Page 45 - 1962-04

~ZE » '» --------------------------------- V

Kegiu.-a-»' I

, ' „va-Deva ' PROLETARI DIN T'O'ATE TARILE, IINITI-V.L!
1 Hune«oaraJ ^ s , —

Cu toate forţele — în campania

agricolă de primăvară

e RAID-ANCULTA : Asigu­ Muncă însufle«ţită cu atelajele proprii, colectiviştii
rarea bazei furajere — sarcina execută de zor arături şi însă-
de mare răspundere! (pag. la G.A.C. din Ostrov minţări. Pină la 12 aprilie a.c.*
¦2-a) ; în gospodăriile agricole colecti­
Sucioni Ioan Sirbu, Iustin ve din satele Băcia, Tîmpa, To-
• VIAŢA DE PARTID : Gum Opric, Damaschin Milintoni, tia şi Petreni, aii fost făcute
conduce ţi îndrumă organiza­ Ianăş iosivon şi Ioan Dumbravă, arături pentru însămînţărl pe
ţia de partid activitatea eco­ sînt doar clţtva din membrii ce­ 65 ha. şi au fost semănate 20 ha;
nomică (pag. 3-a) ; lor patru brigăzi de cîmp de la cU ovăz, 7 ha. cu borceag, În­
G.A.C. din Ostrov, raionul Ha­ treaga suprafaţă de îloarea-soa-
• De peste hotare (pag. 4-a). ţeg, care lucrează cu hărnicie relul şi 6 ha. cu cartofi.
pentru terminarea insăminţări-
r Arm! XIV. Nr. 2271 Sîmhâtâ 14 aprilie 1982 4 pagini 20 bani lor în timpul cel mai scurt. Zil­ La gospodăria c o le c t i v ă
nic, pe ogoarele acestei gospo­
.¦mmmnxiTSSiSi dării colective muncesc peste din Bafiz
200 de colectivişti. Ei au reuşit
INDICII PREVĂZUT! PENTRU ANUL 1965 să termine de însăminţat în­ Pină ieri, colectiviştii 'din Ba-
treaga suprafaţă planificată cu tiz au reuşit să execute arături
orz (21 ha.) şi ovăz (29 ha.). pentru însămînţarea porumbu­
De asemenea, au plantat car­ lui pe 30 ha. şi să însămînţeze
tofii pe 25 ha. din cele 45 pla­ 3,5 ha. cu orzoaica, 2 ha. cu
nificate. îloarea-soarelui şi 9 ha. cu car­
tofi.
A r ă şi însăminfează

Un succes de sea m ăNrss..,-<'"WV-*x\A/v10* Colectiviştii din Clopotiva, ra­ De asemenea, 70 de lia. cu
ionul Haţeg, execută, paralel cu ogor de toamnă a fost discuit;
Sectorul III al minei Lupenl tajele frontale egală cu cea 100 metii, s-a obţinut o avan­ arăturile, şi insămlnţările. Din
sare de aproape 22 m.l. cele 124 ha. care urmează să Ritm mai susţinut
este cel mai mare sector mi­ prevăzută pentru anul 1965. fie arate în această primăvară,
Pe seama sporirii vitezei de s-au arat pină acum 32 ha. şi arăturilor
nier din Valea Jiului. Aici lu- ş t pentru a realiza cu succes avansare in abataje, a creşte­ s-au însăminţat 13 ha. cu ovăz
rii continue a randamentelor, şi 15 ha. cu cartofi. Gospodăriile agricole colec­
crează un colectiv entuziast, acest angajament, au început minerii sectorului III au înre­ tive din Balomir şi Gelmar au
gistrat de curînd un succes Pe ogoarele obţinut unele succese la însă­
plin de elan. Anul trecut, el să aplice o seamă de măsuri de seam ă: îndeplinirea anga­ mînţarea culturilor de primă­
jamentului anual la produc­ colectiviştilor vară. Nu putem spune acelaşi
a fost primul care a imbrăţt- din cele mai eficiente. Biroul ţie. De la începutul anului şi lucru despre efectuarea arătu­
pină la finele primei decade din comuna Băcla rilor. Deşi timpul a permis exe­
şat iniţiativa minerilor din organizaţiei de bază, a instruit a acestei luni, ei an dat pa­ cutarea arăturilor, iar fiecare
triei peste plan mai mult de In aceste zile şi în cele patru din cele două unităţi sînt de­
Teliuc „Nici un vagonet de colectivul de agitatori pentru 15.900 tone cărbune cocsifl- gospodării agricole colective de servite de cîte două tractoare,
cabil.
cărbune rebutat“. Lupttnd pen- a vorbi minerilor despre im-
GH. COMSUTA
tru a o traduce in viaţă cu suc- portanţa noului angajament

ces, minerii de aici au reu- şi care sînt căile cele mai si-

şit să trimită la zi numai căr­ gure pentru îndeplinirea lui.

