Page 40 - 1962-04

paf. *
LUCRĂRILE CONFERINŢEI
PEMIKÜ DEZARMARE
GENEVA' 11 (Agerpres). —
Ea cea de-,a 18-a şedinţă ple­
nară care a avut loc la 11 apri­
lie, Comitetul celor 18 pentru
dezarmare a continuat discuta­
rea articolului nr. 1 din proiec­
tul de tratat cu privire la dezar­
marea generală şi totală, in
cursul şedinţei, prezidată de de­
legatul Birmaniei, au luat cuvin-
tul reprezentanţii S.U.A., An­
gliei, Italiei, U.R.S.S. şi indiei.
înainte ca Comitetul să ii pu­
tut trece la discutarea proble­
mei care figura pe ordinea de
zi, a luat cuvântul reprezentan­
tul S.U.A., A. Dean. El a dat ci­
tire declaraţiei comune a pre­
şedintelui S.U.A., J. Kennedy
şi a primului ministru al An­
gliei, H. Macmillan, în proble­
ma experienţelor cu arma nu­
cleară. După aceasta, A. Dean
s-a ocupat, după cum a decla­
rat el( de analiza poziţiilor ce­
lor două părţi în această pro­
blemă. întregul sens al acestei
„analize“ nu a fost decît o în­
cercare de a arunca asupra
Uniunii Sovietice vina pentru
inexistenţa unul acord cu pri­
vire la încetarea experienţelor
cu arma nucleară. Delegatul
american a subliniat din nou că
S.U.A. vor renunţa la experien­
ţele nucleare pe care le-au plă­
nuit, numai cu condiţia ca
Uniunea Sovietică să accepte tatea de a se acorda primfxlui
cererile lor cu privire la crearea articol sau primei părţi a trata­
unui aşa-numit sistem de con­ tului un caracter de angajamen­
Şcoli pentru muncitoriitrol. te ale statelor.
Reprezentantul englez, J. God-
berg, care a luat apoi cuvin-
tul, a sprijinit întru totul pe
delegatul american.
Indemnindu-i pe membrii Co­
mitetului să reflecteze asupra
declaraţiei comune a lui Ken­ El a arătat, de asemenea, că Lenin. Prima serie de elevi — rilor la cursurile de minim teh­
nedy şi Macmillan, delegatul
italian a propus ca atenţia Co­
mitetului să se concentreze as­
tăzi asupra discutării primului
articol al proiectului sovietic de
tratat şi a documentului cores­
punzător al S.U.A., dar să se
ia drept bază documentul ame­
rican, deşi el a făcut o serie
Puternice acţiuni co m u n e
a le o a m e n ilo r m u n c ii din J a p o n ia Noul sistem de învăţămînt
— P e sie 3 milioane de p & r fic ip & n fi ia greve, m itin g uri şi demonstraţii
TOKIO II (Agerpres). —
Milioane de oameni ai muncii din
Japonia — mineri, docheri, conducă­
tori de autobuse şi taxiuri, muncitori
din transportul feroviar, clin industria
constructoare de maşini şi din alte ra­
muri industriale desfăşoară o luptă îu-
dirjită, în aceste zile ale ofensivei de
primăvară, pentru îmbunătăţirea condi­
ţiilor de viaţă şi de muncă, împotriva fere din cele mai importante din ţară,
raţionalizării capitaliste a producţiei şi au declarat o grevă fără termen. Minerii
a concedierii în masă a oamenilor cer guvernului să-şi schimbe actuala
muncii.
Ga răspuns la refuzul patronilor com­ nifere, politică din cauza căreia au loc
paniilor particulare şi administraţiei concedieri în masă, scade salariul mun­
întreprinderilor şi instituţiilor de stat, citorilor.
de a satisface aceste revendicări vi­
tale ale muncitorilor şi funcţionarilor,
oamenii muncii din Japonia au organi­
zat la Î0 aprilie acţiuni unite. In a-
ceasta zi, la chemarea Consiliului ge­
neral al sindicatelor din Japonia şi a
Federaţiei sindicatelor neutre, în în­
treaga ţară a avut loc un val de greve,
mitinguri şi demonstraţii.
