Page 4 - 1962-04
P. 4
r pagr. m v m m 'sm m fsm tfm Nr: 2260
ehksbMîbkBîî ^^5!^!í3!ţ^cî!OTK5í^fiiaĂ7^K<I^/.‘-;í^^'•^y»^J^OT^^WCTw»fiW/^*
îiiîps Est şi Vest ar putea
peraed unor realizări viitoare1
C o r e s p o n d e n ţ ă s p e c ia lă d e la G e n e v a — Pentru folosirea spaţiului Congresul A s o c i a ţ i e i t in e r ilo r
GENEVA' Sl! :(De la trimisul parindu-le cu dispoziţiile citate să se situeze problema Inspec
special Agerpres, N. Puicea). din Declaraţia comună, consta ţiei şi a controlului. Unele ofi cosmic în scopuri paşnice insurgenţi d in C u b a
Ca la orice st'îrşit de săptă- tăm că ele corespund pe de cialităţi americane, relatează
plin acestor dispoziţîuni“. Acest corespondentul agenţiei Associa NEW YORK 31 (Agerpres),. căzut de acord să organizeze HAVANA 31 (Agerpres). — nea Tineretului Comunist, Igle-
mină comentatorii ziarelor şi caracter al documentului sovie ted Press, se grăbesc chiar să — TASS transm ite:
agenţiilor de presă care urmă tic a reieşit cu atîta evidenţă/ anticipeze un „impas in care următoarea întîlnire la Wa- . In seara zilei de 30 martie, sias a arătat că aceasta impune
resc lucrările Conferinţei pen incit eforturile unor delegaţii se vâ împotmoli Conferinţa de La 30 martie, s-a încheiat pri
tru dezarmare de la Geneva în occidentale de a abate discu Ia Geneva" in legătură cu ches ma etapă a tratativelor între shington în timpul sesiunii Co Ia Havana s-a deschis intr-un întregului tineret cuban obliga
cearcă să desprindă din activi ţiile pe o altă cale au fost com tiunea inspecţiei care ar.e „o reprezentau!ii U.R.S.S. şi S.U.A.
tatea desfăşurată în acest răs bătute de oei mai mulţi dintre deosebită amploare în propune în Comitetul O.N.U. pentru folo misiei internaţionale pentru cer cadrul festiv primul congres ţia de a munci şi mai bine in
timp elementele esenţiale pen participanţi: rile occidentale de dezarmare sirea spaţiului cosmic în sco
tru a întrevedea unele perspec generală". puri paşnice. Participanţii la cetarea Cosmosului, care va naţional al Asociaţiei tinerilor numele patriei şi de a fi tot
tive de viitor ale acestei impor Corespondenţii occidentali re tratative au dat publicităţii ur
tante intîlniri internaţionale. cunosc că Statele Unite şi alia Se ştie că poziţia pe care s-au mătoarea declaraţie comună : avea loc între 30 aprilie şi 10 insurgenţi — organizaţia revo deauna gata să dea orice jertfe
ţii lor nu au reuşit să atragă situat puterile occidentale în
Calea discuţiilor concrete pe majoritatea Comitetului în di problema inspecţiei a împiedi „Intre 27 şi 30 martie la New mat, sau în timpul şedinţelor luţionară de luptă a tineretu în numele revoluţiei.
.care Conferinţa celor 18 state recţia dorită de ei. cat pînă acum realizarea unor York au avut loc tratativele
s.a angajat săptămîna aceasta, progrese şi în cadrul întreve neoficiale între H. Dryden şi subcomitetelor tehnico-ştiinţific lui cuban. Apoi a luat cuvîntul Gsvaldo
o dată cu începerea discuţiilor Agenţia UPI atrage astfel derilor între reprezentanţii academicianul A. A. Blagonra-
.asupra preambulului proiectului atenţia diplomaţilor americani U.R.S.S., S.U.A. şi Angliei cu pri vov. Tratativele s-au desfăşurat şi juridic ale Comitetului O.N.U. Congresul a fost deschis de Dorticos, preşedintele republicii.
