Page 47 - 1962-04

Wr. m í
BKI2SGKI25L52S2
/. •
C y m coináyc® şi în d ru m ă o rg a n iza ţia
de partid sefiwifafea eco n o m iei
Conferinţa regională de partid, apre­
ciind eâ a crescut rolul şi competen­
ţa organizaţiilor de partid în conducerea
activităţii economice şi social-culturale, ducă doi Boriaiori de calitate, iar peni
a trasat sarcina ca şi în viitor orga­
nizaţiile de partid să militeze pentru în­ sele A şi B) la cherestea lungă, să fie
tărirea continuă a rolului lor condu­
cător. Desfâşurlndu-şi activitatea în fa­
brica de industrializare a lemnului „11
Iunie" din Orâştie, organizaţia noastră
de partid a acumulat — tri anii care
au trecut — o bună experienţă în con­
ducerea muncii politice şi economice. O
formă eficace folosită de noi în exer­
citarea dreptului de control asupra con­
ducerii administrative, a activităţii eco* tăririlor luate, organizaţia noastră şi-a
nomice, o constituie analizarea perio­
dică atît a conducerii fabricii cît şi a
secţiilor. Totdeauna în urma referate­
lor prezentate în faţa adunărilor gene­
rale ale organizaţiei de partid de către
inginerul şef al fabricii sau de maiştrii
— şefi de secţii, se stabilesc planuri
de măsuri care sini urmărite cu perse­
verenţă pentru a fi aplicate în pract'că.
De exemplu, într-o astfel de analiză ţi­
nută în luna august 1961 s-a consta­
tat că unii muncitori au nevoie de spri­
jin pentru ridicarea nivelului lor pro­
fesional. Aceasta cu atît mai mult cu
cît calitatea produselor noastre, de mul­
te ori, lăsa de dorit. Atunci, în aduna­
rea generală s-a hotărît ca conducerea
fabricii împreună cu comitetul sindical
de secţie să studieze care sînt posibi­
lităţile şi să deschidă cursuri de ridica­
re a calificării. De asemenea, s-a re­
comandat conducerii administrative să
6tudleze şi să ia măsuri de reorga­
nizare a muncii la locurile cheie de care
deninde îmbunătăţirea calităţii
¦ Urmărind îndeaproape felul cum sînt
aplicate aceste hotărîri. organizaţia de
partid a determinat deschiderea cursu­
rilor de ridicare a calificării încă în
luna septembrie 1961. In lecţiile predate
de inginerii fabricii, se pune un ac­
cent deosebit pe acele probleme care s-a
observat că nu se cunosc tndealuns,
cum ar f i : la gaterişti, întocmirea imu!
model de tăiere şi debitarea buştenilor
în cadrul modelelor; la circularişti, cum
trebuie prelucrat lemnul de fag pentru
a obţine sortimente de cat'tate; la sor-
tatorl, sortarea cherestelei pe clase etc.
De asemenea, conducerea fabricii ţi-
MO T
Oare astăzi
vine ?
'Aceasta este întrebarea pe
care locatarii de pe strada Cri-
şan din oraşul Simeria şi-o pun
destul de des. Cel atît de mult
aşteptat este şoferul FilipMir-
cea de pe camionul care tran­
sportă gunoiul din curţile lo­
cuitorilor, salariat al sectaru­
lui, I.G.O.
După cum este firesc, dato­
ria lui e să treacă pe fiecare
stradă a oraşului, fie ea cît de
dosnică şl să aştepte pină cînd
gunoiul este încărcat in ca­
mion. Probabil că acest şofer
are afecţiune doar pentru anu­
mite străzi, întrucît pe strada
Crişan trece foarte rar. Ba mai
mult, atunci cînd trece nu
opreşte la fiecare poartă, iar
Jiv.de din „fericire“ opreşte,
este foarte grăbit răspmslnd
cu multă obrăznicie gospodine­
lor care-i atrag atenţia asu­
pra felului defectuos în care-şi
face serviciul.
Ar fi de dorit ca tovarăşii
din conducerea sectorului I.G.O.