bune de bună calitate. 'La in- Conducerea sectorului a fosi La turnătoria' de llrigoticre a Uzinei „-Victoria“ Călan, esie bine cu­ pe raza comunei Băcia se dă pînă la 12 aprilie a.c. nu au
noscută echipa condusă de comunistul Petru Iovan. Luna trecută, această
ceputul acestui an, de aici a îndrumată să organizeze cit echipă şi-a îndeplinit planul în proporţie de 100 Ia sută, iar rebutul l-a bătălia pentru urgentarea lu­ fost arate decît circa 5 ha;
redus cu 2 Ia sută.
pornit iniţiativa de a extrage mai bine munca, să tntăreas- crărilor .agricole din actuala Acest ritm nesatisfăcător de lu­
In foto: Pnrritopitorul P. Iovan şi ajutorul său Garol Stronschi.
în abatajele frontale 3 fîşii la că continuu asistenţa tehnică campanie. cru duce la îngreUnarea însă-

două zile. la brigăzi. Aşa se face că, in Organizaţi in brigăzi şl echi­ minţării porumbului şi a altor

Munca însufleţită şi intro- abataje, n-au lipsit niciodată pe, cu ajutorul tractoarelor şl culturi.

ducerea pe o scară tot mal cele necesare. -!sa:

largă a tehnicii miniere noi, Toate acestea, împletite cu

fac să se obţină in această di­ o însufleţită întrecere socia­ Educarea tineretului din şcoli, în dezbaterea
activului Comitetului orăşenesc U.T.M. Deva
recţie, pe zi ce trece, rezulta­ listă între brigăzi, au făcut ca Pentru îmbunătăţirea C ărţi ia locui 23.811 dm. p. de p iele

te tot mai bune. rezultatele să salte mereu, de

In anul acesta, minerii de la o hină la alta. In luna aefivifă |ii artistice de mmm

la sectorul III lupeni, au Im- martie de pildă, ultima lună eco n o m isiră Gomitctul orăşenesc U.T.M. Deva a In urma acestei analize şi a pro­
organizat zilele trecute o adunare punerilor făcute, a fost elaborat un
brăţişat o nouă iniţiativă: „Să a trimestrului, in frontalul de amatori In primul trimes­ = Odată cu îndeplinirea planului trimestrial, cu activul U.T.M. din şcoli, în cadrul plan de măsuri în vederea îmbună­
căreia s-a analizat munca desfăşu­ tăţirii activităţii organizaţiilor U.T.M.
realizăm în 1962 indicii pre- brigăzii lui. Petm Spinu s-a In scopul îmbunătăţirii acti­ tru a! acestui an a rată în vederea educării comuniste în ceea ce priveşte munca dc edu­
vităţii celor aproape 500 echipe a tineretului şi sarcinile ce revin In care comunistă a tineretului.
< văzuţi pentru anul 1965“. An- înregistrat o avansare de 27 j§ harnicul colectiv de muncă al fabricii de incăl- această direcţie organelor şi orga­
nizaţiilor de tineret. N. CERNA
? gajamentul lor este de data m.l., în cel al lui Ioan Ghioan- crescut numărul
de teatru ale amatorilor existen­ cărţilor difuzate di­ j ţăminte „Ardeleana“ din Alba Iulia, a rapor- corespondent
y aceasta să ajungă la o vite- că de 26 m.l. In abatajul lui te în regiune, joi a avut loc o şe­
dinţă a comisiei regionale a Fes­ rect la locui de jg tat şi realizarea de însemnate economii.
t zii medie de avansare în aba- Sabin Glnoancă, lung de
tivalului bienal de teatru „I. L, muncă. Valoarea a- g Faţă de anul trecut, consumul specific a fost