sovietic de tratat cu privire la asupra necesităţii „de a-şi refa vire Ia încetarea experienţelor în scopul studierii domeniilor pentru folosirea spaţiului cos Joel Igi’esias, preşedintele Aso Dorticos şi-a exprimat convin
dezarmarea generală şi totală, ce poziţia tactică la tratative“. nucleare, deşi Statelor Unite de colaborare în Cosmos care mic în scopuri paşnice care se ciaţiei. El a apreciat congresul gerea că tineretul va depune
este apreciată ca un factor de Ie este din ce în ce mai greu au format obiectul recentului vor desfăşura ta Geneva cu în drept un eveniment de impor toate eforturile pentru a justi
natură să creeze condiţiile de După cum recunoaşte- presa să argumenteze în favoarea in schimb de mesaje între preşe cepere de la 28 mai. La aceste tanţă excepţională in viaţa în fica înaltul titlu de tineret co
realizare a unor rezultate reale. occidentală, absenţa din servie stituirii unui sistem de control dintele Consiliului de Miniştri viitoare tratative, atît din partea munist, va îndeplini pină la ca
„După cum au subliniat mai tele diplomaţilor occidentali a şi inspecţie echivalând cu lega al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, şi S.U.A., cît şi din partea tregului tineret cuban. păt măreţele sarcini ale revolu
mulţi delegaţi, relatează cores unui plan concret, precis şl clar lizarea spionajului pe teritoriul preşedintele S.U.A., Kennedy. U.R.S.S., pe lingă persoanele ţiei cubane care constituie un
pondentul din Geneva al agen de dezarmare a provocat o pro sovietic. „La Geneva — scrie S-a încheiat examinarea preli După ce a amintit de propu
ţiei France Presse, referindu.se fundă decepţie, sentiment care, ziarul „Tribune des Nations“ — minară a câtorva proiecte cu
la acest moment, conferinţa a potrivit săptămânalului „Tribu concepţia sovietică a controlu prinse în mesaje. care' au participat la tratativele nerea lui Fidel Castro ca or exemplu şi o mîndrie a Ame
avut un început bun“. Cores ne des Nations", se manifestă lui naţional opusă controlului
pondentul aminteşte in această în mod special în rîndui „de internaţional a făcut paşi Uriaşi“. Participanţii la ,.tratative au care. an avi.it loc, vor mai lua ganizaţia să fie numită Uniu riciu
privinţă existenţa declaraţiei legaţilor şi observatorilor neu
comune sovieto-americane adop tri“. „De ce oare delegaţia In ciuda greutăţilor existente, parte alţi oameni de ştiinţă. =SS3=
tate de O.N.U. Inscriindu-se pe Ia Geneva există sentimentul re Scopul tratativelor va fi de a
linia acestei declaraţii comune, americană (şi alături de ea ce marcat şi de ziarul „Sunday Ti SITU A ŢIA DIM AUGEMTIMA.
preambulul la proiectul sovietic lelalte delegaţii occidentale), se mes“ că „la conferinţa de de se ajunge la un acord în .legă
de tratat oferă posibilitatea de întreabă aceştia, a venit atît de
a fi adoptat neintîrziat de către prost pregătită la dezbaterile zarmare sînt semne că această tură cu domeniile de colaborare LiquJ preşedinîe şi-a luai în primire funefia
toate delegaţiile. După cum a Comitetului celor 18 asupra de In capifală au loc mamfesfafii populare
subliniat apoi în şedinţa din 30 zarmării ?". confruntare intre Est şi Vest ar prevăzute în mesajele sus men
martie reprezentantul R.P.R. în ţionate şi discutate la New BUENOS AIRES 31 (Agerpres). - Agenţia Reuter afirmă că termenul
După cum s-a văzut, pe pri putea să conţină germenii unor York“.
Comitetul pentru dezarmare, G. mul pian al preocupărilor de realizări viitoare“.