Simeria să ia măsuri împotriva
acestui şofer
iş ti sasimÉas9! p e !§eeüBä,
Olí s iiîfiî
In noua şl frumoasa sală de
spectacole a Casei raionale de
cultură din Sebeş, a avut loc
recent un interesant spectacol
muzical prezentat de artiştii
amatori din Alba Iulia. Faptul
ar putea trece neobservat, afi­
şele care au împînzit oraşul ar
părea obişnuite, sala arhiplină
nu ar constitui o surpriză avînd
în vedere interesul publicului
din Sebeş pentru spectacolele ar.
tistice.
Şi totuşi, un asemenea eveni­
ment artistic trebuie consemnat
cu majuscule, el demonstrînd în­
că o dată că acolo unde se mun­
ceşte cu seriozitate, unde spec­
tacolul artistic se ridică la un
nivel calitativ superior şi unde
se acordă atenţia cuvenită pro­
blemelor activităţii artistice, sa­
tisfacţiile atît ale artiştilor ama­
tori cît şi ale publicului sînt în­
zecite. Un spectacol bun, cu con­
ţinut adecvat, transmite dincolo
de scenă idei majore, mesajul
înflăcărat al artei, valori ar­
tistice de netăgăduit.
Este vorba aici de spectaco­
lul prezentat de corul, soliştii
şi orchestra Casei de cultură din
Alba Iulia, intitulat „Mărţişorul
melodiilor", închinat fruntaşilor
în producţie.
Fe o instructivă prezentare,
sînt brodate timp de peste două
VIAŢA DE P A R T I D
nînd seamă de recomandarea organizai
ţiei de partid a venit cu propunerea
oa la banda transportor să sa Introi
tru asigurarea unei bune calităţi (d a i
numiţi doi din cei mai buni desenatori,
care să indice circulariştilor cum să
facă prelucrarea cherestelei.
Acesta este doar un exemplu de fe­
lul cum se aplică hotărîriie luate in adu­
narea generală. Datorită faptului că tot­
deauna biroul organizaţiei de bază a
pus accent pe controlul îndeplinirii ho-
ridicat prestigiul şi rolul său conducă­
tor. Aceasta a făcui ca sub îndrumarea
organizaţiei de partid să fie mobilizat
întregul colectiv la îndeplinirea sarci­
nilor lucra ce a avut drepi rezultat —
în anul care a trecut — îndeplinirea
planului la toate sortimentele Planul
producţiei globale a fost depăşit cu 8
ia sută, iar al producţiei marfă cu 5 la
sută, îmbunătăţindu-se şi calitatea pro-
duselor. Referindu-ne la măsurile luate
privind organizarea cursurilor de ridi­
care a calificării şi reorganizarea mun=
cii la posturile cheie, acestea au avut
o influenţă pozitivă în procesul de pro­
ducţie, începînd chiar din anul trecut.
Dar mai mult este reflectat efectul mă­
surilor luate de realizările obţinute tn
primele luni din acest an. Astfel, dacă
In anul trecut procentul de cherestea
clasa „C" a fost de 35 la sută, a scă­
zut în luna Ianuarie a.c. la 23 la sută
Iar în februarie la 21,9 la sută. De ase­
menea s-a aiuns ca în luna ianuarie să
se producă cherestea lungă clasele „A“
— „B‘‘ în proporţie de 45 la sută şi tn
februarie — martie de 53,8 la sută fată
de numai 38 la sută cit s-a realizat în
1961.
Aceste rezultate dovedesc eâ atunci
cînd membrii de partid îşi ridică con­
tinuu nivelul politic şi profesional şi
cunosc temeinic problemele ce frâmîntă
colectivul, au un cvivînt hotărîtor In con­ de calitate care răspunde de respecta­
ducerea activităţii economice. La noi,
toţi membrii de partid se interesează
nu numai de activitatea secţiei tn care
lucrează. Atunci clnd una din secţii
nu-şi realizează sarcinile, toţi caută s-o
ajute, vin cu propuneri pentru îmbună­
tăţirea activităţii. S-â întîmplat de
exemplu, că în luna decembrie 1061,
secţia lăzi nu şi-a realizat planul. Co­
muniştii din fabrică au propus să fie
analizată munca acestei secţii. Şi, biroul
organizaţiei a cerut maistrului îacob
Marin să prezinte un referat asupra ac­
tivităţii secţiei în adunarea generală-
Astfel, la 20 ianuarie a.c., adunarea
generală Ia care au fost invitaţi şi to­
varăşii din activul fără de partid, a fă­
cut o temeinică analiză a activităţii co­
lectivului din secţia lăzi. Care au fost
concluziiie? tn primul rînd organiza­
rea munci! la maşini, sistema’ de lu­
cru, nu erau cele mai potrivite. Cei doi
maiştri din secţie fixau locurile de mun­
că fiecare în felul lui. Aceasta a făcut
Noi depunători la C. E. C.
