Page 42 - 1962-04

png'. 2
Hofărîrea colectiviştilor din Daia
5 .0 0 0 kg. porumb boabe la hectar
de pe suprafaţa de 200 hectare
în anul trecut colectiviştii din mul rlnd trebuie asigurată să- şăminte chimice — azotat de
Daia, raionul Sebeş, au obţinut mînţa de soi, cu mare producti­ amoniu şi superfosfat. Intrucît
de pe un lot de 15 hectare o vitate. In Daia, pe terenul ce se cantitatea de superfosfat asigu­
producţie de 5.000 kg. porumb va cultiva porumb, s-a stabilit rată pînă acum nu este suficien­
boabe la hectar. Aceeaşi produc­ că dă rezultate bune porumbul tă, colectiviştii — în urma în­
ţie era prevăzută, (în planul de dublu hibrid generaţia I-a HD — drumărilor date de agronom au
producţie al G.A.C.) să se ob­ 302. Aceasta pentru că are ră­ strîns şi vor administra în sol
ţină in acest an de pe suprafaţa dăcină dezvoltată şl deci, va­ şi cenuşă (100 kg. la hectar).
de 25 hectare.
După ce au citit însă lucrări
le Consfătuirii pe ţară a ţara de îngrăşăminte naturale şi chi­ viştii brigăzilor 6 şl 7 conduse
nilor colectivişti, apărute în pre
să, şi mai ales cuvîntarea rosti
tă de tovarăşul Gh. Gheorghiu
Dej la încheierea consfătuirii
în care se arată c ă : „...a fost
făcută recomandarea ca în fie­ arătură cu care ocazie s-au in­ nă o producţie de 5.000 kg. po­
care gospodărie să se aleagă lo­ corporat In sol peste 20.000 kg. rumb boabe la hectar sint pc
turile cele mai bune pe care să gunoi de grajd la hectar. In pri­ deplin pregătite pentru a începe
se aplice măsurile indicate de măvară s-a mai executat o ară­ munca. Tractoarele, atelajele
ştiinţa .şi practica înaintată tură de 18-20 cm. şi s-au încor­ proprii, atunci cînd terenul o va
pentru a se obţine o recoltă de porat în sol îngrăşăminte chi­ permite vor fi toate mobilizate
porumb boabe de peste 5.000 kg. mice (100 kg. azotat de amoniu la însămînţarea porumbului.
la hectar pe terenuri neirigate“ şi 200 kg. superfosfat la hectar). Zilnic responsabilii brigăzilor se
dăienii au chibzuit bine şi au
luat o hotărîre pe măsura pu­
terii lor. Avînd la bază expe­
rienţa anului trecut, consiliul de
conducere împreună cu ingine­
rul agronom al G.A.C., la îndru­
marea organizaţiei de partid au
hotărît să propună colectivişti­
lor mărirea suprafeţei de pe
care să obţină 5.000 kg. porumb
boabe la hectar de la 25 la 200
hectare. (Suprafaţa totală culti­
vată cu porumb în acest an este
de 780 ha.). Aceasta cu atît mai
mult cu cit unii responsabili de
brigăzi, membri de partid, ca
Alexiu Damian, au cerut el sin­
guri să li se repartizeze cîte 25
hectare pe care să le lucreze în
vederea obţinerii a 5.000 kg. po­
rumb boabe la hectar.
Adunarea generală a colecti­
viştilor a aprobat propunerea
consiliului de conducere. O da­
tă cu hotărîrea luată, s-a tre­
cut la organizarea minuţioasă a
muncii în vederea pregătirii
condiţiilor pentru asigurarea în­
deplinirii cu succes a acestei ho-
tărîrl. Colectiviştilor din brigă­
zile care vor lucra cele 200 hec­
tare li s-au făcut cunoscute, la
cursurile de Invăţămînt agroteh­
nic, căile prin care în anul tre­
cut s-a reuşit să se obţină de
pe cele 15 ha. o producţie de
5.000 kg. porumb boabe la hec­
tar. Astfel, li s-a explicat pe
larg de către agronomul gospo­
dăriei că pentru a obţine o pro­
ducţie sporită trebuie respecta­
te cîteva condiţii de bază. In pri­
Ritmic, bun şi ieftin
(Urmare din pag. l-a)
crează la acelaşi fel de maşini.
