşitul anului la cel puţin Spre sfirşitul verii trecute do de problemele organizării mun­ cu succes a luci arilor din cam­
a lucrărilor de pregătire a terenului gume şi zarzavaturi. restrele de la casele colectiviş­ 25. Va trebui înfiinţată o fer­ pildă, recoltarea roşiilor se ce­ cii, de respectarea statutului pania agricolă de primăvară.
pentru însămînţat, de cultivare, de în­ tilor dispăreau una cite una în mă de raţe... Toate acestea cer rea făcută într-un termen foarte model, de ridicarea conştiinţei Săptămânal ea analizează îm­
treţinere şi recoltare a fiecărei culturi O dată cu preocuparea pentru obţine­ noapte. Cei care trudiseră pes­ muncă conştientă plină de răs­ scurt. Se ştie că Ia recoltarea socialiste a colectiviştilor. preună cu consiliul de conduce­
respectîndu-se cu striceţe regulile agro­ rea de producţii sporite de pe fiecare te zi în luncă îşi luau bineme­ pundere din partea tuturor co­ legumelor, mai mult decît la re al gospodăriei, felul în care
tehnice. In afară de toate acestea, în hectar, colectiviştii din Miceşti acordă ritata porţie de odihnă. Doar la lectiviştilor. Pentru că ele tre­ oricare alte culturi, dacă lucră­ împreună cu consiliul de con­ se îndeplinesc sarcinile prevă­
gospodăria colectivă din Miceşti se pu­ o importanţă deosebită obţinerii de re­ sediul gospodăriei geamurile erau buie să se realizeze nu peste 5, rile nu sînt executate la timp, ducere al gospodăriei ea a asi­ zute în planul de acţiune.
ne preţ pe două condiţii cărora ii se colte cît mai timpurii. Se cunoaşte că puternic luminate. Sc aflau aci nici peste 2 ani ci chiar în anul scade valoarea producţiei şi o gurat ca forţele de partid să fie
acordă o mare atenţie. legumele timpurii sînt mai mult căutate oameni de diferite vîrste şi cu acesta, în 1962. Veniturile gos­ dată cu aceasta scad şi venitu­ just repartizate pe brigăzi şi *
şi aduc venituri bune, Amil trecut, la diferite sarcini în colectivă: podăriei vor trebui să crească rile gospodăriei. Organizaţia de echipe. Lucrul acesta are o mare
Prima condiţie este 1NGRAŞAREA culturile de castraveţi timpurii, folosin- membri ai consiliului de condu­ la circa 2 milioane lei din care bază a luat la timp măsuri, importanţă pentru ridicarea ni­ Mîndri de rezultatele obţinu­
TERENULUI. Fără respectarea acestei du-se seminţe iarovizate şi făcîndu-se cere, brigadieri, şefi de echipe peste 1.600.000 lei se vor rea­ stabilind sai-cini precise pentru velului muncii de educare a co­ te, colectiviştii din Miceşti pri­
condiţii strădaniile 'depuse de legumi­ însămînţatul în cuburi nutritive s-a rea­ şi simpli colectivişti. Toţi aveau liza numai din sectorul legumi­ fiecare membru şi candidat de lectiviştilor, pentru dezvoltarea vesc viitorul cu toată încrede­
cultori nu dau rezultatele dorite. în lizat o producţie de 16.000 kg. la hec­ Insă ceva comun. Erau oameni col. Cum vor fl înfăptuite toate partid. Toţi membrii gospodă­ unei opinii sănătoase în cadrul rea. Zilele acestea ei şi-au de­
dezvoltarea lor, plantele au nevoie de tar faţă de 12.0(10 kg. planificate, ceea care nu se îndurau să meargă acestea ? Cum vor mobiliza riei au fost mobilizaţi la muncă. fiecărei echipe, pentru mobili­ semnat delegatul care va parti­