In cadrul secţiei nători la C.S.C. pe
turnătoria' veche a bază de consimţă­
uzinei „Victoria“ mânt scris. Ca ur­
din Călan, s-a des­ mare numărul, a-
făşurat în ultimul eestora a crescut Ia
192 depunători.
timp o susţinută
muncă pentru atra­ Ca rezultat al e-
gerea muncitorilor conomiilcr realiza-
de a deveni depu-
M ag azin fruntaş
Lucrătorii maga­ lor. Ca urmare ei oglindite In depăşi­
zinului de mobiiă reuşesc să satisfa­
din oraşul Vuican, că în mare parte
dau o atenţie deo­ cerinţele oamenilor
sebită aprovizionă­ muncii.
rii, prezentării şl
desfacerii produse­ Şi rezultatele a-
cestel munci sînt
ore frumoase bucăţi corale care
stîrnesc interesul auditoriului.
Se cîntă în acest concert, într-o
ţinută corespunzătoare, sub ba­
gheta prof. Marin Alexiu, cîn-
tece de masă de largă circulaţie
din repertoriul romînesc şi so­
vietic, exprimind bucuria mun­
cii în uzină şi a vieţii noi, în­
floritoare, de pe ogoare, dar şi
melodii populare, bucăţi corale
mai simple cit şi cele din Ca­
valeria rusticană, Trubadurul
sau Traviata. Verdi, Mozart,
Mascagni, Lehar sau Weber,
Hrennicov, Novicov, Gh. Danga
sau D. Bughici şi alţii, au deve­
nit şi mai mult cunoscuţi publi­
cului din Sebeş prin mijlocirea
ansamblului artistic al amato­
rilor din Alba Iulia.
Dar succintele însemnări de
faţă nu.şi propun să facă o cro­
nică a spectacolului muzical în
sine, ci să desprindă anumite
concluzii valabile şi pentru alte
formaţii artistice de amatori. Ele
consemnează cu bucurie succe­
sul concertului şi subliniază tot­
odată un fapt deosebit de sem­
nificativ. Anume că atunci cînd
i se oferă un spectacol frumos,
publicul participă cu interes, en­
tuziast, dovedind nil numai ma­
turitatea sa ci şi un grad de
cs muncitorii sfi fie schimbaţi — fără
a se ţine seama de experienţa ţi pri­
ceperea lor — de la un loc de muncă la
altul, la unele operaţii mai grele repar-
tizîndu-se muncitori mai puţini şi in­
vers. De asemenea nu se făcea o ju­
dicioasă combinare a tipurilor de lăzi.
Tovarăşele Maria Acumuloaie şi Sabo
Elisabeta din activul fără de partid,
care lucrează în această secţie, au ară­
tat că sînt Tuni clnd sc execută numai
comenzi grele şi în altele, numai co­
menzi uşoare. In adunarea generală s-a
hotărît ca conducerea fabricii, condu­
cerea secţiei şi un membru din biroul
organizaţiei de partid, să Întocmească
un plan de repartizare a muncitorilor
pe locul de muncă. Acest lucru s-a şi fă­
cut. Rezultatul este că în luna Ianuarie
secţia nu numai că şi-a Îndeplinit pla­
nul, dar a realizat şi 83 m.c. de lăzi
peste plan. In februarie şi martie, aceas­
tă secţie şi-a depăşit planul cu peste
5 la sută.