Cea de-a doua Insă nu are ex­
perienţă, se descurcă mai greu
în organizarea luciului. Maria
Făt a ajutat-o tovărăşeşte şi
ajutorul a prins. Spun acest lu­
cru realizările din ultimul timp
ale tovarăşei Raduli.
P r o p u n e r ilo r din
consfătuirile de producţie
—- a t e n ti i a c u v e n i tă că experienţa bună, căpătată în
S-a statornicit un bun obicei
la „Sebeşul“ In ce priveşte va­
lorificarea propunerilor făcute
In consfătuirile de producţie. Se
aleg toate propunerile care pot
fi îndeplinite în secţie şi capă­
tă caracter de măsuri. Se fixea­
ză termen de execuţie — cit
mai apropiat — şl responsabi­
litate. Propunerile care nu pot
fi realizate în secţie, sînt adre­
sate imediat conducerii Între­
prinderii.
In următoarea consfătuire de
producţie se raportează In ce
măsură propunerile vechi au
fost îndeplinite. Iată de ce
muncitorii vin ou propuneri in­
teresante, valoroase; ei au toată
încrederea In rezolvarea proble­
melor ridicate. Şl se fac multe
propuneri Interesante. La con­
sfătuirea rdin luna martie, de
pildă, tricoteml Alexandru Zan­
ca a propus să se facă şl in ca­
drul secţiei controlul calităţii
ciorapilor; cu acelaşi prilej tri­
coteml Ioan Iosif a propus să
Pregătiri pentru
examene la şcoala
de calificare
In aceste zile, muncitorii de la
şcoala de calificare a I.C.S. Hu­
nedoara se pregătesc intens
pentru examene. Ei au Început,
sub îndrumarea lectorilor, reca­
pitularea materiilor. Secţiile de
tehnologie profesională, studiul
materialelor, desen tehnic, se
bucură de o atenţie deosebită.
De remarcat că pentru exame­
ne fiecare muncitor trebuie să
pregătească o lucrare practică.
"Astfel, Ileana Iosif a confecţio­
nat un tablou de distribuire a
luminii, Ilie Ciobahu o cutie
terminolă, Kutl Franclsc un sis­
tem de semnalizare etc.
iVASILE POP
corespondent
VKUMüy « b b o c e i s m o e o t N r. 2270
mmssssssmssamaeBsm^ yiEroqcmCTapggaroiBae«^^ In Editura
Academiei R.P.R.
au apărut:
Enciclopedia ştiinţelor fi­
lozofice, partea intîi — Lo­
gica,
I ţ de GEORG WILI1ELM, v
FRIEDRIOII IIEGEL, Traduce­
rea aparţine colectivului format
din D. I). Roşea, Virgil Bogdan,
Constantin Floru şi Radu Stoi-
chiţă, 375 pag., 19,30 lei.
lorifică mai bine solul. Cea mai mare cantitate de ce­ Modificările aduse Codu­
lui penal şi Codului de
Lucrarea solului, Incorporarea nuşă a fost strînsă de colecti­ procedură penală prin ac­
tele normative din anii
mice, sînt de asemenea condiţii de Vlsalon Moldovan şi Alexiu 1956—1960,
de seamă. In anul trecut s-a Damian.
arat terenul In vară (după re­ deVINTILA DON-
coltarea griului) la 25-30 cm. ; In prezent, toate brigăzile ce
în toamnă s-a executat o altă vor lucra pe lotul de 200 ha. de GOROZ, S1EGFRIED KAMA­
pe care s-a hotărlt să se obţi­
NE, ION OANCEA, IOSIF FO-
DOR, NICOLETA ILIESGU şi
SI MONA PETROVICI, 600 pag.,
23,50 lei.