„Intr-o atmosferă posomorită, rela preşedinţiei lui Jose Guido „va fi pro
Macovesctî, „studiind cu atenţie legaţiilor occidentale continuă
tează agenţia France Presse, dr. Jose babil scurt şi dificil. Potrivit consti
prevederile articolului 1 din pro
C onferinţa de prăsi a com andantului Guido, noul preşedinte al Republicii tuţiei el trebuie să organizeze alegeri
iectul sovietic de tratat şi com- suprem al a rm a te i ' sirien e Argentina, instaurat de comandanţii prezidenţiale in decurs de 30 de zile,
militari, şi-a luat în primire, la 31 dar cu siguranţă vor surveni dificul
DAMASC 31 (Agerpres). — după cum anunţă corespondentul agen martie, funcţia sa“. Ceremonia, care tăţi din cauza condiţiunilor impuse
In legătură cu preluarea puterii de ţiei France Presse — a subliniat că s-a desfăşurat la Casa Rosa, nu a de forţele armate“.
către armata, la 30 martie, generalul acţiunile întreprinse de armată la 23 durat dcc.it şapte minute. Actul ofi
Abdel Kerim Zahreddin. comandantul manie, constituie o continuare a revo cial redactat în cursul ceremoniei, Agenţia Prensa Latina relatează că
luţiei din 28 septembrie 1961. Scopul declară că Jose Guido asumă funcţia pc străzile capitalei argentiniene au
suprem al armatei siriene, a organi acestor acţiuni este îndreptarea greşe de preşedinte „ca urmare a faptelor avut loc noi manifestaţii populare, în
lilor săvîrşite de guvernul de tranziţie care se cunosc şi care au provocat strigătele dc „Poporul da, militarii —
zat o conferinţă de presă in care — Kuzbari, de Adunarea Constituantă şi nu !“.
de guvernul Dawalibi. vacanţa puterii executive“. Generalul
Subliniind că armata a preluat în Râul Poggi, comandantul şef al for
!ară puterea legislativă şi executivă, ţelor ferestre şi principalul instigator
generalul Zahreddin a declarat că va al crizei caro a dus ia demiterea lui
fi format „un nou guvern tranzitoriu“,
Răspunsuri ia o anchetă dar armata „va rcîlecta îndelung îna Frondizi, a ordonat trupelor „să se
inte de a se fixa asupra persoanelor
Ce îşi p rop u n e M işcarea care vor fi invitate să facă parte din replieze în cazărmile lor“. „Cercurile
noul guvern provizoriu", „Acest gu
asupra însemnătăţii Congresului vern ¦— a declarat el în continuare — diplomatice din Buenos Aires, relatea o ?MOSCOVA. — La 26 şi 27 mar
va avea drept sarcină restaurarea tie, la ?Moscova a avut loc cea dc-a
p a rtiza n ilo r p ă cii din A n g lia liberiăţifor publice înăbuşite de gu ză France Presse, consideră că nori 9-a plenară a Consiliului Central al
Sindicatelor din U.R.S.S., care a dis
MOSCOVA 31 (Agerpres). — vernul Dawalibi“. Totodată el a de regim nu va putea fi decît o dic cutat sarcinile sindicatelor pe linia
TASS transmite : dezvoltării continue a producţiei agri
Sper, a declarat Cyrus Eaton, LONDRA 31 (Agerpres). — a spus în continuare Schaîfer, clarat că „experienţa ultimelor şase tatură militară, exercitâtă printr-o per cole.