Caragiale“, în care s-a anali­ cestor cărţi difuza­ |j redus cu peste 1 la sută la bocanci bărbăteşti

zat rezultatul primelor faze şi te în regiunea noas­ g şi de copii. Numai in primele 3 luni ale anu-
s au luat măsuri pentru ridica­
rea nivelului fazelor următoare. tră doar în mediul g lui, s-au economisit 23.811 dm.p. piele, aducind
urban, se ridică la g o economie de peste 23.000 lei.
Tot cu acest prilej s-a consti­
253.669 Ici. Numai CRONIC A
tuit comisia regională a primu­ prin cc!c 212 ştan­
lui Festival regional al portului, § In fruntea acţiunii de economisire a mate- Prin decrete ale Consiliului
de Stat al R P. Romine au fost
cîntecuîui şi dansului „Pe plaiuri duri s-au vîndut g rialelor se situează comuniştii Ana Moldovan, înfiinţate Ministerul Comerţu­ . Tovarăşul Mihail Levente ă
lui Interior şi Ministerul Co­ fost numit ministru al Comer­
hunetlorene“, caro se va desfăşu­ cărţi în valoare do I 'Marin 'Angelescu şi Paraschiva Schiau. merţului Exterior. ţului Interior, iar tovarăşul
ra în trimestrul acesta, avînd ca Gogu Rădulescu, ministru al
scop descoperirea şi stimularea 219.126 lei, iar prin Creşte parcul 1. PĂCURARU Comerţului Exterior.

de noi talente din rîndtirile oa­ difuzorii voluntari de avioane corespondent
menilor muncii de la oraşe şi altele în valoare de
sanitare
sate. 2G.701 Ici.

Concurs „Cine ştie cîşiig ă“ Staţia de avia- /*.
ţie sanitară din
IN IN T IM P iN A R E A Z IL E I D E 1 M AI

De curînd, la întreprinderea regională de Deva a primit re-

electricitate Deva, a avut loc un concurs „Cine cent în dotare un

Consumuri specifice mici — economii mariştie ciştigă“ pe teme dc protecţie a muncii. Au nou avion. Zilele
participat electricieni din Deva, Gurabarza, acestea urmează

Orăştie şi Alba. ca staţia să pri- Colectivele de muncitori de la depourile C.F.R. din simeria, Colectivele ce s-au evidenţiat în mod

AS p o l i ţ e c î ş l i g ă f o f i r e mcascü încă un a- Petroşani şi Teiuş, antrenaţi in întrecerea socialistă au obţi­ deosebit sînt cele care lucrează pe lo­
vion sanitar (cu nut şi in primul trimestru al acestui an frumoase rezultate comotivele 150.1095 (mecanic principal
La tragerea de amor­ de la Vulcan, dintre care două motoare) şt in producţie. Petru Rusii), 230.013 (mecanic princi­
tizare A.D.A.S., care a amintim pe tov. Nicolac să fie adus din rc- pal Ion Roşea), 230.111 (mecanic prin­
avut loc. iu 28 lebruaric Şerban, şef de brigadă vizie avionul bi- Roadele muncii chibzuite sirea a 1.152 tone combustibil conven­ cipal Iosif Crişau) şi altele.
a. c., din raza oraşului la sectorul IV, care a ţional.
motor „Acro 45“. Harnicii muncitori ai depoului dc Peste 1.000 fone
S-au evidenţiat brigăzile de pe loco­

regional Petroşani au ciştigat 1.000 lei şi Şte­ Cu acestea, avia- locomotive din Simeria şi-au depăşit motivele 230.315 (mecanici: Simioii combustibil convenţ¦ional
ieşit ciştigătoare 15 po­ fan Romanescit, miner planul global de producţie cu 2,14 la Istrate, Matei Rigâu şi Gheorghe Istra-
liţe în valoare de 15.GUU te), 230.082 (mecanici: Siinion Miheţ, ecoiîo«m if'
lei. De curînd au fost la sectorul I, care a cîş- lia sanitară din sută retlucînd în acelaşi timp consumul Gheorghe Cioară şi Virgil Gostae) pre­
distribuite cîştigurile. tigat 1.125 lei. cum şi brigăzile de pe cele 3 locomo­ Prin reducerea cu 13,3 la sută a con­
Deva va dispune specific cu 10 la sută. Productivitatea tive seria 50.100 ce remorcă trenuri cu sumurilor specifice fală de norma teh­
Printre cei care au cîş- R. BĂLŞAN nică şi prin reinorcarea celor 179 de
La Hunedoara s-au constvu it şi se construiesc pentru oa­ tigat se numără 8 mineri dc 6 avioane CC muncii a crescut cu 6,83 la sută. Mun­ tonaj sporit între 300-600 tone, pe dis­ trenuri cu supratonaj, muncitorii depou­
corespondent tanţa Simeria-Peştiş. lui C.F.R. din Teiuş au obţinut în pri­
menii muncii zeci de blocuri cu apartamente confortabile. vor fi deservite dc ca lor chibzuită s-a concretizat în eco­
nomii ce depăşesc 94.000 lei din care o
IN FOTOGRAFIA NOASTRA : Unul din blocurile date recent în