Apărarea descoperirilor
invenţiilor şi inovaţiiloi
în dreptul socialist.
O lucrare de care depinde 'duc în cîmp să vadă dacă tere­ Studiu
bogăţia recoltei este însămînţa- nul permite începerea lucrări­
rea. Colectiviştii din Daia aii ţi­ lor. Interesul tuturor colectiviş­ de drept comparat, de YOLA';-
nut cont, anul trecut, de practi­ tilor este stimulat mai ales de
ca înaintată şi au insămînţat faptul că intre cele 3 brigăzi S-a De curlnd, la clubul „Sl- DA EMINESCU, 230 pag., w.SO
porumbul cînd temperatura so­ organizat, o temeinică întrecere ăerurgistul“ din Hunedoara
lului era de 8-10 grade. O mare în care se pune un accent deo­ a luat fiinţă un cerc ăe lei.
atenţie se acordă densităţii plan­ sebit pe lucrările de calitate şi acordeon, pentru muncito­
telor. La Daia,'în anul trecut, au executarea lor în timpul cel mai D o a r pF®ssai®IiitBÍ©®< Probleme privind arbitra­
fost asigurate 40-50 mii plante ri- şl fiii acestora. jul pentru comerţul exte­
la hectar. Distanţa la care s-a Cam pe vremea celor dinţii dată repede uitării. Cei care se IN FOTO : Un aspect de rior în ţările socialiste eu­
insămînţat a fost de 80 cm. în­ concursuri ale formaţiilor artis­ mînăriseră aşa de mult cu ea
tre rînduri şi pe rînd, între la o lecţie din cadrul aces­ ropene, )
plante, de 25-30 cm. tui cerc, condusă de prof.
scurt, cu scopul de a se reali­ tice de amatori, la faza regio­ şi-au adus aminte că există, Constantin Ungureanu. de ION NESTOR, 311 j
O condiţie tot atît de impor­ za 5.000 kg. porumb boabe la
tantă este şi Întreţinerea cultu­ hectar. Totodată, retribuţia s-a nală, pe scena teatrului din doar cînd s-a anunţat din nou pag., 14,20 lei.
rilor. S-au făcut 3-4 praşile. Pri­ hotărît să se facă nu nitmai du­
ma praşilă s-a executat cind pă zile muncă ci şi după sporul Deva şi-a făcut apariţia şi echi­ un concurs. De rindul acesta - / * - 1 v__ I w _ / V—/ «-- J
plantele aii avut 3 frunze. La a de producţie.
doua praşilă colectiviştii dăieni pa ăe dansuri a căminului cul­ însă, succesul nu a mai fost ca ?E2SU
au administrat îngrăşământ su­ Tovarăşii din biroul organi­
plimentar : 100 kg. azotat de zaţiei de partid şi Consiliul gos­ tural ăin satul Dăbica, comuna cel de odinioară. Costumele,
amoniu la ha., între rînduri şi podăriei, toţi colectiviştii, sînt
între plante, avînd grijă să nu convinşi că hotărîrea de a obţi­ Topliţa, oraşul Hunedoara. Pi­ muzica, nu au mai constituit o
cadă pe frunze. ne 5.000 kg. porumb boabe la
hectar de pe o suprafaţă de 200 torescul costumelor, ce parcă în- surpriză, iar dansurile nici atît.
Cunoscând bine aceste condi­ ha. va fi îndeplinită cu succes.