Un alt exemplu care ilustrează preo­
cuparea organizaţiei de bază faţă de în­
deplinirea sarcinilor de producţie este şi canici de şarjare de la uzina cocso-chimică dvn Hunedoara.
comisia formată — lă propunerea orga­
nizaţiei de partid — pentru a se stud’a
şl propune măsuri de îmbunătăţire a
calităţii materialului aburit. In anul
trecut, fabrica a primit reclamaţii în
acest sens. Tocmai de aceea s-a for­
mat această comisie din care au făcut
parte inginerul şef, comunistul loan
Dragomir, maistru la depozit, tov. An­
drei Beltechi din activul fără de partid
şi un membru al biroului organizaţiei
de bază, care cunoştea acest sector. În
urma studiului întocmit s-a făcut un
grafic după care se execută aburirea.
Conform graficului, 36 de ore materialul
este aburit din plin (100 grade) şi 4 ore
„odihnă" în camera de aburire. înainte
nu se ţinea cont de aceasta, ittcălcîn-
du-se tehnologia de prelucrare a lemnu­
lui. Tocmai de aceea s-a hotărît ca ma­
terialul să fie scos din camerele de
aburire numai în prezenţa sortatorului
rea graficului. Şi, rezultatele sînt din
cele mai bune.
Organizaţia de partid a făcut şi o
bună repartizare a membrilor şi candi­
daţilor de partid pe brigăzi şi locuri
de muncă, desfăşurînd o temeinică mun­
că politică de masă. Prin agitatori, prin
lozincile ce se afişează operativ, orga­
nizaţia de bază îndreaptă atenţia tutu­
ror muncitorilor spre principalele sarcini j- seră o lucrare nouă, con-
ce stau în faţa fabricii. Desfăşurmd o
astfel de muncă, organizaţia noastră de
partid reuşeşte să îndrume şi să condu­
că cu mai multă competenţă activitatea
productivă. Aceasta se desprinde şi din
faptul că lunile ianuarie, februarie şi
martie au fost încheiate cu planul pro­
ducţiei globale îndeplinit, :ar calitatea
a- fost îmbunătăţită Ia toate sortimen­
tele.
IR©MIM CAZAN
secretarul organizaţie1 de bază de
la fabrica „11 Iunie“ Orăşfie
te în acest fel, tov.
loan Duşam şi-a
cumpărat o garni­
tură de mobilă cu
o valoare de pes­
te 7.000 lei.
D. MUNTEANU
turnător
rea sarcinilor pla­
nului de desfacere
din primul trimes­
tru al anului, cu
350.000 lei.
N. ROVENŢA
corespondent
cultură multilateral. Oamenii
muncii din Sebeş aşteaptă să
mai vir.ă in oraşul lor o ase­
menea formaţie artistică. Dar el
aşteaptă totodată să vadă orga.
nizate spectacole muzicale iden­
tice de propria lor instituţie de
cultură, Casa raională de cul­
tură, care din- deplasarea recen­
tă a colegilor lor din raionul ve­
cin, au avut desigur ce învăţa.
Instituţiile culturale de acest
gen nu se pot lipsi de aseme­
nea ansambluri artistice care au
menirea de a satisface cerinţele
cultural-artistice ale oamenilor
muncii din centrul de raion şi
de a constitui un model, privind
mai ales modul de prezentare
scenică şi interpretare, pentru
instructorii şi artiştii amatori
de la sate. Ciţi activişti cultu­
rali nu sesizează, bunăoară, vi-
zionînd asemenea spectacole
muzicale, că de aceeaşi sau chiar
de mai multă preţuire se bucură
în rîndul oamenilor muncii un
spectacol muzical alcătuit din
cîntece cu discernămînt alese
într-un vast şi frumos reperto­
riu, decît mereu aceleaşi melo­
dii de muzică Uşoară sau glume
răsuflate din spectacolele rie es­
tradă organizate de formaţii de
amatori.
Un cor puternic, matur, însu-
şindu-şi un repertoriu larg şl
m u m n sW älismokoi
Comunistul Mihai Tuţă. unul dintre cei mal buni me­
----------------- T v :.
