Page 41 - 1962-04

I Hunedoara' •Deva
Anul XIV. Nr. 2270
In ultimii ani, DOMINIC COVACI
majontatea gos. secretar al - Comitetului raional «cat gospodării.
podăriilor agri­
cole colective al P.M.R. Ilia
din raionul Ilia au obţinut re­ bună organizare a muncii pe bri­
zultate tot mai bune în sporirea găzi şi echipe — factor hotărî-
producţiei agricole vegetale şi tor în consolidarea econoinico-
/.inimalc, în consolidarea lor organizatorică a acestor unităţi.
econoinico-organizatorică. Blulte In fiecare gospodărie colectivă
din gospodăriile colective cum au fost trimişi activişti de
sîri de pildă, cele din satele partid cu experienţă, ingineri
Ilia,\I.ăpuşnic, Leşnic au deve­ agronomi şi tehnicieni care să
nit milionare, obţinînd Ia suta ajute consiliile de conducere la
de hectare mari venituri băneşti. repartizarea cit mai judicioasă
Folosind raţional pămîntul şi ce­ a colectiviştilor pe brigăzi şi
lelalte mijloace de producţie de
care dispun, aplicînd pe scară
tot mai largă regulile agroteh­
nice înaintate, în anul 1961, cu
toate că timpul nu a fost îndea­
juns de prielnic, multe gospodă­
rii au obţinui o producţie me­
die de grîu între 1.500 — 2.000
lig. la ha. La G.A.C. din Ilia,
spre exemplu, s-a realizat în
medie 1.835 kg. grîu la ha., Ia
G.A.C. din Hărău 1.S36 kg., ia
G.A.C. din Dcbra 1.882 kg. etc.
Rezultate mulţumitoare s-au
obţinut de către unele gospodă­
rii colective şi în ceea ce priveş­
te producţia de porumb. Pot fi
amintite în această privinţă gos­
podăriile colective din satele
Sălciva, Pojoga şi Ilia unde pro­
ducţia de porumb realizată în
anul trecut a fost în medie de
2.000 — 2.300 kg. la hectar. în ­
semnate realizări au obţinut nu­
meroase gospodării colective din
raionul nostru şi în ceea ce pri­
veşte sporirea efectivelor de
animale şi ridicării productivi­
tăţii acestora. Gospodăriile co­
lective din Dobra, Ilia, Lăpuşnic
şi altele, pe lingă că şi-au înde­
plinit planul privind dezvolta­
rea şeptelului, au ridicat şi pro­
ductivitatea animalelor. In aces­
te unităţi producţia medie de
lapte pe cap de v,acă furajată a
fost în anul trecut de peste 1.800
litri.
In faţa celor 50 gospodării co­
lective cîte există în prezent în
raion, s-au deschis largi posibi­
lităţi de dezvoltare. Ele au acum
o bază economică mult mai pu­
ternică, iar sarcinile prevăzute
în planurile de producţie sînt
sporite. Comitetul raional de
partid a urmărit ca planurile de
producţie să prevadă îmbinarea
armonioasă a principalelor ra­
muri de producţie, să fie valori­
ficate. din plin posibilităţile ce
există în fiecare unitate pentru
sporirea producţiei agricole, să
fie stabilite sarcini reale şi mo­
bilizatoare, lucruri de care de­
pinde în mare măsură desfăşura­
rea unei rodnice activităţi de
producţie.
Membrii biroului comitetului
raional de partid şi ai Comite­
tului executiv al Sfatului popu­
lar raional, au urmărit îndea­
proape şi cu tot simţul răspun­
derii această acţiune, iar acolo
unde s-au manifestat anumite
lipsuri în activitatea de planifi­
care au fost imediat luate mă­
suri pentru înlăturarea lor. La
G.A.C. din satele Hărău şi Bur-
juc, de pildă, planurile de pro­
ducţie prevedeau obţinerea de
recolte la grîu, porumb şi car­
tofi sub posibilităţi. Situaţii ase­
mănătoare au existat şi la alte
gospodării. Gospodăria colecti­
vă din Dobra, bunăoară, şi-a
propus o producţie de numai
1.690 kg. grîu la ha. cu toate că
în alţi ani obţinuse o producţie
mai mare. Membrii biroului Co­
mitetului raional de partid şi ai
comitetului executiv, s-au depla­
sat în aceste unităţi şi, împreu­
nă c» organizaţiile de partid şi
consiliile de conducere ale
'G.A.C., au analizat posibilităţi­
le reale pe care le au, iar colec­
tiviştii au fost îndrumaţi să-si
prevadă în plan sarcini mobili­
zatoare.
