Page 46 - 1962-04
P. 46
m •2 Iw m w SrOOTEIS'MÜEUi 1$f, 2271
fifi A il Y A\ E
A N C SH3
Cînd nu există preocupare Lipsurile din anul trecut
SomurM ©lopotiva din raionul Ha ta. păşune i-« rărit (deci nu s-a cu să nu se mai repete
răţit tn tntregime), arboretul numai
ţeg, dispune de 8.770 ha. păşune, şl de pe 12 ha. Pe fineţe — ne-a spus AVÎDÎÎ condiţii prielnice pen al acestiil an se explică prin
preşedintele sfatului — nu s-au făcut tru dezvoltarea creşterii anima faptul că vacilor nu li s-au asi
875 ha. fineţe naturale. Păşunea poa plnă acum nici un fel lucrări. Se lelor, colectiviştii din satul Roş- gurat nici cel puţin raţii de în
pune întrebarea: ce aşteaptă Somite- canl raionul lila, sporesc conti treţinere corespunzătoare, ne
te asigura hrana pe timpul verii a ful executiv al sfatului popular şl con nua numărul animalelor pro mai puţind fi vorba de adminis
siliile de conducere ala GA®. ? prietate obştească. Paralel cu trarea raţiilor în funcţie de pro
peste 4.000 capete vite şi 80.000 oi. aceasta, cresc şl veniturile gos ducţie.
OondamnabQă este şl atitudinea podăriei provenite din sectorul
Această păşune poate asigura canti secţiei agricojle a Sfatului popular zootehnic. Trebuie arătat însă Analizînd felul în care se va
raional oare nu a luat nici un fel că faţă de posibilităţile existen asigura baza furajeră pentru
tăţi mari de furaje ieftine nu numai de măsuri pentru sporirea producti te atît veniturile realizate In efectivul de animale din anul
vităţii păşunilor. Faţă de această stare anul trecut cit şl cele planificate acesta, se poate arăta că din
pentru hrana animalelor gospodării de lucruri se impune ca pe păşuni şi pentru anul curent puteau să fie experienţa anului trecut nu s-au
fineţe să se aplice de urgenţă între cu mult mal mari. tras învăţămintele necesare.
lor ccllective din oomuna <81opotiva, gul complex de măsuri de întreţine Suprafaţa destinată porumbu
re şi ameliorare. Numai prin cură Una 'dini cauzele care au dus lui de siloz s-a extins doar la
ci şi pentru aite gospodării colec ţire, refacere şi îmbunătăţire se poate la diminuarea veniturilor reali 13 ha. Producţia de 325 tone de
njtmge la o producţie de cel puţin zate din sectorul zootehnic o siloz planificată a se obţine de
tive din comunele vecin*. Dar din 15.000 kg. masă verde la hectar faţă constituie slaba preocupare ce pe această suprafaţă nu poate
de 3—4.000 kg. d t se obţine în pre a existat pentru asigurarea ba satisface nici necesarul pentru
păcate această mare bogăţia mi se zent pe Unele suprafeţe. Este de da zei furajere. Deşi în planul de vacile de lapte in perioada de
toria organelor de partid şi de stat producţie pe anul 1961 se pre stabulaţie, fără a mai vorbi că
kff. masă verde la lia. bucură de atenţia ouvenită din partea să ia măsuri corespunzătoare pentru văzuse a fi cultivată cil porumb' gospodăria mai creşte totodată
comitetului executiv al sfâtujui popu ca păşunile şi flneţele să fie între de siloz suprafaţa de 21 hectare, Un număr însemnat de tineret
ţinute şi îngrijite aşa cum prevăd nu au fost Insămînţate decît bovin, ovine şl porcine. Nu se
lar comunal şl a consiliilor de con regulile ştiinţei agrotehnice. prezintă mal bine nici situaţia
6 lîa., de pe care s-au însilozat privind mărirea suprafeţelor cul
Sporirea producţiei de lapte hectar. Ţinind seamă de aceas unul păşunat raţional. Durata ducere ale G A O. Ble dovedesc lipsă mmm tivate cu plante triîoliene şi a
depinde în cea mai mare mă tă posibilitate, încă din luna păşunatului pe tarla nu va de preocupare şl interes pentru în doar 40 de tone siloz. în afară culturilor duble. De asemenea,
sură de felul cum sînt hrănite ianuarie, am luat măsuri pentru treţinerea şi îngrijirea păşunilor. se constată deficienţe şl In le
curăţirea şi întreţinerea între depăşi 6—7 zile. Pentru a se Aceasta este o atitudine de-a dreptul de aceasta nu s-a asigurat nici gătură cu organizarea conveleru.