La ora 6 dimineaţa au încetat lu­
crul şi au declarat o grevă de 24 de
ore in sprijinul revendicării cu privire
la majorarea salariilor, peste 170.000 Ia 9 aprilie.
de muncitori şi funcţionari de la căile
ferate particulare din ţară. Circulaţia
trenurilor marfare şi de pasageri pe
căile ferate particulare a încetat în în­
tregime. După muncitorii feroviari au
declarat o grevă de patru ore condu­
cătorii de taxiuri. In întreaga ţară în
aceste ore nu au pornit în cursă peste
Inrăufăfirea sifuafiei
oamenilor muncii francezi
Scade puterea de c u m p ă r a r e , creşte d u ra ta
zilei munca
PARIS 11 (Agerpres). —
Potrivit calculelor Confederaţiei Ge­
nerale a Muncii, puterea de cumpă­
rare a oamenilor muncii francezi a scă­
zut cu 5—14 1a sută în comparaţie cu
anul 1957 şi cu 32 la sută în compara­
ţie cu anul 1938. In acelaşi timp munca
s-a intensificat considerabil.
Situaţia oamenilor muncii se carac­
terizează nu numai prin reducerea ni­
velului de trai şi un ritm de muncă
şi mai istovitor, ci şi prin mărirea
duratei timpului de lucru. Potrivit in­
formaţiilor Ministerului Aluncii, durata
săptămîm'i de lucru în Franţa a eres-'
cut în medie cu o oră şi jumătate în
Redacţia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie tu-, 9. Telefon: 188. 189, 75. 647. Taxa olătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.
jzsssr'vnrrsr’^ss1:.¦'ninfncnzias
de rezerve faţă de acest docu­ care dispune de baze pe teri­
ment.
Apoi s-a dat cuvîntul repre­
zentantului sovietic, V. A. Zorin.
El a menţionat că poziţia S.U.A.
şi Marii Britanii în problema
stabilirii unui control internaţio­
nal şi a inspecţiei asupra ex­
perienţelor cu arma nucleară
este principala piedică pe calea
spre încheierea unui tratat cu
privire Ia interzicerea tuturor
experienţelor nucleare. Singura
justificare a acestei poziţii, a
declarat V. A. Zorin, o repre­
zintă îndoielile faţă de identi­
ficarea exploziilor nucleare sub­
terane. Este semnificativ faptul
că în declaraţiile oficiale ale
guvernelor S.U.A. şi Marii Bri­
tanii, pe care le-am ascultat, se
trece sub o tăcere totală pro­
blema detectării experienţelor
nucleare in atmosferă, sub apă
şi in spaţiul cosmic. Este evident
că în privinţa detectării şi iden­
tificării acestor experienţe nu
mai există nici un fel de în­
doieli.
Trecind la tema şedinţei din
11 aprilie, V. A. Zorin a subli­
niat că discuţiile care au avut
loc pe marginea primei părţi a
proiectului de tratat cu privire
Ia dezarmarea generală şi to­
tală au fost incontestabil utile.
El a subliniat din nou necesi­
Discuţiile care au avut loc, a
subliniat V. A. Zorin, au arătat
că se recunoaşte în general ne­
cesitatea de a se stabili un ter­
men concret pentru înfăptuirea
acordului de dezarmare gene­
rală şi totală.
este necesar să se prevadă an­
gajamentul cu privire la lichi­
darea bazelor militare străine.
In caz contrai’, a subliniat re­
prezentantul sovietic, asupra sta­
telor care îşi îndeplinesc în mod scrie şi să citească. Programul
cinstit angajamentele de de­ de învăţămînt al şcolii cuprinde
zarmare, poate plana o mare obiecte de cultură generală, con­
primejdie. Intr-adevăr, un stat J form programului şcolii medii,
25.000 de maşini ale companiilor de
taxiuri. In sprijinul revendicărilor cu
privire la îmbunătăţirea condiţiilor de
muncă şi sporirea salariilor au decla­
rat o grevă dc 24 de ore şoferii coul-
paniilor de autotransport care se ocupă
de transportul mărfurilor pe linia „To-
lcio-Osaka“.