După unificarea unor gespo-
ti^rii colective, în fata biroului
Comitetului raional de partid
s-a ridicat sarcina de mare
răspundere de a acorda un aju-
Salariu autoservit
Zilele trecute, la sectorul
şteampuri al uzinei de prepa­
rare a minereurilor din Gura
barza a avut loc plata avansu­
lui la salariu. Operaţiunea s-a
făcut însă într-un mod deosebit.
Plicurile cu banii cuveniţi fie­
cărui muncitor şi statele de pla­
tă au fost puse pe o masă. Fie­
care a trecut singur şi şi-a luat
drepturile băneşti, semnînd sta­
tul de plată. Plata avansului la
salariu s-a făcut autoservit,
fără casier. Această operaţiune
s-a desfăşurat în cele mai bune
condiţiunî
M. SUSAN
corespondent
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UWlŢI-VÂ!
i
V ineri 13 aprilie 1962
tor cit mai cali-
lo r . colective
pentru o cit mai
echipe, la inventarierea bunuri­
lor, dcfalcarea sarcinilor de
plan pe brigăzi şi ferme, la pre­
gătirea cit mai temeinică a însă-
inînţărilor de primăvară.
In fiecare G.A.C. colectiviştii
au fost organizaţi pe brigăzi şi
echipe. Brigăzile de cîmp cu­
prind între 100-150 colectivişti,
în funcţie de condiţiile concrete
în care îşi desfăşoară activita­
tea. iar iu echipe au fost repar­
tizaţi cîte cel mult 20-25 colec­
tivişti.
Multă atenţie s-a acordat şi or­
ganizării muncii în sectorul zoo­
tehnic, creîiidu-se (acolo unde a
fost cazul) brigăzi zootehnice. In
brigăzile zootehnice, la indicaţia
organizaţiilor de partid, au fost
repartizaţi să lucreze cei mai
pricepuţi şi harnici colectivişti,
iar pentru conducerea brigăzilor
au fost numiţi colectiviştii care
au acumulat experienţă în creş­
terea şi îngrijirea animalelor. In
scopul asigurării brigăzilor cu
cadre bine pregătite şi pricepu­
te, în acest an vor fi şcolarizaţi
23 brigadieri de cîmp şi 14 bri­
gadieri zootehnici.
De asemenea, organizaţiile de
partid din gospodăriile colective
au fost îndrumate ca în această
perioadă să-şi axeze activitatea
pe realizarea sarcinilor privind
consolidarea economico, organi­
zatorică a gospodăriilor co­
lective. Drept rezultat, aces­
te lucrări importante s-au e-
xecutat în cele mai bune
condiţiunî. La G.A.C. din Gura-
sada, Lăsau, Boz şi altele, bună­
oară, consiliile de conducere în­
drumate şi sprijinite de către
organizaţiile de partid, au trecut
imediat după unificare la orga­
nizarea brigăzilor şi echipelor ţi- P e s te 150 ore de zbor
nîrid seama de noile condiţii în
care îşi desfăşura activitatea de
producţie. In toate gospodăriile clarată in primul trimestru al acestui an frun­
au fost terminate pregătirile în taşă pe ţară.
vederea bunei desfăşurări a lu­
crărilor agricole din campania
de primăvară şi s-a treedit la
executarea de zor a arăturilor şi
însămmţărilor. Pînă la 10 apri­
lie, în gospodăriile agricole co­
lective s-au executat arături pe
336 ha. şi au fost însămînţate cu
orz, ovăz etc. peste 140 ha. teren. Dumitru Costin, decorat cu ordinul Muncii clcisa
O mare atenţie au acordat ma­
joritatea gospodăriilor colective
fertilizării solului cu îngrăşă­
minte organice. în total, gospo­
dăriile colective din raionul
nostru au transportat în cîmp
36.200 tone gunoi de grajd,
cea mai mare parte din can­
titatea amintită fiind de acum
încorporată în sol.