animalele şi cu ce fel de fu gii suprafeţe de păşune de care reface plantele, păşunatul se condamnabilă. Deşi mari suprafeţe iui verde. Cu toate că după cum
raje. dispune gospodăria. Cînd tim- va relua după aproximativ 7-8 de păşuni şi fineţe sînt acoperite cu cantitatea’ necesară de fînurl.
pu] ne-a permis, colectiviştii au zile. Deşi, considerăm că obţl- arbori şi arborete, comitetul executiv Aici, se poate ne spunea tov. Petrică Tomoaie,
Cum în acest an, efectivul de fost mobilizaţi la lucru şi au nind o producţie de 15.000 kg. al sfatului popular — preşedinte
animaîje proprietate obştească curăţat păşunea de muşuroaie, masă verde la ha., animalele Petru Vasioni — şi conducerile G.A.C., arăta că posibi preşedintele gospodăriei, există
Muşuroaiele noi au fost împrăş- vor fi asigurate cu hrană, în nu au luat nici un fel de măsuri lităţi au existat
al gospodăriei agricole coîec- tiate iar cele vechi au fost tă- timpul verii vom completa to pentru curăţirea păşunilor şi ttneţc- dar, din cauza terenuri care se pretează destul
tive din Şibot se va dezvolta iate de la bază. Ştiind că în pă- tuşi păşunea cu alte furaje. unei slabe orga
mult şi avînd mai ales în ve- sune sînt goluri multe care vor Aşa de pildă, mai avem însă- lor. Din întreaga suprafaţă de 3.770 nizări a muncii, de bine culturii secarei furajere
dere că ne-am angajat să rea- trebui supraîhsămînţate, am cal. mînţate 30 ha. cu lucerna, 12 mal bine de ju
lizăm o producţie de cel puţin culat săînînţa necesară şi am ha. cu borceag, 10 ha. cu se mm mătate din su şi mazărel, nu s-a luat nici o
3000 1. lapte pe cap de vacă solicitat-o dări vreme Secţiei; cară şi 110 ha. cu trifoi. Toate prafaţa cu fine
furajată, ne străduim să ,asi- agricole. Am avut astfel posl- §4 ţe naturale a măsură pentru cultivarea aces
gurăm acestor animale pe tim. bilitatea să însămînţăm cu ier- aceste furaje sînt rezervate pen rămas necosită.
pul verii iarba verde necesară. O slabă orien tor plante de nlrtreţ valoroase.
buri perene valoaroase toate go- tru masă verde. In mirişti, vom tare a existat şi
Gospodăria agricolă colectivă în ceea ce pri O slabă preocupare se constată'
din Şibot deţine 280 ha. păşune, lurile de pe cele 80 ha. păşune. însămlnţa porumb pe cel pu veşte organiza
rea conveierului şl în ceea ce priveşte ridica
Noi am calculai necesarul de Pe această păşune vom mai ţin 5 ha. Procedînd în felul verde şi asigura
hrană pentru animale în tim rea concentra rea producţiei de masă verde pe
pul verii şi am constatat că aplica şi niirocaîcar. Pe restul acesta sîritem siguri că vom asi telor. Toate a.
această păşune este îndestulă ceste lipsuri au păşuni şi fineţe.