Aţinerii de ia 13 companii carboni­
politică în domeniul industriei carbo­
Muncitorii din cele mai importante
porturi din Japonia au sprijinit la 10
aprilie în front unic revendicările lor,
declarînd o grevă de 24 de ore, timp
în care lucrările de încărcare şi des­
cărcare s-au întrerupt total în aceste
porturi. O grevă de 24 de ore a fost
declarată, de asemenea, la 300 între­
prinderi constructoare de maşini, la 19
companii de hîrtie şi celuloză. 65.000
de muncitori de la 20 de companii
navale din Japonia au declarat grevă
La 10 aprilie, în întreaga ţară s-a S.U.A.
desfăşurat greva lucrătorilor sanitari,
muncitorilor industriei chimice, indus­
triei constructoare de maşini electrice
şi a altor detaşamente ale clasei mun­
citoyare japoneze.
Muncitorii şi funcţionarii întreprin­
derilor şi instituţiilor de stat aii orga­
comparaţie cu anul 1954 şi cu 7 ore
şi jumătate — în comparaţie cu anul
1938.
Dintre toate ţările dezvoltate din
punct de vedere industrial (capitaliste
şi socialiste) durata cea mai mare a
zilei de muncă se înregistrează în
Franţa, subliniază săptămînalul ,,La
Vie Ouvriere", organ al G.G.M. din
Franţa.
De la venirea lui de Gaulle la pu­
tere, scrie săptămînalul, muncitorii
trebuie să lucreze într-un ritm mult mai
intens şi un timp mai îndelungat ob-
ţinînd cele necesare traiului printr-o
muncă mai grea decît acum 24 de ani.
ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE ŞT IR I
toriile altor ţări, în special un
stat care datorită situaţiei geo­
grafice este izolat prin hotare
naturale de celelalte state, poa­
te reduce şi mai mult forţele ar­
mate care se află pe teritoriul
naţional şi in acelaşi timp să-şi
menţină forţa vie şi tehnica mi­
litară la bazele sale de pe teri­
toriile altor ţări în proporţii
absolut neschimbate.
Reprezentanţii S.U.A. şi An­
gliei care au luat din nou cu­
vîntul, au declarat că ei vor
vorbi mai amănunţit despre pro­
blema în discuţie la una din
viitoarele şedinţe ale Comite­
tului.
Reprezentantul Indiei, care a
luat cuvîntul Ia sfîrşitul şedin­
ţei, a îndemnat Comitetul să
facă tot posibilul pentru a în­
cheia mai Tepede punerea de
comun acord a prevederilor pri­
melor capitole ale proiectului
’de tratat.
Discutarea articolului nr. 1
din proiectul de tratat cu pri­
vire Ia dezarmarea generală şi
totală va continua la 13 aprilie.
La şedinţa plenară din 12
aprilie, Comitetul va examina
din nou problema încetării ex­
perienţelor cu arma nucleară.
HAVANA' 11 (Agerpres). —
TASS transmite :
La 9 aprilie s-a deschis la Ha­
vana o şcoală de pregătire a
cadrelor tehnice pentru între­
prinderile Ministerului Industriei.
Şcolii i s-a dat numele lui V. I.
300 oameni, au fost recrutaţi
din rindul muncitorilor între­
prinderilor industriale din în­
treaga ţară.
Anul trecut ei au învăţat să
nizat mitinguri de masă în sprijinul
revendicării de sporire a salariilor.
Potrivit datelor Comitetului pentru
organizarea acţiunilor comune ate oa­
menilor muncii din Japonia în cadrul
ofensivei de primăvară, la grevele,
mitingurile şi demonstraţiile care au
avut loc în ţară, au participat peste
3.000.000 de oameni ai muncii.
O.V.O
CUBA. Aspect
din Expoziţia in­
dustrială sovie­
tică de la Ha-
vana în care
sînt expuse în­
deosebi bunuri
şi maşini sovie­
tice cu care Cu­
ba a reuşit să
facă faţă bloca­
dei economice
instituită asu­
pra ei de către
PIE S C U R T © PE SCURT ® IPiE SCURT
MOSCOVA. Intr-un articol apărut
în ziarul „Izvestia", consacrat împli­ ţiuni de ordin tehnic în cea de-a doua loniale engleze.
nirii a 10 ani de la convocarea con­
ferinţei economice Internaţionale care
a avut loc Ia Moscova în 1952, Aîihail
Nesterov, preşedintele Prezidiului Ca­
merei unionale de Comerţ se pronunţă
pentru convocarea unei noi conferinţe
internaţionale merfită să discute pro­
blemele colaborării economice în inte­
resele avantajului reciproc şi prosperi­
tăţii tuturor popoarelor.