Mai mult decît în grafic
L Faptul că şantierul desfă-
(_ şura o activitate necorespun-
f statoare, il frămînla mult pe
t loan Roşitoru. Aceasta, mai
L ales, pentru că o asemenea
^ caracterizare, venea din
^ partea biroului Comitetului
( orăşenesc de partid. Şi el, ca
l membru de partid, şi-a sim-
L ţit atunci partea de vină.
L Pe şantier, munca nu cu-
L noscuse cea mai bună orga-
t nlzare, oamenii lucrau fără
[: un program precis. Existau
j- şi alte asemenea lipsuri. Cî-
^ teva zile tn şir s-a gindit la
( cele spuse despre munca de
pe şantier. Ba a discutat şi
j- cu Szabo Sigismund, şi el
[ membru de partid. Trebuia
t făcut ceva ca să iasă din
[¦ impas. De citeva zile începu-
l strucţia blocului nr. 5 din
? noul centru al oraşului Deva,
j- şt era deci cel mai potrivit
' moment să o pornească aşa
t cum trebuie de la început.
L Despre cele ce-şl propu-
l sese să facă a discutat şi cu
l alţii oameni din echipă. Pe-
L¦ tru Filimon, candidat de
[ partid şi utemiştii Kiss Kal-
L man şi loan Klein, şi-au dat
l părerea, cm făcut propuneri
t şi din discuţii s-a formulat
L un angajament: plnă la
^ 1 Mai să termine toate cele
L trei paliere (etaje) de siăă-
( rie exterioară ale blocului
C nr. 5 cu 21 de apartamente.
p Mai concret, să realizeze un
( palier (etaj) de zidărie în
( plus, peste prevederile gra-
l flcului de producţie stabilit.
L După terminarea orelor de
l lucru din ziua fespectivă,
t oamenii din echipa de zidari
[¦ condusă de comunistul loan
j- Roşitoru au mai zăbovit cî-
(; teva minute pe schele. S-a
i. pus în discuţie angajamen-
variat, o orchestră semisimfo-
nică sau de acompaniament, un
taraf, solişti vocali sau instru­
mentişti, o prezentare de o fac­
tură superioară, omogenă, şi ia­
tă un spectacol muzical care in­
teresează şi transmite în sală
bucăţi muzicale ce sint însuşite
de spectatori şi întregesc nive­
lul de cunoştinţe al acestora.
Spectacolul Casei de cultură
din Alba Iulia putea fi şi mai
bine întregit desigur, dacă ală-
turi de ceie prezentate, dansul
popular şi-ar fi ocupat locul cu­
venit. Este de asemenea nece­
sar ca, mai ales în deplasările la
sate, spectacolele de genul aces­
ta să cuprindă mai multe cînte­
ce care oglindesc viaţa nouă din
satele patriei noastre. Aseme­
nea bucăţi se găsesc în multe
culegeri recent editate ca „Bo­
gată şi tînără-i ţara“, „Belşugul
holdelor unite", „Cîntec drag de
viaţă nouă" etc.
Instituţiile culturale de la
oraşe şi sate sînt în măsură să
prezinte, datorită dezvoltării ne.
contenite a mişcării artistice de
amatori, spectacole artistice
bogate, cu un profund conţinut
educativ, de o înaltă ţinută ar­
tistică, pe măsura cerinţelor din
ce în ce mai multiple şi mai exi­
gente ale oamenilor muncii. Ca­
sa de cultură din Alba Iulia con­
stituie în acest sens în momentul
de faţă un frumos exemplu,
demn de Urmat.
ŞEKBAN IÎADî IIiESCU '
inspector în Direcţia generală a
aşezămintelor culturale din R.P.R. rul“; ILIA: S-a furat o bombă —
-----------------
tul ce urma să şi-l ia. şi
acum, fiecare din cei 21 oa­
meni ai echipei, îşi exprima
hotărîrea de a-l realiza, fă­
ceau propuneri pentru orga­
nizarea muncii. Cu toţii au
hotărît să realizeze un etaj
de zidărie mai mult decît in
grafic.
In sprijinul lor a venit şi
conducerea şantierului. Lu­
crarea de zidărie şi tencuire
a blocului nr. 5 a fost dată
echipei tn acord global.