anumite substanţe hrănitoare care se ce a făcut să crească mult veniturile 1a. culcare pînă nu puneau la membrii gospodăriei la îndepli­ S-a reuşit astfel să se strîngă zarea colectiviştilor la muncă. cipa ca invitat la sesiunea Ma­
găsesc în sol. Gu timpul, aceste substanţe obţinute din această recoliă. punct, mersul treburilor gospo­ nirea lor? Iată ce-i frămîntă pe întreaga recoltă de roşii la timp Comunişti cum sînt tovarăşii rii Adunări Naţionale. Cu acest
se epuizează, pămîntul sărăceşte. De dăriei pentru a doua zl şi comunişti. şi fără pierderi şi să se valo­ Gheorghe Cătălici, Gheorghe prilej ei şi-au manifestat din
aceea, ele trebuie reîmprospătate me­ De asemenea prin repicaren roşiilor care nu puteau dormi liniştiţi rifice în centrele muncitoreşti. Crişan-Segălică, Victoria Crişan, nou hotărîrea entuziastă de a
reu. Gunoiul de grajd este un îngrăşă- în cuburi nutritive, de pe o suprafaţă dacă nu aveau convingerea că Organizaţia de partid din Elena Crăciun. Anuţa Rusan şi dezvolta continuu succesele
mînţ care conţine toate substanţele de G hectare s-a obţinut o recoltă de în ziua următoare întreaga mun­ G.A.C. Miceşti a dovedit că este Comuniştii acordă o mare alţii, prin exemplul şi îndem­ obţinute. In lumina indica­
hrănitoare necesare plantelor ca să 22.600 kg. roşii timpurii la hectar care că se va desfăşura normal. Erau puternică, plină de Iniţiativă şi atenţie problemelor de viitor ale nul lor mobilizează şi pe cei­ ţiilor partidului, colectiviş­
crească şl să rodească îmbelşugat: au fost vîndute la preţuri bune. adu- comunişti. Traian Dan, Teodor că are toate posibilităţile să gospodăriei. La sfirşitul anului lalţi colectivişti din jur la mun­ tii din Miceşti se gîndesc
azot, fosfor, potasiu. Colectiviştii din cînd un venit de 32.02a lei la hectar. Oargă, Petru Daneea, Ion Tel- mobilizeze cu succes colectiviş­ trecut, organizaţia de bază a că însufleţită pentru executa­ cu toată seriozitatea la unifica­
Miceşti au aplicat pe suprafeţele pre­ Invăţînd din această experienţă, co­ nar, Ion Cricoveanu, Cornel Si­ tii la înfăptuirea planurilor de format un colectiv căruia i-a în­ rea la timp a lucrărilor din rea Intr-un viitor apropiat cu
văzute pentru culturi duble 25-30 tone lectiviştii au hotărît să cultive amil ma, Elena Topîrcean, discutau producţie şl a sarcinilor de vi­ credinţat sarcina de a studia gospodărie. una din gospodăriile colective
îngrăşăminte naturale la prima cultu­ acesta 12 ha. cu roşii timpurii. In sco­ despre grijile mari şi mici care-i itor ale gospodăriei. Din rlndu- posibilităţile dezvoltării legumi - Învecinatew. Sub îndrumarea ri-
ră. O mare importanţă pentru obţine­ pul obţinerii de recolte timpurii consi­ frămîntă, despre treburile gos­ culturii. Comuniştii Ioan Crico­ Organizaţia de bază a ve­ mitetulul comunal şl a comite­
rea de recolte mari o prezintă îngră- liul de conducere a luat măsuri pen­ podăriei. rile sale fac parte aproape 80 veanu, Ion Telnaru, Cornel Mi- gheat ca retribuţia colectivişti­ tului raional de partid, organi­
sămintele chimice. Date la timp şi după tru repicaren în cuburi nutritive a pes­ clea şi alţii s-au achitat cu răs­ lor să se facă pe baza1 princi­ zaţia de bază din gospodărie