folosinţă. i piloţi fruntaşi. "V serioasă pondere o reprezintă economi-

oo oo-ooo<x>ooo<xx>ooooooooooc oooo< oooooooooooooooooooo Au redus consumul mul trimestru al anului economii în va­
specific loare de 226.000 lei. Numai brigăzile
g o oseaua se curbează, urcă inginera aria colectivă — Regretul? inginera se S de pe locomotivele 50.153 şi 50.573 con­
o rp' şi coboară ca o vietate Şî la depoul C.F.R. din Petroşani duse de Iniiu Grişan şi Alexandru
aşa... şi omul îmi arată în­ miră şi rîde. Nici vorbă. Doar o entuziasmul muncii s-a concretizat în Stremţan II, au economisit în această
2 ciudată şi marc. Egal şi calm, cotro să merg. o frumoase rezultate. Astfel, depăşindu-şi perioadă 101,3 tone şi respectiv 95,1 to­
sarcinile de plan cu 1,46 la sută, mun­ ne combustibil convenţional. Mecanicii
soarele se rostogoleşte peste După o cotitură, iată apa. asta-i meseria, pentru asta o citorii acestui ceniru feroviar au redus de loL'omoiivă Aurel Rancea, Vasilc Su-
Curge cu şerpuiri neaşteptate, consumurile specifice cu 13,36 la sută ciu şi Sleita Suciţi s-au evidenţiat în
2 deal ; îmbracă pomii şi. apa domoală şi iute totodată; m-am pregătit. o faţă de norma tehnică. Acest lucru a remorcarea trenurilor cu tonaj sporit.
o şi ierburile in argint şi in aur, blinda şi aprigă. Mureşul vine o contribuit din plin la realizarea unei
mare. S-au topit zăpezile în scundă, cu părul negru, cu mion, mai trebuie paie... Hai, economii în valoare de 15.000 lei. Cu combustibilul economisit se pot
o podoabe frumoase de pnmă- munţi, Tirnavele s-au umflat faţa ovală, oleacă aspră dar tovarăşi! li ştie după nume 3 n sediul gospodăriei, tov. o remorca 182 trenuri de marfă pe dis-
şi i-au dat apă peste măsură îmbUnzită de lumina ochilor aproape pe toţi. oamenii o Aurel Căndroiu, preşettin- 2 Rectificatorul huila Coşlariu — Sighişoara.
iar el nu are încotro: muşcă verzi-căprui. Pantalonii şi hai­ privesc cu dragosti. Ioan Agignoae
2 vară tîrzie. din maluri şi se zbate să trea­ tele gospodăriei, stă între bri- g de la U. M. Cu-
că de ele, să-şi. întindă stă- na de piele croită bărbăteşte Zorul e mare. Inginera pune gir, îşi depăşeş­
o Am plecat din Orăştie Şi pinirea peste ogoare şi peste o fac parcă şi mai mică. mina pe casma şi începe să gadiera Olimpia Crăciun şi o te zilnic planul
3 mai am puţin pină la satul păşuni. sape. de producţie cu
2 din faţa mea. pină la Spini. Recunosc in ea pe stăpina tehnicianul Oliviu Cranciova. o 25-30 la sută şi
2 Un zgomot de motor mic se Furnicar de oameni s-a ri­ motoretei Deva-1687. e pare că Mureşul slaţio- o dă piese de bună
o iscă înapoi, creşte, mă ajunge dicat in calea Mureşului. Aici, C?'ză. Dar, poate chiar să mai — Ce facem miine ? o calitate.
au înălţat din coceni de po­ — Ce se întiviplă, tovarăşă crească o palmă sau două. in
rumb şi din păviînt un dig de inginer ? calea lut s-au ridicat munca Metodic şi precis, inginera o
vreo doi coţi. Dincolo, sapă şi. dirzenia colectiviştilor din
un şanţ şt pămîntul il ridică — Ia, Mureşul. Ne face ne­ Spini şi Ripaş. Inginera este începe să explice sarcinile zi-
In faţă. Mai încolo cară paie. cazuri. Şi ivii arată cu un obosită dar fericită.
c şi pe lingă mine ţâşneşte o gest de supărare, ritil. II pri­ lei de miine. 'Atiţia oameni la g
2 motoretă. Apuc să văd o şuvi- — A venit el aşa de citeva vesc şi eu... Colectiviştii pleacă spre casă.