Cu toate rezultatele — am pu­
tea spune bune — obţinute pînă
în prezent în organizarea mun­
cii, în pregătirea şi desfăşurarea
lucrărilor agricole din actuala
campanie, la unele gospodării
(Continuare in pag. 2-a)
Brigăzile în care lucrează mecanicii de locomotivă Alexandru Stremţan,
EaiSţ Oâijar, ioan Ciortea şi fochjştii Teodor Bordean şi Ştefan Popa de la
depoul C.ÎVR. Teiuş au economisit în primul trimestru 168,7 tone combus­
tibil convenţional.
Ritmic, bun şi ieftin
Faţă de aceeaşi perioadă a măreşte permanent realizarea
anului trecut, in primul trimes­ fiecărui obiectiv. Lunar el in­
tru al anului in curs, colectivul formează conducerea întreprin­
o Hotărirca colectiviştilor de muncă al fabricii „Sebeşul“ derii asupra realizării obiective­
din Daia (pag. 2-a) ; din Sebeş a realizat o produc­ lor care au avut termen de exe­
ţie cu cca. 27 la sută mai mare. cuţie pină atunci. De asemenea,
o Silit suficiente forţe pen­ S-au produs in aceste trei luni, comitetul de partid a avut in
tru a se desfăşura o nufncă în afara planului de producţie, atenţia sa această problemă. Un
trai rodnică ; 46.000 perechi ciorapi de bum­ membru al comitetului răspun­
bac, 9.800 perechi ciorapi din de personal de îndeplinirea pla­
o Fiecare bloc, construit îna­ fire sintetice, 5.000 articole de nului de măsuri tehnico-organi-
inte de termen (pag. 2-a) ; lenjerie din bumbac. zatorice.
® De peste hotare (pag. 4-a). Chiar şi numai această su­ Urmarea ? Toate obiectivele
4 pagini 20 bani
mară enumerare a realizărilor care au avut termen de execu­
este suficientă pentru a demon­ ţie pînă acum s-au realizat. Aşa
In c a m p a n ia stra că textiliştii din Sebeş au de pildă s-a reorganizat fluxul
muncit bine, că au valorificat tehnologic la secţia lenjerie, prin
de prim ăvara din plin rezervele interne scoa­ aranjarea maşinilor în ordinea
se la iveală la fiecare loc de succesiunii fazelor, s-a introdus
In două zile muncă. Dacă mai arătăm insă o nouă rampă de control a (Ca­
că planul a fost îndeplinit rit­ lităţii, s-au modificat 6 maşini
La G.A.C. „Drumul socialis­ mic, că la toate produsele nor­ pentru îmbogăţirea sortimente­
mului“ din Rîu Bărbat, au fost
transportate în cîmp peste ma de calitate a fost depăşită, lor etc.
1.000 tone gunoi de grajd. Marţi
şi miercuri, peste 70 de colec­ că la preţul de cost s-au Înre­ Aşadar, baza succeselor ob-
tivişti au împrăştiat circa 350
tone gunoi, iar în urma lor, 3 gistrat economii, -------------------- .................... n . ţinute pină in
tractoare au început aratul. In
numai 2 zile s-au arat aici 10 bilanţul trimes­ prezent a fost
ha. teren, din care, 3 ha. au trial apare şi D in e x p e rie n ţa pusă încă de a-
fost plantate cu cartofi, iar 2 co lectivelo r nul trecut; rea­
însămînţate cu ovăz. mai bogat.
I>. FELICIA
Discutind des­ fru n taşe lizarea planului
pre aceste reali- —--------- --- de producţie a
zări, tovarăşa Angela Jiteanu, fost pregătită cu multă serio-
secretara comitetului de partid zitate.
de la fabrică, ne spunea :
— La noi realizarea planului
Comuniştii — exemplu
corespondentă de producţie nu-i o problemă; mobilizator
Folosind ne-am pregătit din timp, temei­ Membrii şi candidaţii de par­
nic, şi acum treburile merg tid de la fabrica „Sebeşul“ au
foaie afeiajeie bine... Ne preocupă mai mult sarcini concrete în procesul de
calitatea produselor. Am obţi­ producţie. Fiecare răspunde de
Colectiviştii din satul Tuştca, nut şi aici succese importante, activitatea ce se desfăşoară la
raionul Haţeg, întrebuinţînd însă mai avem de lucru. Vrem un anumit loc de muncă şi pe­
toate atelajele au reuşit ca pînă ca produsele fabricii noastre să riodic raportează de felul cum
la data de 10 aprilie 1962 să fie numai de calitatea I-a... s-a achitat de sarcina primită.