cerinţele fiecărei culturi ele aduc mari te 100.000 fire de roşii, varză timpurie, Colectiviştii şi-au propus să de membri şi candidaţi de pundere de această sarcină. Pe piului cointeresării materiale, în studiază cu răspundere posibi­
sporuri de producţie. Pentru cea de-a şi castraveţi. Recolta acestor culturi va introducă cultura legumelor în baza studiului făcut de ei, adu­ funcţie de producţia obţinută1, lităţile de întărire econom ico-
doua cultură, colectiviştii din Miceşti fi astfel grăbită cu cel puţin 15 zile. seră. Chiar în acest an ei vor partid, oamenii cel mai înain­ narea organizaţiei de bază şl de recoltele realizate. organizatorică. de dezvoltare în
au aplicat din nou îngrăşăminte Pentru aceasta s-a prevăzut confecţio­ apoi adunarea generală a mem­ viitor a gospodăriei pe baza
chimice la flecare hectar. La 5 zi­ narea cel puţin 100.000 cuburi nu­ taţi din gospodărie. Ea exercită brilor gospodăriei, au stabilit să Cu multă răspundere se ocu­ acestei unificări. Prin mijloace­
le dună sădirea în verde a celei tritive. se mărească în acest an supra­ pă organizaţia de bază de edu­ le muncii politice de masă ea
de-a doua recolte s-au aplicat îngră­ o puternică influenţă în viaţa şi faţa legumicolă la 120 hectare carea şi mobilizarea tineretului
şăminte suplimentare cu azotat de amo­ Din proprie experienţă colectiviştii au şi să se lărgească suprafaţa iri­ din gospodărie la muncă. Edu­ desfăşoară o vie activitate în
niu (1 kg. azotat de amoniu la 100 li­ văzut că s-au obţinut recolte foarte fru­ construi o seră în suprafaţă de activitatea colectivei. tabilă. caţi de partid, tineri ca Gheor­
tri apă) iar mal tîrziu s-a aplicat încă moase de roşii de pe suprafeţele unde 1.000 rn.p. Pentru aceasta se cer In adunările generale şi în ghe Crişan Bodiuţ, Maria Ga- rîndul colectiviştilor, lămurin-
acestea au fost legate pe araci. Anul multe : se cer fonduri, materia­ Pentru asigurarea unei recol­ vrilă, Maria Avram, Elena Mol­
o îngrăşare cu azotat de amoniu prin trecut de pe două hectare de roşii pe le, forţe de muncă, lucru cu şedinţele biroului organizaţiei te sporite în acest an, organi­ dovan şl alţii oare muncesc în du-i asupra avantajelor mari pe
îmnrSştiere, după care s-a efectuat o araci s-a obţinut o recoltă aproape du­ chibzuială şi de nădejde. Ei de bază se analizează proble­ grădina de legume sau la ferma
blă faţă de suprafeţele pe care roşiile şi-au propus să mărească su­ mele cele mai importante ale ele animale, se străduiesc să se care le aduce unirea într-o gos­
praşilâ. n-au fost legate, Trăgîndu-se învăţă­ prafaţa grădinii de zarzavat de gospodăriei : planurile de pro­ ridice în rîndul celor mai har-
A doua condiţie pentru obţinerea de podărie mal mare, a noilor per­
minte din aceasla. pentru anul curent
recolte cît mai mari o constituie IRIGA­ spective ro deschid în faţa
REA TERENULUI. Folosind condiţiile s-au luat măsuri să se folosească la cul­ agriculturii colectivizate.
naturale existente, colectiviştii au con­
struit un sistem Ieftin şi modern de turile de roşii, spaliere pe o suprafaţă
irigaţii care a cuprins anul trecut 32
de cel puţin 5 ha., tinzîndu-se în viitor

ca întreaga cultură de roşii să fie legată

ha. Anul acesta apele Ampoiului vor pe spaliere. la 70 ha, cit a fost în 1961 la ducţie, activitatea diferitor sec- zaţia de bază a îndrumat con-