Şi iată-i acum la lucru.
Mîinile fiecăruia, nu se opresc
o clină. La colţurile blocului
lucrează zidari cu experien­
ţă ca Petru Filimon şi Szabo
Sigismund. Alături sînt cei­
lalţi oameni cu categorii mai
inferioare de calificare. Re­
calificaţii. care fac deservi­
rea locului de muncă cu ma­
teriale, nu mai prididesc. E
drept că de citeva zile a fost
adusă o macara. Deşi l-au
cam trebuit multe zile pînă
să fie montată, In sfîrşit a
fost totuşi pusă tn funcţiu­
ne. Acum aprovizionarea pe
schele va fi mai rapidă.
Pentru fiecare muncitor
din echipă, este clar cit anu­
me trebuie să realizeze zil­
nic. Tot zilnic se fac si mă­
surătorile şl se discută des­
pre rezultatele obţinute.
Intr-una din zile, la măsu­
rătoarea zidăriei, a ieşit mai
puţin decît, îşi stabiliseră să
facă. Peste acest lucru nu s-a
trecut cu vederea. Oamenilor
le-a fost atrasă atenţia că e
in joc cuvîntul lor, că tre­
buie să se păstreze mereu un
ritm susţinut de muncă. Şi
cuvintele şefului de echipă
au mers la inima fiecăruia.
Acum zilnic, fiecare zidar
din echipă realizează între
2,5—3 m.c. de zidărie.
V. FURIR
15 APRILIE 1962
, DEVA: Nana — cinematograful
„F. Sîrbu“ ; Tot aurul din lume —
cinematograful „P atria"; HUNEDOA­
RA: Dragostea iui Alioşa — cinemato­
graful „Victoria“; SEBEŞ: Străzile au
amintiri — cinematograful „Progre­
sul“ ; Avionul pleacă la ora 9 —
cinematograful „M. Sadoveanu"; PE- j C ooperativa „D R U M N O U " Hunedoara
TROŞANI: Cinci zile şi cinci nopţi
— cinematograful „Al Sahia“; Sece­
rişul . verde — cinematograful „7 Noiem­ Executa:
brie“; ALBA IULIA: Cetatea Huram-
zamin — cinematograful „Victoria“ ;
Prinţesa cu steaua de a u r—-cinema­
tograful „23 August" ; ORASTIE :
Străzile au amintiri — cinematograful
„V. Roaită“; Corabia zburătoare — ci­
nematograful „Flacăra“ ; SIMERIA:
Cavalerii teutoni — cinematograful „1.
Pintilie"; HAŢEG: Circul - cine­
matograful „Popular“; BRAD: Pace
noului venit — cinematograful „Stea­
ua roşie"; LONEA: Străzile au
amintiri — cinematograful „Mine­
rul“ ; TEIUŞ: Cînd primăvara
e fierbinte; — cinematograful „V.
Roaifă“ ; ZLATNA : Cînd primăvara e
fierbinte — cinematograful „Muncito­ crări se esecufă din tnatersalut clienufui.
cinematograful „Gh. Doja“; APOL-
DUL DE S U S : Cînd primăvara e
fierbinte — cinematograful „23 Au­
gust".