Ziarul „Tzvestia“ publică răs laureat al Premiului internaţio
punsurile la o anchetă în legă nal Lenin „Pentru întărirea pă TÂSS transm ite: Comitetul englez pentru apăra fum a fost catastrofală pe plan eco soană interpusă“. Toţi miniştrii care o MOSCOVA. — La 30 martie, a
tură cu însemnătatea Congre cii între popoare“, că toţi lau
sului mondial pentru dezarmare reaţii premiilor Lenin şi Nobel „Ce îşi propune în prezent rea păcii năzuieşte să trimită nomic". au făcut parte din ultimul cabinet al sosit Ia Moscova o delegaţie comercia
generală şi pace. pentru pace vor sosi la Mos Pe plan extern, a subliniat în conti lă guvernamentală a Republicii Cuba,
cova pentru a participa la Con Mişcarea partizanilor păcii din la Moscova o deiegaţie care să hiî Frondizi şi-au înaintat demisia. condusă de Râul Maidonado, locţiitor
Principala problemă a seco gres şi îşi vor alătura glasul Anglia?“ — această întrebare a nuare Zahreddin, Siria va promova o al ministrului Comerţului Exterior. De
lului este problema dezarmării, glasului celorlalţi participanţi. fost pusă de corespondentul reprezinte cu adevărat diferitele Rari Efchcparcborda, ministrul demi- legaţia va duce tratative cu privire
scrie Veaceslav Kocemasov, vi Cursa înarmărilor înghite cea agenţiei TASS preşedintelui curente ale mişcării pentru pace politică de „neutralitate pozitivă şi ne
cepreşedinte al Comitetului so mai mare parte a veniturilor din Anglia. angajate". sîonar al Afacerilor Externe, a decla
vietic de sprijin a pregătirilor naţionale. De aceea atît pentru
în vederea Congresului mondial americani cît şi pentru toate Comitetului englez pentru apă Comitetul şi-a asigurat spri rat că evenimentele din Argentina nu
pentru dezarmare generală şi jinul organizaţiilor de masă, ca
pace. O mare importanţă în re popoarele lumii, a subliniat el, rarea păcii, Gordon Schaîfer. „Mişcarea pentru dezarmarea vor afecta aplicarea planului preşe
zolvarea acestei probleme va Este semnificativ faptul că in nucleară“ şi „Comitetul celor
avea Congresul de la 'Moscova. dezarmarea constituie cea măi 100“. O serie întreagă de frun dintelui Kennedy „Aliariţa pentru
Opinia publică sovietică va face actuala etapă de luptă pentru taşi ai vieţii publice şi oameni
toiul pentru ca Congresul de arzătoare problemă. pace în Anglia, a declarat Şcha. politici au promis sprijinul lor. progres“. , '.,;i
la Moscova să fie unul din eve fier,, păturile largi ale poporu Dorim să organizăm adunări la
Este o absurditate să se chel lui englez sînt hotărîte să fo secţiile locale ale sindicatelor, Ia lărgirea continuă a schimburilor
nimentele internaţionale cele losească orice posibilitate pen în uzine, mine şi-şantiere navale
tuiască fonduri uriaşe pentru în cadrul cărora oamenii mun P. fi. Francez cheamă pe democraţi comerciale dintre U.R.S.S. şi Cuba.
mai importante din ultimul tru apărarea 'păcii- cii îşi vor alege delegaţii care o HAVANA. — La 30 martie la
timp. cursa înarmărilor în timp ce Am căutat întotdeauna, a spus să plece la Moscova.
să ceară lichidarea imediată a O.A.S. Havana a fost semnat planul de co
Ziarul publică mal multe in milioane de oameni de pe pă- în continuare Schaîfer, să creăm Organizarea Congresului în laborare între Uniunea Sovietică şi
un front larg al mişcării pen Uniunea Sovietică, a arătat în Republica Cuba pe anul 1962 în do
terviuri luate de corespondenţii mînt nu au destulă mîncare, a tru pace din care să facă parte PARIS 31 (Agerpres), —
toţi, în aîaTă de un mănunchi încheiere Schaffer, constituie Sâmbătă a fost dată publici- „încetarea tocului nu înseamnă meniul învăţământului, ştiinţei şi cul
săi în nouă capitale ále lumii. declarat Pandit Sunderlal, pre de oameni care întocmesc pla tâţii rezoluţia din 22 martie a
nuri de război şi. nu vor să re încă o dovadă a fidelităţii po C.C. al P.C, Francez cti privire însă pace“, C,C. al P.C. Fran- turii, radiodifuziunii, ocrotirii sănătă
şedintele Comitetului Preziden nunţe la cursa înarmărilor. Ia situaţia politică şi la sarci-
porului sovietic faţă de ideile nile partidului după încetarea cez cheamă toţi democraţii să ţii şi sportului. Pianul a (ost semnat
ţial al Consiliului Păcii din în Organizînd campania de pre focului în Algeria. Arătînd că ceară lichidarea imediată a de Râul Roa, ministrul Afacerilor Ex
treaga indie. gătire In vederea congresului O.A.S. şi sancţionarea aspră a terne al Cubei şi de S. M. Kudreav-
tului Încă din primele mo asasinilor fascişti. Totodată sc fev, ambasadorul U.R.S.S. în Cuba.