PORTO. După cum relatează agenţia
France Presse, studenţii din Porto au
declarat la 10 aprilie o grevă prin
nepartîcîparea la cursuri în semn de
solidaritate cu colegii lor din Lisabona, de 11 kilometri şi jumătate, care va
care, după cum se ştie, au organizat
o grevă de protest împotriva hotărîrii
arbitrare a ministrului Educaţiei Na­
ţionale de a interzice sărbătorirea
?Zilei studentului“ stabilită pentru data
de 8 aprilie.
DRUM UE SÔCTÂtrS/UJLÔi
Succesele opozifiei
în alegerile
din Salonic
’ATENA 11 (Agerpres). —
In patru circumscripţii elec­
torale din Salonic au avut loc
din nou alegeri parlamentare.
Ele au fost organizate după co
opoziţia a demascat falsificarea
rezultatelor alegerilor în aces­
te circumscripţii la alegerile par­
lamentare generale din 29 oc­
tombrie 1961.
După cum anunţă agenţia
TASS, candidatul partidului de
guvernământ „Uniunea Naţio­
nală Radicală“ (E.R.E.), a su­
ferit o înfrângere, obţinind cu o
cincime mai puţine voturi decît
în toamna anului trecut. Victo­
ria i-a revenit candidatului opo­
ziţiei Paparas.
După părerea ziarelor greceşti,
victoria opoziţiei se explică prin
faptul că ea s-a prezentat în
alegeri în front unic şi a pro­
pus un singur candidat.
Unitatea forţelor opoziţiei au
trezit neliniştea majorităţii gu­
vernamentale. Ziarul „Apogev-
matini“, apropiat de partidul
E.R.E., scrie cu îngrijorare că
alegerile au arătat forţa frontu­
lui popular, creat de organiza­
ţiile partidului „Uniunii de cen­
tru“ şi partidului Uniunea de­
mocrată de stingă.
obiecte tehnice de specialitate,
precum şi bazele marxism-leni-
nismului.
In aceeaşi zi s-a deschis pe
lingă. Ministerul Industriei o
şcoală de pregătire a învăţăto­
rilor pentru instruirea muncito­
nic. La această şcoală vor fi in­
struiţi în cursul unei luni, 600
de specialişti-practicienl.
In afară de şcolile noi de pe
lingă minister există, de aseme­
nea, o şcoală de pregătire a ad­
ministratorilor întreprinderilor
industriale, şi o şcoală de pregă­
tire a statisticienilor. In fiecare
întreprindere industrială există
cursuri de cultură generală pen­
tru muncitori. In total in ţară
funcţionează peste 2.000 de ast­
fel de cursuri la care învaţă
aproape 67.000 de oameni.
pentru adulţi nu se limitează
numai Ia cursurile de cultură
generală pentru muncitori şi
ţărani, care învaţă după pro­
gramul şcolii medii. O mare
atenţie se acordă, de asemenea,
cursurilor de ridicare a nivelului
cultural. In prezent, circa
270.000 de oameni urmează aces­
te cursuri. După acelaşi program
învaţă peste 55 000 de muncitori
şi ţărani la şcolile serale.
NEW YORK. Din cauza unor defec­ ţionarii arabi de către autorităţile co­
treaptă a rachetei acceleratoare, la 10
aprilie a fost amînată lansarea urnii
satelit artificial proiectat în comun de
Statele Unite şi Anglia.
PHENIAN. La Gihoncijin a sosit un
vapor cu cetăţeani coreeni repatriaţi
din Japonia. Acesta este al 91-lea lot
de coreeni care se repatriază în R.P.D.
Coreeană.
ROMA. Se apropie de sfirşit lucră­
rile de străpungere a muntelui Mont
Blanc pentru construirea tunelului lung
lega Italia de Franţa şi Elveţia.