ori... Inginera rămâne pe cimp. Mai împrăştiatul gunoiului, atiţia g
/ţm asistat apoi timp de încolo lucrează două tractoa­
$ ţă de păr ce tremură pe o — Da’ de 'data asta nu l-om C 7t- multe ceasuri la o încleş­ re şi ea se duce să controleze la semănatul ovăzului, atiţia... o
frunte şi apoi, citva timp, si­ lăsa... tare pe care inginera a nu­ calitatea lucrărilor.
mit-o la un moment dat. Ceilalţi o ascultă şi aprobă, o
— ’A mai crescut ’de azi di­ Motoreta o aduce din nou
lueta delicată a unei femei ce mineaţă... „dramatică“, bătălia ridicării la sediu. Cred că am aflat ce gindesc $
de stăvili împotriva Mureşu­
se depărtează topindu-se in Oamenii muncesc repede, lui. Inginera este un fel de — Baciu’ Roman ! cheamă ei : „Se pricepe inginera !
conştienţi că de hărnicia lor comandant de armată. O văd ea. Hai să vedem grajdurile.
apa albăstrie a dimineţii. Era depinde dacă apa va face sau peste tot. Ea stabileşte pla­ Bravo !“ Sună telefonul.
nu stricăciuni. Şi toţi ascultă nul, se glndeşte la execuţie, Trece pe la fiecare animal
— am aflat mai încolo — de un singur glas care îi tri­ cheamă oamenii şi le spune in parte. Bica, o vacă frumoa­ — Ana Băcilă aici.
mite încolo şi-ncoace, cere pă- ce trebuie să facă. „Sintem să, roşcată, trebuie să fete.
oo motoreta Deva-1687. mint intr-un loc, paie înt-r-al­ prea puţini“ constată ea. îşi Inginera se îngrijeşte de cele — Scade! (E vorba de Mu- <>
O , . •' , ; . . . . tul, întreabă dacă apa a cres­ ia motoreta şi fuge la Ripaş, cuvenite. Revenim în sediu.
v ; i' cut la semn. Este un glas de satul de alături. (Cele două Pe drum :
gospodării, „Griviţa Roşie“ din
22 ştiam Spini şi „Drumul belşugului“ — Cum vă simţiţi aici, in reş). 2
espre 'Ana Băcilă din Ripaş s-au unificat acum gospodărie, tovarăşa Băcilă ?
o lună). Peste un ceas. ripă- — ... o
c aJ că este inginer zootehnist şenii sînt şi el aici, cu sape — Minunat... Munca e pa­
şi casmale şi lopeţi. sionantă. M-am împrietenit cu. — Miine la patru ? Bine ! oo
L şi că pină nu demult a lucrat oamenii, treaba merge foarte Pune receptorul in furcă şi o
$ în secţia agricolă a Sfatului bine. Ivii place mult, mult de
tot. se întoarce către preşedinte, o
2 popular al raionului Orăştie.
— Miine la patru am o şe- L
In această primăvară fierbin­
dinţă. g
te, primăvara înfrăţirii tutu­
Inginera ’Ana Băcilă este o
ror ogoarelor, a cerut să ple­ viee-preşedinta comitetului ra- -
ce intr-o gospodărie agricolă ional al femeilor. O sarcină o

o colectivă, să-şi. folosească toa- de care se achită cu Insufle- 6
ţire 2
2 te cunoştinţele şi toată prl-
L ceperea acolo. A fost reparti- S-a inserat. „Miine, — gin- o
deşte inginera — încă o zi din ^
o zată aici, la Spini, un sat al campania de primăvară. Mu- x
reşul a fost învins, lucrările g
cooo comunei Turdaş. Mai multe merg cum trebuie. Totul e in o
nu ştiam.

g — Unde-i tovarăşa inginer?

2 întreb in curtea sediului. femele, glasul inginerei Ana — Nană Iuliană, nană Sa- — Nu vă încearcă regretul ordine /“. o

2 o o - S - o dus la Mureş. Mereţi o o Băcilă. O femeie mal o curînd vetă, haideţi aici... Eaciu’ Si- o pentru oraş ? o o o o o o oooo0 0 © oo o o o G. R. CHIROVICI 8
o o oooooooooo oooooo ooooo oooooooo oooooo oooo cooo OOOOOOOOOoooo ooooo oooooo oo ooOoooooooooo c o o o o o o o o o o o o o o o o o o o oc
C