fln? 8
15 APRILIE 1962 toare ; 17,00 Program muzical
PROGRAMUL I: 6,00 Muzică pentru fruntaşii recoltelor boga­
distractivă; 6,30 Melodii popu­ te ; 17,30 Muzică ; 18,30 Orches­
lare romîneşti; 7,15 Cîntece de tre de muzică populară; 19,05
luptă pentru pace ; 7,30 Concert „Melodii...melodii“, emisiune de
de dim ineaţă; 8,00 Şcoala şi muzică uşoară rominească ;
viaţa ; 8,30 Melodii de estradă ; 19.30 Teatru la microfon pre­
9,30 Teatru la microfon pentru miera „Familia Hamilton" de
cop ii: „Cocoşelul neascultător“ Mona Brand ; 21,30 Muzică de
adaptare radiofonică după co­ dans ;
media cu acelaşi titlu de Ton Lu­
cian ; 10,30 Din cîntecele şi dan­ PROGRAMUL II : 7,00 Răsună
surile popoarelor ; 11,00 „înflo­ cîntecul şl jocul pe meleagurile
reşte ţara mea" — program de patriei ; 8,00 Concert de cîntece
cîntece şi jocuri; 11,30 Vorbeş­ sovietice ; 8,30 Clubul voioşiei ;
te- Moscova ; 12,00 Interpreţi de 10.30 Revista presei străine;
muzică uşoară; 12,30 Arii şi 13,15 Muzică populară romineas­
valsuri din operete; 13,10 De că şi a minorităţilor naţionale;
toate pentru t o ţ i; 14,05 Muzică 14,10 Cîntă Gică Petrescu ; 14,30
populară rominească ; 15,05 Mu­ La microfon : Satira şi umorul ;
zică uşoară de compozitorii so­ 19,43 Program pentru Iubitorii
muzicii populare romîneşti ;
vietici Ecluard Lolmanovski şi 22,00 Muzică de dans.
Walter Oiaker ; 15,30 La şeză­
toare : 16,10 Estrada florilor ; Trusful a ' ;m e n t a l i e i
16,45 Din poezia Africii luptă-
publice H u n e d o a r a
e te o n » f o îji<_‘ ANGAJEAZĂ
d® urgenfă
pentru sezonul de vară, ur­
mătorii lucrători calificaţi;
— 19 O s p ă ta ri
— 3 C anagii
PENTRU 24 ORE — 3 B ufetiera
Vremea se menţine nestabi­
lă, cu cerul temporar acoperit. — 1 B u cătar
Vor cădea ploi locale. Tempe­ informaţii se pot lua
ratura staţionară; ziua între zilnic între orele 8—15, la
10 şl 16 grade, iar noaptea în­ serviciul plan şi organi­
tre 4 şl 9 grade. Vînt moderat zarea muncii, din cadrul
T.A.P.L. Hunedoara.
din sectorul vest şl nord-vest.
PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILE
Vreme nestabilă cu cerul no-
ros şi favorabilă ploilor locale.
PEIRECETI COMCEDIUL IE O M i !
_______________ y_____________________________ __ ___________ _
bvb BunSle a p r i l i e şl m a i
beneficiind de tarife reduse, în frumoasele staţiuni climaterice:
Buşfeni, Păltiniş, Tuşnad, Borssc, Sovata
(15 Iei pe zi cat. i-a, 20 iei pe zi cat. li-a, 22 lei pe zi
cat. Iii-a).
Sinaia, Predeal, Lacul Roşu
(15 lei pe zi cat. i-a, 20,50 lei pe zi cat. Il-a, 23 lei pe zi
cat. IH-a).
Servicii complete, 3 mese pe zi, cazare confortabilă.
Reduceri pentru copii; pînă la 7 ani, cazare gratuită şi 50
ia sută din tariful pentru masă.
De la 7-14 ani, reducere 50 ia sută din tariful pentru ca­
zare, 50 la sută reducere pe C.F.R. şi l.R.T.A.
înscrieri fa toate agenţiile şi filialele O. N. T. „Carpaţi“.
-<XX>000000000000e00000000<XXX>0<X>00<XXX>0iM^>V<XKX>OV
o
toată
Ssnfi c u n o s c u te şi a p r e c i e "
p r o d u se le întreprinderii
>
o
h x X X X X X X OC">C<>CX><'0<><>0000<><><X)<><KX><><><>0<>0<><>00<><X>C>00<><>
In secţia de bijuterie
p relucrări şi co n fecţio n ă r i din aur şi argint
in secţia de vulcanizare
r e o a r s f ii 5a îr>eăSfămiiîî?e şâ 5a a n v e lo p e a u to şi m o to ,
lu cr ă ri a tît ia ca ld c ît şi Sa r e c e .
In secţia construcţii civile
pentru poau'afie iucrlri de z darie, sugravet? şi vop­
sitorii, construcţii de csse pari cutare. Aceste lu­
Adresats~va cu încredere c o a ie r a f iv e i
,,DR.UM AJOiî” Hunedoara.