ADEN. Sindicatul funcţionarilor din
Aden a declarat o grevă de 24 de
ore în semn de protest împotriva re­
centelor concedieri şi a tratamentului
inadmisibil la care sînt supuşi fttnc-<
N r. 226b
3 ta ggavroBsasKPsar^ ^^^Tfl^a^egimasggi^igwgwgM^BgtgaMigggB^g
Un an de la zborul lui I. Gagarin
0 Bisiorie istorică a poporului SK iic
A^ c o o < x x x x x x x x x x > 0<VOOOOv OOO<X/OOa ¦*>
La 12 aprilie 1961, omul a nave cosmice pentru zborurile început coborlrea spre Pămtnt, 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <x>0 0 0 <x>0 <x>0 0 v 0 <xx>0 0 0 0 0 v - OKc->-: vîv>o<>OOC\>«' C'<>oooo<><i>O<KK><>OO<>C>bliX><>OOO<>OO0 OO©Oa ©©OObOOO-OC-C-OOOOOO-OOCOCxOOOOOOOOCxOOC'OOOOOO'O'OOCxXXxX/VCx^t-'vX^si
pătruns pentru prima dată în omului in Cosmos. a revenit starea obişnuită, sim-
spaţiul cosmic, deschizind o j n mai iggo s-a început per- ţămtntul greutăţii corpului, su
eră nouă în istoria lui. fecţionarea experimentală a prasolicitările au început să
De mii de ani minţile isco- lansării primelor nave-saiellt erească plnâ la anumite li­
pitoare ale celor mai luminate cu greutate de mai multe tone mite.
tapete ale omenirii au căutat pentru verificarea funcţionării In timpul zborului, pe por­
tă pătrundă tainele Universu- sistemului cabinei navei, a sls- ţlunea decoborire şi la intra-
lut. temelor de orientare, a insta- re& naveiin păturile dense ale
?} Abia la începutul veacului laţiei de frinare şi propulsare atmosferei, tempet atura in ca-
L nostru au fost puse bazele şi a au or elemente ale con- bina navei a rămas în limitele
9 ştiinţei cosmonautice. Fondato- strucţiei. In perioada august normale. Sistemele automate
& nil ei a fost, după cum se ştie, jggg — martie 1961 au fost de coborire au funcţionat ad-
§ Konstantin Ţiolkovski. efectuate o serie de zboruri ex- mirabil, asigurind aterizarea
X Spiritul revoluţionar al idei- perimentale ale navelor-satelit, navei In regiunea fixată. Ast-
X lor sale a depăşit atit de mult pe lordul cărora s-au aflat fel o. luat sfirşit acest zbor mi-
o posibilităţile tehnice a înfăp- animale de experienţă, care nunat care a demonstrat po-
o tuirii lor, incit au fost consi- s-au înapoiat eu bine pe Pă- sibilitatea şederii omului in
% derate, de mulţi dintre contem- mint. Aceştia au fost primii spaţiul cosmic, posibilitatea de
2 poranii „visătorului de la Ka- cosmonauţi din lume. Rezul- a munci in condiţiile tmponde-
b luga“, drept utopii. ţaţele acestor lansări au fvrnl- Labilităţii şiin timpul reve-
6 Numai după Marea Revolu- zat materialul necesar şi an Pe Pămint.
$ ţie Socialistă din Octombrie lu- sădit încrederea in posibilita- La 14 aprilie în Piaţa Roşie
^ crările lui Ţiolkovslci şi ale al- tea unui zbor reuşit al omu- din Moscova a avut loc festi­
g tor savanţi care s-au ocupat lui in Cosmos. vitatea primirii Eroului cosmo­
o de problemele cosmonauticii Au sosit zile liotărîtoare. 'A naut. De la tribuna Mausoleu­
6 au fost recunoscute şi sprijî- fost selecţionat un prim grup lui. N. S. Hruşciov a spu s:
de cosmonauţi, care au urmat „...Popoarele Uniunii Sovietice
6 uite.
Primii oameni de ştiinţă so- o pregătire specială, sărbătoresc noua lor victorie,
vietici care s-au ocupat de ra- 12 aprilie 1961... Cosmoăro- victoria muncii şi înţelepciu­
chete au avut de învins mart râul Baikonur, ultimele ore nii. Ea a fost realizată de po­
încânte de zbor. Iuri Gagarin poarele ţării noastre prin mun­
greutăţi.
După Marele Război pentru — ales să facă primul zbor în că perseverentă şi încordată.