ţii principale în obţinerea unei Convingerea lor are la bază mănunchiază In motivele sale — Trebuie să ne îmbogăţim
producţii sporite de porumb, co­ munca bine organizată, expe­
lectiviştii din cele 8 brigăzi, au rienţa acumulată în anul tre­ însăşi frumuse­ tematica — şi-au
trecut la aplicarea lor în prac­ cut pe care o vor folosi, pre­
tică. Pe fiecare hectar s-au tran­ cum şi hotărîrea de a aplica în ţea pădurilor şi # spus dansato- Moscova; 16;45 „Bucuria vieţii
sportat peste 20.000 kg. gunoi viaţă recomandările făcute de
de grajd. Sămînţa, din soiul a munţilor — Cr J i i l e m m l f l Vor veni 14 APRILIE 1962 noi“ — program de cîntece
dublu hibrid, a fost procurată Consfătuirea pc ţară a ţăranilor PROGRAMUL I: 5,10 Cu cinte-
de Agrosem Alba Iulia şi i s-a colectivişti. muzica originală tovarăşii ăe la populare rornîneşti ; 17,50 Ştiin­
făcut proba de germinaţie. Pen­ cui şi jpcul pe plaiuri olteneşti;
tru a o feri de rozătoare, îna­ R. BEJDIN şi chiar stilul jocului executat, Casa orăşenească de cultură sau 5,35 Cîntece ; 6,10 Dansuri in­ ţa în slujba păcii ; 18,00 Pro­
inte de însămînţare se va tra­ strumentale ; 6,30 Emisiunea
ta cu aldrin. au impresionat plăcut. unul dintre cei 30 instructori pentru sate : Din realizările cer­ gram muzical pentru fruntaşii
cetătorilor ştiinţifici referitor la
O dată cu arătura de primă­ Dăbicanii au ajuns să culea­ pregătiţi ăe Casa regională a plivitul chimic al buruienilor: în producţie din industrie şi
vară, pe lingă gunoiul de grajd, gă multe aplauze, chiar şi la creaţiei populare să ne ajute, că 6,45 Salut voios de pionier ; 7,30
ei vor incorpora în sol şi îngră­ Bucureşti. doar au văzut şi ei că avem ne­ Sfatul medicului; Nervozitatea agricultură; 18,30 Piese distrac­
voie ăe un instructor cu pregă­ la copii ; 8,00 Muzică; 8,30 Con­
Concursul a trecut însă şi for­ tire. cert de dim ineaţă; 9,00 Roza tive interpretate de fanfară :
maţia celor din Dăbica a fost vînturilor ; 10,08 Cîntece pentru
Această dorinţă şi-au expri­ cei mici ; 1! ,03 Muzică populară j9,05 Scrisori din ţară ; 19,12 Noi
din ţări socialiste ; 12,00 Muzică
uşoară din ţările Americii Laţi- înregistrări de muzică populară
ne: 12,20 Album sportiv; 13,05
Cintă Ion Cristoreanu, acordeo- romînească ; 20,40 Seară de ro­
nist.ul Ilie Udilă şi cobzarul Ion
Şerb an ; 14,34 Muzică uşoară ro­ manţe ; 21,10 Muzică de dans.
mânească de George Grigoriu şl
mat-o ăe mai multe ori. Au Temistocle P op a; 16,00 Tan- PROGRAMUL II: 12,15 Mu­
gouri interpretate de orchestre
Sprijin eficient primit şi promisiuni că vor fi zică populară romînească şi a
ajutaţi, dar... de coarde: 16,15 Vorbeşte
minorităţilor naţionale ; 12,55
’ Au stat şi au tot stat aştep­ Program Interpretat de orches­
tând. Dar pînă la Dăbica n-a
gospodăriilor colective ajuns nici un instructor din par­ tre de mandoline ; 15,30 Din mu­
tea organelor de specialitate.