toare dacă bineînţeles- este pro păşune! în suprafaţă de 200 ha., gura animalelor, pe timpul influenţat nega
ductivă. In scopul sporirii pro tiv asupra pro Ţlnînd seama de lipsurile sem
ductivităţii ei, noi am hiat toate vom aplica grupatul şi o vom verii, o hrană îmbelşugată. ducţiei de lapte
măsurile. Păşunea gospodăriei şi asupra dez nalate, este necesar ca orga
supraînsămînţa. Sperăm că vom VIOKEL VASILE voltării normale
nu se află toată la un loc. Cir lua măsuri pentru asigurarea preşedintele G.A.G. din Şibot nele locale de partid şl de stat,
ca 80 ha. pe care noi o consi a tineretului
derăm cea mai bună este am IOAN IGNA consiliul de conducere al gos^
pentru .produc
agronom podărlel să la măsuri nelntîr-
ţie. Producţia de
3E!= ziato pentru asigurarea anima
lapte scăzută
plasată pe locul denumit „Balta Cu grijă de huni lelor cu cantităţi Îndestulătoare
de Sus“. îmbunătăţirea acestei realizată In anul
păşuni a stai în centrul aten de furaje. în acest scop, pot şi
trecut şl pe pri
ţiei noastre de mai mulţi ani. gospodari trebuie să fio extinse suprafe
'Am constatat că dacă ea este mul trimestru
ţele cu porumb de siloz şi In
bine întreţinută, atlt în pri G.Â.C.' din Daia, raionul Se foi (400 ha.). Numai de pe un : j-ssasr
măvară înainte să înceapă pă- beş, se num&ră, printre gospo hectar de lucernă sau trifoi se cultură dublă, cu sfeclă fura.
şunatul cîfc şl în timpul păşu- dăriile care în anul trecut au va realiza o producţie de 3.500
naiului, poate să producă cel asigurat furaje de calitate şi in kg. fin (socotit în masă verde, jeră, eti mazăre şi trifoi, iar pe
puţin 15.000 kg. masă verde la cantităţi îndestulătoare efecti producţia este de 14.000 kg. la
vului de animale. în această hectar, adică peste 6.000.000 kg. păşuni şl fîneţe să se treacă la
Mal m u lte i direcţie convingător este faptul masă verde).
preocupare 1 că şi acum cînd sîntem In a efectuarea lucrărilor de întreţi
IV-a lună a anului curent, co în afară de acest conveier ver
lectiviştii din Daia au încă su de, dăienil au prevăzut să pre Colectiviştii din Teiuş nere şi îmbunătăţire.
ficiente furaje asigurate din gătească peste 200 vagoane de au curăţit plnă in pre
f— . î anul trecut. Abia la începutul siloz. De asemenea au însămîn zent peste 370 lia. păşune. Porumb sii©^ pe supraîefe mai m a ri!
lunii aprilie a fost începută una ţat 20 ha. cu sfeclă furajeră
l Te suprafaţa 'de păşune ) din cele 4 gropi de siloz !în, care care va fi folosită în hrănirea In f ot o: Brigada a IlI-a Experienţa proprie le-a do came, lapte şi lină, mai mulţi special porumbul siloz, să fie
( deţinută de către gospo- \ au o cantitate de peste 40 va animalelor amestecată cu plea ăe la G.A.C. Teiuş, con vedit colectiviştilor din Silva- bani pentru colectivişti. prevăzut a se cultiva pe supra
{ dăriile colective de pe j goane porumb însilozat. De ase vă. dusă de colectivista Mă şul inferior, raionul Haţeg că feţe mal mari ţinind seama de
{; raza comunei Dobra, raio- .J menea, mai 'au rezervă 17 va rită Giurgiu^ lucrează la cel mai valoros furaj pentru ani Dar, să vedem dacă tot atlt faptul că el conţine un număr
{¦ nul llia, au fost îngrăşate j Toate acestea dovedesc grija curăţirea păşunii. male in perioada de stabulaţie ăe bine s-au orientat colecti mult superior de unităţi nutri
J, plnă acum cu tngră-şă- i goane de fin, sfeclă furajeră este porumbul însilozat. In anii viştii din Silvaşul Inferior şi tive faţă de alte nutreţuri. Dar,