Oamenii muncii au parcurs
A.părarea Patriei, lucrările pen- Cosmos — urcă cu liftul în ca- x.ăreţul drum al luptei pentru
tru crearea unei puternice in- bina navei cosmice. Se face avintul economiei naţionale,
dustrii de rachete au luat un ultima verificare a tuturor sis- pentru dezvoltarea tehnicii,
mare avînt. Rodul acestor lu- temelor rachetei - purtătoare ştiinţei, şi au primit recompen­
cu mai multe trepte şi ale sa meritată, obţinind prioritate
crări a fost experimentarea în navei. Ora 9,07. Conducătorul in lansarea in Cosmos a unei
august 1957 a rachetei balis­ tehnic dă comanda : S ta r t! nave-satelît cu un om. Aceas­
tice intercontinentale. tă nemuritoare faptă de eroism,
A început zborul istoric al faptă remarcabilă, va trăi în
Prin crearea acestei rachete primului om în spaţiul cos­ veci ca cea mai mare reali­
au devenit posibile primele mic. întreaga lume a aflat ime-
zboruri cosmice.
Lansarea primului satelit ar- diat despre acest eveniment — zare a omenirii“.
tificial al Pământului de către cea mai măreaţă cucerire a
Uniunea Sovietică la 4 octom­ ştiinţei şi tehnicii sovietice, a A trecut un an... Numele
brie 1957, a deschis epoca cu­ lui Iuri Gagarin este cunos­
ceririi Cosmosului. întregului popor sovietic, vic­ cut de fiecare locuitor al pla­
toria epocală a lumii socialis­ netei noastre. „Columbul Cos­
Peste o lună, la 3 noiem­ mului. mosului“ este un cetăţean al
brie 1957, Uniunea Sovietică a Perioada de plasare pe or­ Uniunii Sovietice. Zborul lui
lansat un al doilea satelit arti­ bită, vibraţiile, zgomotul pro­ Iuri Gagarin a deschid largi
ficial la bordul căruia se afla dus de motoare nu au exerci­ posibilităţi pentru zborurile
o aparataj ştiinţific mai psrfec- tat o influenţă prea mare asu- omului in aăîncul Universu­
2 ţionat şi cîinele „Laika“. La 15 P™ stării cosmonautului. El a lui. Regiuni înainte inaccesi­
9 mai 1958 a fost plasat pe or- menţinut înpermanenţă le- bile ale spaţiului cosmic vor
6 bită cel de-al treilea satelit Qătura cu Pămîntul, araportat deveni obiectul studiilor di­
^ — un adevărat laborator ştiin- despre modul cum funcţionea- recte. Omul va muta întregul
ţific zburător. După primii sa- să toate sistemele. După cc arsenal al cercetărilor ştiinţi­
teliţi ai Pămîntului oamenii motoarele ultimei trepte aic fice pe planetele sistemului
de ştiinţă, poriectanţii, ingine- machetei-purtătoare şi-au in- solar, pătrunzind tot mai adine
rif, sovietici au efectuat lansa- cetat activitatea, a intervenit l,Vi.Uimi necunoscute. Pe aceas­
rea a trei rachete cosmice, care starea de imponderabilitate, tă cale îşi cere rezolvarea un
au furnizat ştiinţei ’ date cel mai important factor _in număr uriaş dc probleme teh ­
de importanţă fundamentală. 2borurile cosmice. In tot tim - nico-ştiinţifice. Putem Insă să
Aceste lansări, prin precizia Pu^ zborului, plnă in momen- fim convinşi că ele vor fi re­
sistemului de dirijare, prin ^ cînd au început să func- zolvate aşa cum au fost re­
funcţionarea aparaturii de ţioneze instalaţiile de propul- zolvate multe sarcini în zorile
bord automate pentru staţiile sie şi frinare, luri Gagarin a construcţiei de rachete, aşa
interplanetare, prin perfecţio- ovut mişcări precis coordona- cum au fost ele rezolvate cînd
nea. construcţiei rachetelor- ^e> a făcut observaţii asupra au fost creaţi primii sateliţi
purtătoare puternice ră/min ne- instrumentelor sistemului dc artifciali ai Pămîntului, cinci
întrecute plnă in prezent. reglare tehnică, a sistemului s-a pregătit primul zbor al
ştiinţa şi tehnica sovietică, ăe orientare şi condiţionare a omului în Cosmos,
care au deschis căile de cuce- aerului. El a mincat, a trans- Calea spre aştri, este calea
rire a spaţiului cosmic ocupă mis prin radio şi a primit in- grea a celor curajoşi, a celor
pe bună dreptate locul de dicaţii de pe Pămint, a efec-
frunte in lume. tuat observaţii prin lumina­ Cu încredere fermă în victoria
toarele navei. finală a raţiunii asupra for­
Paralel cu înfăptuirea vas­ ţelor naturii. Tocmai aşa sint
tului program de studierea fi­ După intrarea In funcţiune oamenii sovietici.