zica popoarelor; 17,13 Din al­
Au înnoit cererile :
(Urmare din pag. l-a) multă competenţă consiliile de — Vă rugăm să ni se trimită bumul melodiilor de dragoste ale
conducere ale G.A.C., brigăzile un metodist, specialist in pro­
colective s-au manifestat şi lip­ de cîmp, zootehnice şi echipele. bleme ăe Gorcgrafie. compozitorilor Tomîni ; 17,30 în ­
suri, spre a căror lichidarea ne Un deosebit accent se va pune — Chiar săptămina viitoare
îndreptăm acum toată atenţia. în viitor ca membrii de partid vi se va trimite ! semnări de reporter ; 20,00 Pe
Există încă deficienţe în asigu­ şi candidaţii să fie cit mai judi­
rarea adăposturilor necesare cios repartizaţi la locurile de Au trecut însă multe săptă- teme internaţionale ; 21,15 Cîn­
pentru animale. In gospodării muncă, acolo unde se hotărăşte mini, iar promisiunea a rămas
ca acele din satele Şoimuş, I5îr- tot promisiune. tece populare ; 22,00 Muzică do
său. Bretelin, Herepeia ete. nu se soarta producţiei şi se va asigu­
acordă încă atenţia cuvenită asi­ ra ridicarea nivelului lor de cu­ D. VASiUESCU 'dans. -P. i nuli
gurării unei baze furajere cores­
punzătoare, iar în alte G.A.C. noştinţe politice, economice şi ----- ® ----
cum sînt acelea din satele Bă­ organizatorice, pentru ca In
se revizuiască maşinile periodic, laia, Hărău, Gurasada, Veţel acest fel să poată îndruma cu M E X C U R SII 14 APRILIE 1962 Roaită“ ; ZLATNA : Cînd primăvara c
şi nu ocazional. De asemenea, etc., care deşi aveau condiţii, în­ mai multă competenţă activita­ fierbinte — cinematograful „Muncito­
într-o consfătuire precedentă s-a că nici pînă în prezent nu s-a in­ tea de producţie. Recent, elevii claselor V — Vii DEVA: Nana — cinematograful rul“; ILIA: S-a furat o bombă —
propus să se remaieze ciorapii trodus sistemul de retribuire a de la Şcoala de 8 ani nr. 1 din „F. Sîrbu“ ; Tot aurul din lume — cinematograful „Gh. Doja“; APOI.-
chiar în secţie. Lucru care se colectiviştilor după producţiile Ajutând cit mai eficient gos­ Sebeş, sub conducerea cadrelor cinematograful „Patria“ HUNEDOA­ DUL DE SUS : Cînd primăvara c
şi face şi ca urmare producţia podăriile colective, îndrumîndu- didactice, au vizitat cu prilejul RA: Dragostea lui Alioşa — cinemato­ fierbinte — cinematograful „23 Au­
de calitatea I-a a crescut cu obţinute. le permanent în activitatea lor, unor excursii, fabricile din lo­ graful „Victoria“; SEBEŞ: Străzile nu gust“,
circa 20 la sută. sîntem convinşi că ele vor reuşi calitate, din Alba Iulia şi din amintiri — cinematograful „Progre­
Conştient de sarcinile mari ca an de an să obţină noi suc­ Sintimbru. Cu această ocazie, sul“ ; Avionul pleacă la ora 9 — PENTRU 24 ORE
ir ce-i stau în faţă, Comitetul ra­ cese tot mai de seamă în întă­ elevii au făcut cunoştinţă mai cinematograful „Al Sadoveanu“ ; PE­
ional de partid llia se va ocupa îndeaproape cu realizările din TROŞANI: ©ursa de 100 km. — ci­ Vreme nestabilă, cu cerul mm mul.t
Colectivul de muncă de la fa­ permanent de îndrumarea acti­ rirea lor din punct de vedere producţie ale oamenilor mun­ nematograful „Al. Sahia“ ; O zi zgo­ noros. Vor cădea ploi locale. Icnye-
brica „Sebeşul“ a înregistrat în vităţii organizaţiilor de partid cii. motoasă — cinematograful „7 Noiem­ ratura în uşoară scădere; ziua va H
aceste zile de aprilie noi depă­ din gospodăriile colective în ve­ economic şi organizatoric, pen­ brie“ ; ALBA IULIA: ©etatea Huram- cuprinsă între 12 şi 17 grade, iar
şiri de plan, ceea ce dovedeşte derea creşterii rolului lor de GHEORGHE MUNTEANU zamin — cinematograful „Victoria“ ; noaptea între -1 şi 8 grade.
conducător politic, urmărind ca tru obţinerea de producţii din Prinţesa cu steaua de aur — cinema­
corespondent tograful „23 August“ ; ORAŞ! IE : Vînful va sufla potrivit, cu tnloi-
cursul primului trimestru, este acestea să îndrume eu tot mai ce în ce mai sporite — cale si­ Străzile au amintiri — cinematograful sificări locale din sectorul nord-vest.