mente.
care va avea Ioc la Moscova, dezarmării. subliniază necesitatea luptei • GAP GANAVERAL. - Agenţia
Noua armă sovietică „racheta pentru îndeplinirea loială a Associated Pres3 relatează că Ia 30
mna/mEEBemmxommmmmmiBtBmsaomMBBü&EcaatnaN globală" demonstrează încă o acordurilor de la Evian şi a martie,, la Cap Ganaveral o rachetă
dată că bazele militare răspîn- amnistiere! tuturor celor care de tipul „Polaris“ a trebuit să fie dis
•„Lichidarea mijloacelor de înaintea plecării ‘de la Geneva. ne pentru a împiedica orice fel Statele Unite şi ţările gazdă“. dite în zeci de ţări sînt depă au avut de suferit pentru lupta trusă prin telecomandă la cîteva se
transport a armei nucleare, a Arătînd că, după părerea gu de schimbări în direcţia unei Fricţiunile se datorează şi fap şite. Mai mult decît atît, acum împotriva războiului din Alge cunde de la lansare, deoarece a de
tului că bazele militare sînt fo ria. viat dc la traiectoria iniţială. Frag
losite pe larg şi in scopul ex mente din corpul rachetei au fost pro
pansiunii politice şi economice C.C. al P.C. Francez cheamă iectate pe pămînt şi au provocat o se-
in aceste ţări a puterii câre pe alegători să spună „da“ la
le-a amplasat. De asemenea, ele
reîerendimuil din 8 ' aprilie pen- | rie de incendii în regiunea Gap Ga-
bazelor militare [de pe teritorii vernului american, în cadrul reale democratizări. Popoarele sînt folosite şi împotrivă miş- chiar cele mai moderne Insta tru a asigura pacea în Algeria. | naveraî.
străine şi evacuarea trupelor prim’ei etape trebuie distruse, ţărilor pe teritoriul cărora se cerii de eliberare naţionala din laţii radar (instalaţie care înre :M=
străine de pe teritoriile aces în primul rînd rachetele inter află amplasate baze militare multe ţări. gistrează apariţia rachetelor),
tora. Controlul asupra acestora“, continentale cu rază lungă de străine şi-au dat seama că în Evenimentele 'din Vietnamul ale puterilor occidentale care
O . A . S . continuă acţiunile L anliteştiastfel se intitulează primul ca acţiune, el a trecut sub o tă eventualitatea unui război, aces de sud, Laos, Coreea de sud, au costat sume enorme au de
pitol al etapei I-a a proiectu cere desăvîrşita problema lichi te baze dacă vor fi folosite confirmă faptul că aceste baze venit inutile. In legătură cu asupra poporului algerian
lui de tratat pentru dezarmarea dării bazelor militare alo S.U.A. pentru agresiune, vor deveni sînt folosite Ca mijloace de in aceasta, ziarul englez „Daily
generală şi totală prezentat de şi ale aliaţilor lor şi a distru imediat ţinta unor lovituri n i tervenţie în treburile interne ale Mail“ scria: „Pentru a evita ALGER 31 (Agerpres). - în plină zi la Alger un grup de asa
delegaţia Uniunii Sovietice Co gerii rachetelor cu rază medie micitoare, condamnând la piei- ţârilor pe al căror teritorii sînt ecranul radar din Anglia, Gro Fapteie petrecute în Algeria în sini ai O.A.S., care se aflau într-un
mitetului celor 18 pentru dezar re mari mase de oameni. amplasate. enlanda şi Alasca, racheta glo cursul zilei de joi şi al nopţii de vi automobil, au deschis foc de mitralieră
mare de la Geneva. Lichidarea Din problemele bală ar putea fi lansată spre neri spre stmbăfă arată că O.A.S. n-a asupra unui grup de muncitori alge
dezarmării Experţii militari occidentali au In ţările urtde sînt amplasate est şi să ajungă în Statele Uni renunţat Ia acţiunile sale banditeşti rieni omorînd trei persoane şi rănind
mijloacelor de transport a ar denumit in mod cinic ţările aceste baze au ioc puternice te dinspre vest. Acest sistem asupra populaţiei paşnice algeriene care alte şase.