zicii spaţiului cosmic, în Uniu­ a sistemului de propulsie şi
nea Sovietică s-a dus o vastă frinare, şi, după ce nava şi-a SERGHEI ALEXANDROV
> activitate în vederea creării cie colaborator ştiinţific
al agenţiei Novosti
i ?OOOOOC0©O0^000CMÎ’©<>0O0-00< OOOOOOOOOOOOOOOOOCjCooc
„Reforma agrară constituie condiţia
principală a oricărui progres în Algeria“
RABAT l t ( Agerpres). — ria noastră este să asigurăm hrană
Corespondentul din Tunis al agen­ tuturor algerienilor şi trebuie să ne
ţiei .MAP anunţă că secretarul gene­ îndeplinim această datorie". Reforma
ral al Uniunii Generale a muncitorilor agrară, a spus in continuare vorbito­
algerieni a declarat în cadrul unei rul, constituie condiţia principală a
conferinţe ţinută la Tunis pe tema oricărui progres în Algeria în dome­
„Reforma agrară în Algeria": „Dato­
niile economic, social, cultural şi po­
litic.
Josrao Kenyatfa a in fra f în guvernul
de coaîifie a! Kenyei
NAIROBI 11 (Agerpres). — dra. Pînă în prezent nici un membru
După cum se anunţă din Nairobi, al Uniunii naţionale africane nu tăcea
(Kenya), la 10 aprilie Jomo Kenyatta, parte din guvern. La conferinţa de la
preşedintele Uniunii naţionale africane Londra cercurile coloniale engleze au
din Kenya, şi-a ocupat postul de mi­ încercat să-l înlăture în general pe
nistru de Stat pentru problemele con­
stituţionale şi pentru problemele dez­ Kenyatta din componenţa guvernului
voltării economice din guvernul Kenyei. Kenyei.
Acest post a fost ocupat de Jomo Ke-
nyalta potrivit acordului cu privire la Ngala, liderul Uniunii democratice
crearea unui guvern de coaliţie al
africane, deţine postul de ministru de
stat pentru problemele constituţionale
NEW YORK- La 10 aprilie a sosit Kenyei cu participarea celor două şi pentru problemele administrative.
la Ne»v York şahul Iranului, care face principale partide politice africane din Funcţionarii englezi şi-au menţinut însă
o vizită în S.U.A. Kenya — Uniunea naţională africană o serie de posturi-cheie în noul gu­
din Kenya şi Uniunea democratică a- vern al Kenyei, printre care posturile
ALGER. De cîteva zile O.A.S.-iştii fricană din Kenya, realizat la confe­ de şef al guvernului, ministru de Răz­
şi-au îndreptat atacurile îndeosebi a- rinţa care s-a încheiat recent la Lon­ boi şi ministru de Justiţie.
supra principalelor instituţii din Alger
şi din celelalte oraşe. La 9 şi 10 apri­ Greva învăătoriior din New York
lie, o serie de şcoli, spitale, precum şl
NEW YORK 11 (Agerpres). — mativ 5000 de învăţători din 900
Universitatea din Alger au fost ţinta Agenţia France Presse anunţă de şcoli, în care învaţă peste un
atacurilor cu bombe ale teroriştilor din că marţi învăţătorii din şcolile milion de elevi.
O.A.S. Drept urmare, o serie de fa­ publice din New York au ho-
cultăţi ale Universităţii din Alger şi-au După cum menţionează agen­
încetat cursurile. tărît ca, începând de la 11 apri­ ţia Keuter, autorităţile consi­
A1ENA. In cursul nopţii de luni spre lie, să declare grevă în sprijinul deră că greva ar fi ilegală, în-
marţi în Grecia au fost înregistrate revendicărilor lor cu privire la trucît ea contravine unei legi
trei cutremure de pămînt. Alte patru
mărirea salariilor. Numărul care interzice funcţionarilor de
cutremure s-au produs în cursul zilei
de marţi. Mai multe case s-au pră­ greviştilor se ridică la aproxi- stat participarea la greve.
buşit. rănind numeroase persoane.