termine însăminţările la ovăz, Bunăoară, in secţia finisat s-au
orz şi borceag pe toată supra­ Dar, de fapt, cum munceşte observat că unele muncitoare
faţa planificată. In această pe­ concret acest colectiv fruntaş ? dădeau ciorapi de slabă cali­
tate. Atunci s-a trasat sarcină
tovarăşei Ana Hinoveanu, ciucu-
riteare, să controleze prin
rioadă, în livadă, s-au curăţit Comunistul loan Brăgotă este maiştrii principal ia ajus- Baza succeselor sondaj calitatea produselor date
circa 3.000 pomi, s-au săpat tajul laminorului de 800 mm.al C.S. Hunedoara. El organi­ de brigada nr. 2. Experimen­
peste 2.000 gropi pentru noua zează bine lucrul la toate locurile de muncă. Drept urmare, La „Sebeşul“ cifrele de plan tata muncitoare a găsit anu­
plantaţie, s-a transportat guno­ planul trimestrial la ajustai a fost depăşit cu 126 tone lami­ pentru anul 1962 — ca şi in ce­ mite deficienţe la ciorapii ciucu-
iul de grajd necesar şi s-a în­ nate, iar rebutul a fost redus cu 1,95 la -sută. De asemenea lelalte unităţi economice, de alt­ riţi de tinerele Elisabeta Bor-
ceput plantarea. au fost înregistrate economii- de 120.000 lei. fel au fost primite cu mult en­ ca şi Carolma Popa. Ea le-a
tuziasm. Ca buni gospodari, arătat celor două In ce constă
ALEXANDRU LIVIU Foto : I. TEREX muncitorii de aici au apreciat greşeala şl le-a împărtăşit din
încă de anul trecut că planul experienţa sa. Aşa se face că
brigadier de cîmp astăzi cele două tinere mun­
cesc mult mai bine.
Sarcini asemănătoare au pri­
mit şi tovarăşele Ana Bucur,
poate fi realizat, dar că pen­ Maria Făt şi altele. Maria Făt,
de pildă, are sarcina să se ocu­
Se extinde perfo r ajut umed In sprijinul tru aceasta, trebuie aduse anu­ pe de tovarăşa ei "de muncă)
Malvina Raduli. 'Amândouă lu-
mite îmbunătăţiri tehnice şi or­
ganizatorice procesului tehnolo­ N. ANDRONACHL
gic. Şi oamenii au început să
facă propuneri. Iniţiatorii au (Continuare în pag. 2-a)
Recentele descoperiri
S-au făcut intense pregătiri la mina Lupeni pentru extin­ munciforHor-e'evi fost comunişti ca Iosif Katavs- arheologice
derea perforatului umed. Astfel, a fost montată multă con­
ductă de apă, iar echipele de mineri au primit perforatoare Direcţiunea şcolii medii serale din chi şi Constantin Păcurar. Exem­ de !a C onstanţa
cu injecţie laterală. Simcria, a organizat o consfătuire cu plul lor a fost urmat şi de al­
conducătorii' întreprinderile.- din cras ţii. Aşa a fost alcătuit planul 1ii legătură cu recentele descope­
Recent, acest modern procedeu de lucru a fost extins la în vederea pregătirii temeinice a mun- de măsuri tehnico-organizatori- riri arheologice de la Constanţa, acad.
galeria de circuit de la puţul Ştefan, la galeria buclă de la citoriior-clevî din clasa a XI-a, pen­ ce. El are 73 de obiective. Toate Emil Condurachi, directorul Institu­
orizontul 650 şi la alte lucrări de înaintare. S-a constatat că tru trecerea cu succes a examenului au termene precise de execuţie, tului de arheologie al Academiei R.F.