melor nucleare la ţintă, para unde sînt amplasate bazele lor acţiuni de protest. în insulă ja radar enorm, costînd 450 mili respectă cu stricteţe prevederile acor
lel cu lichidarea bazelor mili „teritorii de absorbţie", adică poneză Okinawa, spre exemplu, Tot în cursul zilei de vineri la Alger
tare nu ar duce la crearea de de acţiune. In felul acesta, în ţinte ale contraloviturii care — unde 270.000 de japonezi au oane lire sterline, este atît de dului de la Evian cu privire la înce fasciştii din O.A.S. au comis noi fur
avantaje militare pentru nici eventualitatea izbucnirii unui în' actualele condiţii ale tehni fost deposedaţi de pămînturi nou, incit ecranul de la Fyî'ing- tarea focului, După cum relatează co turi de bani de la băncile din Algeria,
una din părţi, ci ar oferi garan război, puterile occidentale ur cii de luptă — ar fi inevita sau au rămas fără cămin, în dales, din Yorkshire, încă nu respondentul din Alger ai agenţiei furturi îiisumînd circa 1.800.000 franci
ţii statelor împotriva pericolului măresc să obţină un avantaj bil nucleare. urma creării bazelor americane, este nici măcar gata. Insa, France Presse, în cursul zilei de vineri noi.
unei agresiuni, ar crea atmosfe militar întrucât amplasarea geo se ţin lanţ manifestaţiile şi gre- dintr-o lovitură, scopul lui prin au avut loc pe întreg teritoriul Alge
ra atît de necesara desfăşurării grafică a acestor baze care dis Multe din cele 300 de baze vele împotriva prezenţei aces cipal de a anunţa rachetele cu riei peste 30 de atentate cu bombe care Totodată în cursul unei emisiuni-pirai
procesului de dezarmare şi re pun de rachete cu rază medie militare americane au fost con tor baze. La 27 martie, 10.000 rază lungă de acţiune a fost s-au soldat cu moartea a 16 persoane a postului de radio !.Vocea O.A.S."
zolvării altor probleme interna de acţiune nu este în nici un struite încă în timpul celui de-al ele muncitori din Okinawa au înfrânt. Niciodată în istoria con şi rănirea altor 18. fostul gcnefal Gardy a anunţat că va
caz determinată de planurile doilea război mondial, clar după declarat grevă, cerând redarea flictelor din lume nu s-a acor ¦ Acelaşi corespondent menţionează că înlocui pe exgeneraiut Jouhatid, recent
ţionale. apărării Occidentului; se ştie război S.U.A'. —- în loc să trea acestei insule Japoniei. In An dat atît de mult pentru un scop arestat de autorităţile franceze.