( minte naturale doar 100 j etc. de buni gospodari pe care o ma 1959—1960, cînd au hrănit ani pentru asigurarea bazei furaje colectiviştii din Silvaş nu s-au
malele cu porumb însilozat, ei re necesară tn perioada de sta gindit la acest lucru. In toam
Din planul de producţie al nifestă colectiviştii din Dala au reuşit să obţină producţii bulaţie efectivului sporit de ani nă, ei au semănat grîu pe 205
acestui an şi din măsurile luate sporite de lapte pe cap de vacă male. O scurtă trecere în revis ha. (mai mult de 50 la sută
se desprinde grija colectivişti faţă de dezvoltarea sectorului furajată, realizînd In felul aces tă a prevederilor planului de din suprafaţa arabilă a gospo
lor faţă de asigurarea furajelor zootehnic. ta însemnate venituri băneşti. producţie dovedeşte că în aceas dăriei), râmînindu-ie deci o
necesare pentru anul viitor. Acest lucru le-a întărit şi mat tă privinţă există serioase de suprafaţă insuficientă pentru
[ de nectare şi curăţite nu- ! Chibzuind bine ei au prevăzut Z IS ,: mult convingerea că sectorul ficienţe. Baza furajeră pentru porumb siloz. Situaţia se mai
[ mai 15 hectare. Pentru o l asemenea cantităţi de furaje, zootehnic, în condiţiile gospo perioada de iarnă, conform pla poate încă îndrepta. Consiliul
l asemenea stare ăe lucruri, i care să fie hrănitoare şl îndes sH itrefleere pe to a te dăriei lor, constituie cea mai nului, va fi alcătuită din fu de conducere al G.A.C., împreu
[ vinovată se face şi tov. î tulătoare pentru Întreg numă însemnată sursă de venituri bă rajele ce se vor realiza de ps nă cu organizaţia de partid au
’ Maria Drăghici, tehnicîu- ] rul de animale care In acest an s u p ra fe ţe le neşti. Ca urmare, in anul 1961 72 ha. cultivate cu trifoi, 5 ha. datoria să chibzuiască posibili
se va mări cu mult. Numărul ei au sporit efectivul ăe anima- cu lucernă, 156 ha. cu fineţe tăţile ăe reducere a suprafeţe
I na agronomă a Sfatului ] bovinelor, de exemplu, va creşte Păşunile şl fîneţele naturale Comitetul executiv al sfatu- . le la 233 capete bovine, 446 naturale, o oarecare cantitate lor planificate a se cultiva cu
popular comunal. In afa- ţ pînă la sfirşitul anului de la produc oel mai ieftin nutreţ şi lui popular comunal — pre- capete ovine etc. Pentru acest (destul de redusă) de concen cartofi (30 ha.) şi cu porumb
530 la 1.000 capete, oile se vor deci vacile hrănite pe păşuni şedinţe Torok Gavrilă — şi con- o.n, în planul de producţie s-a trate şi 25 ha. cu pommb pen boabe şi, cu acordul tuturor
[ ră de faptul că trebuia înmulţi cu încă 760 ajungînd produc laptele la un preţ de siliile de conducere ale G.A.C. prevăzut o creştere şi mai sub tru siloz. Calcullnd ce canti colectiviştilor, să treacă la ex
Ia 1.500 capete, iar numărul cost scăzut. De aceea, se im- din Băcia, Timpa, Petreni şi stanţială a şeptelului. Acesta va tăţi de nutreţuri revin pe cap tinderea cu încă cel puţin 15
!ţ să întocmească un plan i scroafelor fătătoare va creşte pune luarea de măsuri pentru Totia, au datoria, pentru a număra la 31 decem brie: 297 de animal, rezîiltă că nu se va ha. a suprafeţei ce urmează a
de la 45 capete la 90. executarea diferitelor lucrări speri producţia de masă verde bovine, din care 105 vaci, 800 asigura mai mult de 2—2,5 tone fi cultivată tn aceste zile cu