se reduce mult praful silicos. de maturitate. Participanţii la consfă­ responsabilităţi nominale. Române a avut o convorbire cu rc-
daclorul Agenţiei Romîiie de Presă
Locomotivă reparată peste plan tuire s-ău angajat ca în această pe­ Dar cu aceasta nu s-a făcut „Agerpres“, Gh. Brătescu, căruia i-a
rioadă <să • dea tot sprijinul viitorilor decît un, pas. Conducerea fabri­ declarat următoarele :
Echipa de reparaţii cu ridi­ an prin reparaţii de bună ca­ absolvenţi ai şcolii. cii a - privit cu multă răspun­
carea de pe osii de la depoul litate. Pe lingă aceasta-, eehi- dere realizarea integrală a pla­ Operele sculpturale găsite, se nu­
C.F.R. Petroşani, condusă de pa a reparat o locomotivă peste Proî. LIVIA CIUMAŞIU nului de măsuri respectiv. A fost mără prinde cele mai importante des­
Dumitru Deatcu, s-a evidenţiat pian. întocmit un colectiv care u,r- coperiri de acest gen din Europa, iar
în primul trimestru al acestui şcoala medie serală Simeria din punct de vedere al lămuririi unor
anumite probleme istorice din cursul
veacului al 4-lea e.n. sînt unice.
S-a stabilit că statuia principală
din marmură reprezintă pe zeiţa For­
Staţia de aviaţie sanitară din Deva a fost de­ tuna, cu diademă, sceptru şi cornul
abundenţei, avînd la picioare pe
Pontos, zeul Mării Negre, ieşind din
apă şi purtîud pe cap, drept co­
roană, conturul pentagonal al cetă­
ţii Tomis, cn poarta principală şi tur­
Piloţii Ioan Lehoczky, Gheorghe Şuba Şi Petre cooooooooooooo fecţionare în Uniunea ^OOOOOOOOOOOOOOo nurile de apărare.
Cristescu au efectuat in acest an peste 150 ore o Sovietică, fie din stu- bloanelor elaborate de L
de zbor în care au transportat mai mult de 0 Bilanţul a fost bogat: diul revistelor de spe- serviciul de calibrare. g Printre celelalte 2-1 de piese mai
40 de bolnavi, au paraşutat 40 kg. singe pentru cialitate. Pentru aplica­ Conştiinciozitatea cu ca- o importante ale tezaurului, se află 5
urgenţe la spitalele din regiune şi au adus pa­ L 4.125 tone laminate re- re lucrează a făcut ca o statui şi basoreliefuri ale zeiţei Heca-
tru medici specialişti de la Cluj şi Timişoara. te, un bust de mărime naturală, pro­
o cepţionate peste plan, babil al zeiţei Isis, mai multe baso­
o rebuturile reduse sub ci- reliefuri cu diferite simboluri, statuia
unui dioscur alături de calul său, o
Un merit deosebit îl are şi maistrul mecanic <> frele admise, laminate- rea ei se cerea însă producţia stl fie de un o statuie din marmură reprezeutînd un
2 le pentru ţevi calitatea muncă, începînă de la şarpe încolăcit în verticală etc. Toa­
serviciul de calibrare a înalt nivel calitativ. Eu- 2 te aceste opere fac parte din capi­
a Il-a, care a asigurat perfecta funcţionare a I-a au fost in propor­ strungariei de cilindri tolul sculpturii religioase şi sînt rea­
avioanelor. ţie de 87,8 la sută in şi pină la cajele lami­ gen Oniga este lamina- g lizate de atelierele din Tomis la sfîr-
ianuarie şi 84,6 la sută norului. şitul secolului II, sau începutul seco­
o in februarie. In plus, în lor şef. A pus la inimă o lului III. Există indicii că tezaurul
g trimestrul I al anului întreg colectivul sec­ a fost îngropat cu un secol mai tîr-
V curent, colectivul lami­ ţiei, în frunte cu ingi­ iniţiativa şi-l vezi mc- o ziu. Multe dintre statui şi basore­
nerul Ioan Voina, ani­ liefuri reprezintă opere foarte fin lu­
Î M B O G Ă Ţ*E S C c u n o ş «t i n ţ»e, l e s norului de 650 mm. din matorul acestei intre- ren preocupat de regla- $ crate, altele sînt de un nivel me­
Combinatul siderwgic diu, constituind o oglindă a capaci­
= A intrat în obişnuinţa man, Nicolae Boldin şi 3 Hunedoara a realizat, Bilanf b o g a t rea corectă a cajelor şi L tăţii artistice a Tonusului, în acea
H colectiviştilor din satul alţii, au împrumutat cărţi g prin extinderea lamină­ la laminarul vreme metropolă a provinciei Scitya
H Batiz ca în timpul liber îri care este redată ex­ de 650 mm. controlul projilelor la- g Minor.