„V. Roaită“; ©orabia zburătoare — ci­
bine folosită şi că succesele vi­ gură pentru ridicarea neînceta­ nematograful „Flacăra“ ; SIMERIA : PENTRU URMĂTOARELE
Cavalerii teutoni — cinematograful „1. TREI ZILE
itoare vor fi si mai frumoase. tă a nivelului de trai ai colecti­ Pintilie“; HAŢEG: Nu te lăsa nicio­
viştilor. dată — cinematograful „Popular"; Vremea rămine nestabilâ, cu pe: ui
BRAD: Pace noului venit — cine­ variabil şi temperatura staţionară.
matograful „S t roşie"; LONEA: Stră­
zile au amintiri — cinematograful
„Minerul“; TE1UŞ: Cînd primăvara
Pi A MAI ni m INFORMAŢIE, Brigadă fruntaşă
e fierbinte; — cinematograful „V.
PENTRU CEI MAI I 7 pe exploatare
FOC H S TUL Şedinţa de analiză a muncii la sec­ întreprinderea de aîâmenfajie publică 0 m
torul III al minei Vulcan se termina­
'Aţi călătorit vreodată cu tre­ ştie cum¦ să-şi întreţină loco­ cînd nu ie aştepţi“, spune el se de mult, dar pe şeful de brigadă A ngajează im ediats
nul remorcat ăe locomotiva nr. motiva ca să-i prelungească adeseori fochiştilor stagiari Zold Francisc !1 Frămîntau mereu cu­
230.317? Nu vă amintiţi? Poa­ viaţa. Din 1952 lucrează ca fo­ care vin să-i ceară sfatul. Fie­ vintele şefului de sector : „înainte de — doisprezece ospătari
te că nu se deosebeşte prea chist pe locomotiva 230.317. U care clipă de răgaz şi-o folo­ puşcare, brigăzile de la abatajele ca­ — un cofetar
mult de celelalte. La fel de cunoaşte fiecare şurub, fieca­ seşte, cină e in tură, ca să-şi meră să-şi prelungească transportorul Informaţii suplimentara se pot obţi­
bine întreţinută, strălucitor de re cuzinet. In zece ani a acu­ îngrijească maşina. Aceasta pînă în frontul de lucru“. ne la serviciul de cadre ai în tre­
curată, locomotiva este, ca să mulat experienţa necesară. este bucuria lui, a fochistului prinderii din Deva sir. Dr. P. Gro­
spunem aşa, cartea de vizită Zece ani... Parcă a fost ieri. Petru Buciumau. Bucuria mun­ — Ce zici tov. Zold, reuşim şi noi za Nr. 15.
a personalului care o deserveş­ Tinărul ţăran ăin satul Tăuţî, cii pline de abnegaţie. Dar cea să aplicăm această metodă? îl între­
te. Fochistul este omul care ii raionul Alba venise atunci la mai mare bucurie a vieţii a trăit-o bă a doua zi şeful său de schimb, Du­
hrăneşte cu cărbuni pintecele Simeria să se angajeze ca fo­ in 1959 cină comuniştii l-a.u mitru Bâdâtijă.
fierbinte, cel care veghează pe chist. Înainte, cam din 19-19, primit în rîndurile partidului.
partea stingă a marchizei ca­ lucrase în Combinatul siderur­ Preţuirea muncii lui, a calită­ — /Ude, ştiu eu ? Cred că trebuie
lea dar şi cel ce o îngrijeşte, gic din Hunedoara ca lucrător ţii lui morale, au fost expri­ să ne consultăm şi cu tov. ing. Sil­
o unge la tiw-p, o curăţă. îm ­ la alimentarea locomotivelor mate de către comunişti. De viu Beizadea. Trebuie să clarificăm în­
preună cu mecanicul, fochistul cu cărbuni. Visul lui era să atunci şi pînă astăzi, fochistul
tru totul această problemă.