l concret de măsuri asupra \ de întreţinere şi ameliorare a la hectar, de a lua măsuri ur- ovine şi 50 capre, iar efecti porumb siloz, 1—1,5 tone trifoi porumb siloz. Altfel, practic nu
Pentru asigurarea hrănirii îm păşunilor şi fineţelor naturale gente pentru curăţirea întregii vul mediu de porci va fi de cir şi circcT 1 tonă ftnuri natu vedem cum va fi rezolvată pro
1 lucrărilor necesare a fi ) belşugate a acestor animale în scopul sporirii produetivită- păşuni, pentru îngrăşarea aces- ca 60 capete la suta de hectare. rale (? !). Intr-o astfel ăe si blema furajelor pentru anima
colectiviştii au prevăzut în pla ţii lor. Ce s-a făcut in comuna teia şi supraînsămînţarea' supra- Iată un lucru cît se poate de tuaţie se pune firesc întreba lele gospodăriei in perioada dt,
!- executate pe păşuni, nu i nul de producţie asigurarea Băcia din oraşul regional Deva feţelor slab productive. Ase- bun, o planificare cit se poate rea : se pot aştepta colectiviş stabulaţie. In acelaşi tim p să
unui bogat conveier verde, mai in această privinţă? Păşunea menea lucrări trebuie exeeuta- tii la o producţie corespunză- fie folosită numai sămlnţă din
j- a căutat să-i lămurească j ales pentru vacile de lapte. In comunală cuprinde o suprafaţă te şi pe suprafeţele ocupate cu de judicioasă ţinind seama de toate de lapte în perioada ăe soiuri valoroase (dublu hibridă),
toamnă s-au însămînţat 16 ha. de aproape 500 ha., iar fîneţe- fîneţe naturale. condiţiile prielnice ce există iarnă ? Fără îndoială că nu. să se aplice cu stricteţe şi în
pe colectivişti despre im- 1 cu secară furajeră. Aceasta, în le ocupă o suprafaţă de 260 aici pentru dezvoltarea secto epoca optimă toate lucrările de
luna mai se va recolta şi va fi ha. Din cele 500 ha. păşuni s-au Este necesar ca şi secţia agri rului zootehnic, de priceperea Deficienţele privind baza fu întreţinere a acestei culturi pen
i portanţa acestor lucrări, 1 suficientă pentru hrănirea ani executat lucrări de curăţirea colă a Sfatului popular a ora silvăşenilor în creşterea anima rajeră pornesc în primul rină
1 malelor pînă în luna iunie cînd arboretului, spinilor şi împrăş- şului regional Deva să1 acorde ăe la planificarea nechibzuită, tru a se realiza o producţie cît
1 în hrănire va începe să fie fo tierea muşuroaielor pe o supra- mai multă atenţie executării lu lelor. Sporirea efectivului de birocratică a necesarului ăe fu mai mare la hectar.
[ să-i mobilizeze pe colec- i losit borceagul semănat în pri faţă de 213 ha. şi s-a îngrăşat crărilor de întreţinerea şi Ingri- raje. Firesc ar fi fost ca, tn
măvară pe o suprafaţă de 40 cu superfosfat doar 37 hecta- jirea păşunilor şi fineţelor na- animale înseamnă mai multă
l tiviştî la efectuarea lucră- 1 ha. începînd din iulie animale re. Pe fineţe au fost împrăştia- turale, să îndrume mal îndea-
j. iilor ăe întreţinere a pă- \1 le vor fi hrănite cu ovăz fura te muşuroaiele şl unele supra- proape sfaturile populare comu
jer semănat pe 10 ha., sparcetă nale şl consiliile de conducere
| şunilor. (20 ha.), lucerna (30 ha.) şi tri
E Se cere ca in cel mal |
jr scurt timp Sfatul popular l
[ să stabilească lucrările ce j
[ trebuie efectuate şî să mo- ]
i bilizeze colectiviştii pen . )
l
î tru terminarea de urgen-
I ţă a acestora.
feţe s-au grăpat. Aceasta este ale G.A.C. în executarea aces-
tot ceea ce s-a făcut. tor lucrări.
Aşa arată păşunile la unele gospodării
De ce aiîi de puţin?