Se ştie că Uniunea Sovietică doar că bazele militare ale că !a desfiinţarea lor — au con glia au loc mari demonstraţii atît de mic şi pentru un timp
S.U.A. sînt amplasate în jurul struit altele noi. împotriva instalării bazelor mi atît de scurt. Toate acestea fac
şi-a lichidat de mult bazele statelor socialiste. litare americane. In Franţa, parte din nebunia cheltuielilor
militare de pe teritoriile, altor Piloni ai „politicii de forţă11 Italia, Grecia, Tai landa şi în crescânde pentru înarmare. Su
ţări, însă puterile occidentale Formarea inelului de baze mi şi sursă a încordării internaţio alte ţâri au avut loc acţiuni de ma1 de 450 milioane, lire ster
nu numai că nu i-au urmat litare in jurul statelor Socia nale, bazele militare ale puteri masă împotriva bazelor militare line este cheltuită ca doi bani,
exemplul, ci au trecut la ampla liste dovedeşte că acest sistem lor occidentale au şi un alt re străine. şi noi ridicăm din umeri“.
sarea altor baze militare pe te zultat : Dat fiind că majorita
ritoriile din jurul statelor so tea lor au fost amplasate nu
cialiste. Cramponindu-se de po nu este nici pe departe defen mai după presiuni politice şi Toate acestea demonstrează Cu toate că Uniunea Sovieti
litica menţinerii acestor baze, siv, de apărare. Nimeni nu poa economice asupra unor guverne clar că bazele militare sînt o că este în posesia' unei aseme
guvernele puterilor occidentale te pretinde că îşi apără grani vest-europene şi asiatice în ve sursă continuă de încordare, ele nea arme de o putere şi pre
au refuzat pină acum să ia în ţele, amplasând avanposturi mi derea obţinerii consimţământului generează suspiciune şi neîncre cizie necunoscute pînă acum şi
considerare lichidarea lor. litare la zeci de mii de km. de lor, ele s-au transformat do dere în .relaţiile dintre state, deţine o superioritate militară
Ca şi în trecut, la conferinţa părtare de aceste graniţe, şi in mult intr-un factor care înve stimulează cursa înarmărilor, de necontestat, ea continuă să
Comitetului celor 18 de la Ge imediata apropiere a graniţe ninează chiar relaţiile din Iaun- aduc instabilitate în situaţia in lupte cu consecvenţă pentru în
neva, reprezentanţii puterilor lor ţărilor socialiste. Este lim trul lagărului capitalist. Town- ternaţională. făptuirea dezarmării, distruge
occidentale încearcă să ocoleas pede că acest sistem a fost send Hoops, fost adjunct al mi Caracterul nerăţional al men rea tuturor tipurilor de arme
că discutarea problemei bazelor creat cu scopuri pur agresive. nistrului de Război al S.U.A., ţinerii acestor baze • reiese şi şi armament, rachete sau bom
militare, căutîna în acelaşi timp Pe de altă parte, menţinerea iar apoi consilier militar al Oa- din faptul că în condiţiile ac~ be atomice, tunuri sau mitra
să obţină avantaje militare pen de baze militare străine pe te sei Albe, rectmoşteâ că bazele tuaie, cînd tehnica de luptă s-a liere, pentru realizarea visului ( Hotelul Radja de pc strada Aliatele France din oraşul
tru Occident. Această tendinţă ritoriul a numeroase ţări are militare americane „generează dezvoltat considerabil în cazul
a reieşit din nou din ultimul menirea să ofere un sprijin fricţiuni în multe puncte şi unul război, aceste baze ar fi de aur ai omenirii: o lume fără Alger distrus cu ajutorul unei încărcături de. plastic de circa
discurs rostit de Dean Rusk, imediat guvernelor proaînerica- creează dificultăţi serioase intre şterse de pe suprafaţa pămân războaie.
50 kg. — „opera“ O.AA.-iştilor. ,1
C. ALEXANDROAIE
/ in clişeu : Ruinele hotelului din cartierul Redoute.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 !Martie nr. 9. Telefon: 188, 18î>, 75, 647. laxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P-T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1940. — Tiparul: Întreprinderea Poli grafică „l Alai“ — Deva.