înainte de începerea primelor opera­
ţii de lucru, s a stat de vorbă şi cu
alţi mineri din brigadă. S-a cerut pă­ OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOcí-OO ~
rerea celor cu o experienţă îndelungată
in minerit. N-a trecut mult timp şi o da­
tă cu armarea a început să se facă şi
podirea vetrei, iar înainte de puşcare
se face şi un forlog în faţa frontului
contribuie la prelungirea vie­ ajungă fochist, să urce în mar­ Petru Bucium an nu a lipsit de de puşcare. In felul acesta, transpor­ [DIRECŢIA R E G IO N A L A DE S T A T IS T IC A :
ţii locomotivei. 230.317 este chiză alături ăe mecanic, să pe panoul fruntaşilor. Prin toarele sînt utilizate din plin fără a se
una dintre locomotivele a că­ străbată sute şi mii ăe kilo­ muncă devotată îşi consfinţeş­ depune eforturi fizice mari.
ror viaţă a fost prelungită prin metri. S-a înscris la şcoala ăe te el înaltul titlu de membru Aplicînd această metodă, brigada con­ H U N E D O A R A -D E V A 4
al Partidului Muncitoresc Ro- dusă de Zold Francisc a reuşit să spo­
buna întreţinere. Prima prelun­ calificare. A învăţat, a muncit mîn. rească producţia de la 5,6 tone la, 7-8
tone pe post. De la începutul anului,
gire a marcat 17.000 Km. pes­ şi iată că după trei luni, vi­ Cînd in faţa trenului cu care brigada lui a dat peste plan 550 tone
vreţi să călătoriţi, veţi vedea lo­ cărbune realizînd în acelaşi timp eco­
te normă, iar a doua 48.000 sul i s-a împlinit. Avea în bu­ comotiva 230.317 şt in jurul ei, angajează prin concurs:
grjuliu ungind cuzineţii s-au nomii la material lemnos şi la explo­
km. Cu aceste rezultate se zunar adeverinţa care îi da curăţină locomotiva, veţi zări ziv In valoare de peste 10.000 lei.
un bărbat înalt, bine legat să
mtndreşte fochistul Petru Bu­ dreptul să îngrijească locomo­ ştiţi că este fochistul Petru (Săutarea şi aplicarea noului în pro­ ® 4 economişti statisticieni principali,
Buciumau, unul dintre cei mai
ciumau. tiva. harnici muncitori ai depoului ducţie constituie o preocupare perma­
de locomotive din Simeria. nentă din partea brigăzii lui Zold care
— Să fugim cu ea barem 50 Angajat la depoul din s i­ acum deţine şi drapelul de brigadă • 4 economişti statisticieni, !
la sută peste plan, spune el ori meria. Petru Buciumau a mun­ DUMITRU ZUBA fruntaşă pe exploatare.
ăe cîte ori vine vorba ăe ma­ cit tot timpul cu tragere ăe ® 6 statisticieni principali, ;
şina lui dragă. Dar asta în­ inimă. Pe locomotiva lui nu gă­ lăcătuş de revizie Simeria — Entuziasmul cu care lucrează acum
seamnă zeci ăe mii ăe kilo­ seai o pată şi nici astăzi nu ortacii lasă să se înţeleagă că-şi vor ® 15 operatori statisticieni p rin cip a li. \
metri peste normă. Ca să le se găseşte. El poate fi des vă­ călători menţine titlul obţinut.
poată realiza trebuie să mun­ zut cu cana de ulei ungind cu­ înscrierile se fac Ia sediul direcţiei
cească priceput şl cu tragere zineţii. ..Ungi bine, merge bi­ pînă la data de 18 aprilie a. c.
de inimă. Fochistul Buciumau ne. Dacă nu, te lasă în drum
R. BALŞAN 1