Sporirea producţiei de iarbă rilor de îmbunătăţiri ce trebuie Sei— impun măs] uri eficiente
pe păşuni şi a calităţilor de fin aplicate păşunilor în această L
r
pe fîneţe este o problemă im- primăvară, secţia agricolă a ra
portantă şi de mare însemnă- i'onu'lui Orăştie a manifesta"t o E in raidul întreprins s-a constat că multe gospodării In scopul evitării acestui neajuns, este necesar ca 1
tate. In fiecare gospodărie agri preocupare susţinută, nu la fel ^ agricole colective din regiunea noastră, insuficient în
colă colectivă din iiaionul Orăş- putem spune despre preocupa organizaţiile de partid, consiliile de conducere ale |
tie există mari rezerve de fu drumate de către organele de partid, Sfaturile populare
raje. Pentru valorificarea aces- rea sa în această perioadă clnd şi inginerii agronomi sau zootehnişti n-au planificat în G.A.G. şi inginerii din gospodăriile colective, cu spri-
aceste lucrări ar trebui execu deajuns de chibzuit necesarul de furaje pentru animale
tate cu intensitate maximă, (_ îri perioada de stabulaţie. S-a constatat de asemenea că jinul sfaturilor populare şi sub îndrumarea organelor j
în multe locuri nu există suficientă preocupare pentru ri
tor rezerve s-a prevăzut ca în Deşi timpul este destul de ina- dicarea productivităţii păşunilor şi fineţelor prin curăţirea, de partid să analizeze posibilităţile ce le au pentru )
îngrăşarea, supraînsămînţarea s-au corectarea acidităţii a extinde suprafeţele destinate cultivăm cu plante*
această primăvară să fie cură intat, nu au fost curăţite pînă lor. Asemenea situaţii pot fi întîlnite nu numai în uni
furajere, mai ales cu porumb siloz şi să ia «Lăsuri )
în prezent decit 4.180, ha. Nici tăţile mai sus amintite ci şi în alte gospodării colective
ţate de mărăcini şi muşuroaie îngrăşarea păşunilor şi supraîn- cum sînt acelea din satele Toteşti, Silvaşul Superior, Os- pentru însămînţarea lor în epoca optimă. D-e aseme- }
7.500 ha., să fie îngrăşate cu sămînţarea golurilor nu se des
îngrăşăminte chimice 440 ha. şi făşoară corespunzător. (. trov. Şoimuş, l isa, Veţel, Vinţul de Jos, Peţelca, Oarda, nea, pe acele suprafeţe care n-au fost îngrăşate din
supraînsămînţate 500 ha. Dacă Balomir, Turdaş, Vinerea etc. In aceste unităţi, pe lingă
în problema planificării lucră- Secţia agricolă a raionului faptul că nu s-au hiat măsuri pentru îmbunătăţirea ca toamnă să se administreze cantităţi mai mari de în
Orăştie cunoaşte această situa lităţii păşunilor şi fineţelor, nu s-a analizat cu destulă grăşăminte organice şi chimice.
răspundere nici ce cantităţi de furaje sînt necesare în
Un deosebit accent trebuie pus pe sporirea pro- •]
perioada de iarnă efectivului de animale în continuă ductivităţii păşunilor prin curăţirea, îngrăşarea şi }
creştere. Din această cauză s-a planificat a se cultiva
».UBUEîTWotacci ţie şi totuşi nu impulsionează suprafeţe mult prea mici cu plante furajere, în special supraînsămînţarea lor. astfel îneît să se obţină în )
cu porumb pentru siloz.
lucrul. Cadrele tehnice agricole medie cel puţin cîte 10.000—12.000 kg. masă verde la )
care deservesc gospodăriile co Concluzia care se poate despinde este că aşa stînd lu-
SCAIEŢII ÎNTRE EI: lective trebuie să convingă pe hectar. ]
— Am planuri mari de colectivişti asupra executării E crurile, dacă nu se vor lua măsurile cuvenite, se va
Pentru obţinerea unor producţii ridicate, consiliile de 1
viitor !
Ce viaţă am -nainte! conducere ale G.A.C. şi inginerii agronomi să ia măsuri }
ca toate plantele furajere să fie insămînţate în epoca
optimă şi să se folosească numai sămîntă din soiurile
— Ce vrei, Iubite frăţior ? acestor lucrări şi cît mai ur cele mai productive, iar lucrările de întreţinere să fie
executate la un înalt nivel agrotehnic.
— Să cresc voinic, să cresc gent ele să fie efectuate pe
uşor, In felul acesta se va putea asigura animalelor o
toate suprafeţele unde sînt ne
orcos, i.. 'Să-nţep pe preşedinte ! cesare. hrană de calitate şi în cantităţi îndestulătoare.