perienţa bună din diferite rii la toleranţe negati­
j§ să ciica5că cărţi împru- sectoare al agriculturii ve la un număr sporit minate. g Trebuie amintit că din aceeaşi vre­
g muiate de la bibliotecă, cum sînt de exemplu : de profile, o economie me datează şi marele edificiu cu mo­
jf să înveţe noi metode de de metal echivalentă cu Pe maistrul principal, o zaic găsit aici cu trei ani în urmă,
g lucrare a pămîntului. Ast- „Lucrări 'de pregătire a ^ costul a 21 aport a- aşa îneît prin această nouă desco­
g fel, de Ia începutul arm­ o mente. Alexandru Savu, îl gă- $ perire — care stîrneşte un deosebit
ii lui şi pînă în prezent. solului“, „Cultura roşii­ interes în lumea ştiinţifică internaţio­
M peste 260 colectivişti prin­ seşti la linia de lamina- g nală de specialitate — arheologii ro-
ţi tre care amintim pe Cor­ lor“, „Gum să ne culti­ mîni au căpătat posibilitatea cunoaş­
re şi după-amiază. Ia- g terii unui mare capitol de istorie a
văm grădina de lingă culturii şi artei din această parte a
tă-l urmărind modul in O Europei.
care se face controlul o Date privind descoperirea sînt în
greutăţii metrului Liniar 2 curs de comunicare Comitetului inter­
ii nel Birişoni, Aurelia Ro­ casă“ ctc. de profil, iată-l preocu- % naţional de arheologie de la Roma.
pai de exploatarea ra- g (Agerpres).
o In ce constă această ceri pentru creşterea ţională a cilindrilor, sau O
S metodă de lucru, acea- indicelui de utilizare a de sporirea vitezei de
L stă iniţiativă a larnina- metalului, s-a angre­ laminare.
$ torilor ? Se ştie că pro- nat in această bătălie. Constantin ştefan este
O filele ce trebuie lami- Sub îndrumarea comi­ manevrant principal,
o nate au un cîmp de to- tetului de partid s-a împlineşte anul acesta
o leranţă care dă posibi- trecut la executarea 21 de ani de muncă la
2 litatea să se obţină pro- unei calibrări corespun­ laminoare, a fost la
~ dusele respective in ju- zătoare, la reglarea în specializare in Uniunea
? rul dimensiunilor nomi- cele mai bune condiţii Sovietică, are deci o
0 nale. adică cu diferenţe a laminorului. Toate vastă experienţă în
în plus sau minus. In calibrele de la , linia fi- muncă. Bineînţeles, a-
cazul laminării la to ­ nisoare au fost execu­ ceastă experienţă o fo­
leranţe negative, profi­ tate la limita inferioa­ loseşte din plin, dirijină
lul urmează să fie cu­ ră a cîmpului de tole­ competent activitatea
prins în partea negati­ ranţă. posturilor de comandă.
vă a cîmpului de tole­ Aşadar la laminorul Contribuţia lui poate fi
ranţă. De aici economie de 650 mm. angajamen­
de stal, care, echiva­ tul de a realiza în acest expusă pe scurt in mă­
lata in metri liniari şi an o economie de 3.600
raportată la volumul tone metal prin lamina­ rirea vitezei de lamina­
producţiei planificate se rea la toleranţe negati­
ridică la mii şi mii de ve se înfăptuieşte, şi re, reducerea număru­
metri. Cu alte cuvinte acest lucru îl face întreg
creşte mult indicele de colectivul. Totuşi, prin lui de răsuciri a bare­
utilizare al metalului. meritele lor, cîţiva oa­
meni merită menţiuni lor laminate, respecta­
Ideea laminării la to ­ speciale.
leranţe negative nu e rea tehnologiei ele lami­
nouă. Colectivul secţiei Ioan Mafiei, de pildă,
respective din combinat nare. La caja de 800,
a aflat de ea fie prin de la strungăria de ci­
tovarăşii care au stu­ unul din posturile cheie
diat sau au mers la per- lindrii, dă viaţă calcu-
ale laminorului, pot fi
lelor, desenelor şî şa-
întîlniţi printre alţii şi
manevranţii Ioan Furca- g
Ciobanu, Ioan Furca- g
Pecl şi Constantin Cris- ooo
tea, care asigură linia
finişoare cu material Ş
foarte bun. o
$0<XXXXXXX‘OOOCX><XXX>^00003>C*C>0<X>^^«>00<>^-00'00000<XX?00‘&0<>