Page 48 - 1962-04
P. 48
t)RTJMUß SÜGTÄtTSMDEDl Np; 2271
Plecarea la Moscova a delegaţiei
ULTIMELE ŞT IR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞT IR I C.C. al U.T.M. care va participa
mmwmnßrtrrrMM', la Congresul Comsomolului
WTO! Vineri dimineaţa a părăsit tar al Comitetului Central al
Capitala, îndreptîndu-se spre U.T.M.
Moscova, delegaţia C.C. al La aeroportul Băneasa, dele
U.T.M. care va participa la cel gaţia a fost condusă de mem
de-al XlV-lea Congres al Uniu bri ai Biroului C.C. al U.T.M.
Au fost de faţă I. K. Jegalin,
nii Tineretului Comunist Leni ambasadorul Uniunii Sovietice
Conferinţa pentru dezarmare Plenara C.O. a! P.C. din Cehoslovacia nist. Delegaţia este condusă de la Bucureşti, şi membri ai am
tov. Virgii Trofin, prim-secre basadei.
Wi
de la G eneva PRAGA’ !13 (Agerpres). — Comitetul Central al Parti Interesante observaţii asunta
După cum transmite CTK, la dului Comunist din Cehoslova
GENEVA 13. '— De la ¦trimisul lichidării bazelor militare de pe teri se vorbi despre necesitatea lichidării 12 aprilie, a avut loc plenara cia a adoptat hotărîrea ca dez planetelor Venns şi Marie
special Agerpres, N. Puieea: torii străine. bazelor străine, la fel cum este nevoie Comitetului Central al Parti baterea principalelor documente
de a se vorbi despre necesitatea li dului Comunist din Cehoslova ale congresului să devină o i
La 13 aprilie, la Geneva s-a des Bazele militare de pe teritorii străi chidării vehiculelor de ducere la ţin cia. parte integrantă a pregătirilor
făşurat cea de-a 20-a şedinţă ple ne — a spus G. Macovescu — nu ur tă a armelor nucleare. pentru cel de-al x n -lea Con | MOSCOVA 13 (Agerpres). torul din Crimeea de prof.
nară a Comitetului celor 18 state pen măresc scopuri de apărare, aşa cum La plenară’ s-au discutat pro gres al Partidului. J — TASS transm ite: V. Prokofiev. Este foarte po 35
tru dezarmare. Şedinţa a fost consa se afirmă adesea din partea celor Principiul admis de noi toţi este blemele pregătirilor In vederea 1 Cosmonauţii care vor tace sibilf subliniază Kozîrev, că jg
crată examinării în continuare a ar care pledează în favoarea menţinerii ca în cursul procesului de dezarmare celui de-al xn -lea Congres al Pe baza discuţiilor care au gj călătorii în Lună, pe plane- oxigenul din atmosfera pla- jj
ticolului 1 din proiectul de Tratat cu lor, ci sînt menite să servească unor nici un stat sau grup de state nu P.C. din Cehoslovacia. avut loc la plenară s-a ajuns i tele Venus şi Morte, vor cu- netei Venus se formează, ca 1
privire la dezarmarea generală şi to acţiuni de altă natnră. Ele constituie trebuie să obţină avantaje militare. Ia concluzia ca întregul partid, 1 noaşte diferite condiţii ale şi pe Pămint, datorită acti- 1
tală. o sursă permanentă de înrăutăţire Tov. Antonin Novotny a pre toate organizaţiile şi membrii !ţ unor lumi cu totul deosebite, vităţii vitale a plantelor, jj
a situaţiei internaţionale, de sporire Tocmai de aceea susţinem necesi zentat raportul în legătură cu lui, împreună cu păturile largi
La începutul şedinţei a luat cuvîn- a neîncrederii şi suspiciunii, de ali tatea de a se include în articolul 1 aceste probleme. ale oamenilor muncii să parti 1 scrie in numărul din 12 aprl- Conţinutul mare al bioxidu- j
tul reprezentantul S.U.A., A. Dean. mentare a războiului rece. Intr-un cu- o prevedere expresă privind lichida cipe activ la elaborarea liniei !§ lie al ziarului „Izvestia“, cu-
El a dat citire declaraţiei oficiale din vînt, ele sînt o parte componentă a rea bazelor militare străine. După dezbateri, Comitetul de dezvoltare continuă a socie §j noscutul asftrofizictan Niko- lui de carbon in păturile su- gp
12 aprilie a guvernului S.U.A. în care cursei înarmărilor, un factor de ame Central a adoptat o hotărîre în tăţii socialiste cehoslovace. Dez § lai Kozîrev de la observato-
s-a dat un răspuns negativ ia între ninţare permanentă a păcii şi secu In cuvîntarea sa, reprezentantul care convocarea celui de-al baterile trebuie să constituie un |j rul din Pulkovo. Acest lucru pertoare. ale atmosferei aces- jj
barea directă pusă joi în Comitet rităţii internaţionale. Numeroase fapte R.P. Romîne a subliniat de asemenea X ll-lea Congres al P.C. din Ce nou imbold pentru mobilizarea jj îl confirmă tot mai mult da-
privitoare la poziţia S.U.A. şi Marii şi evenimente petrecute în perioada că problema lichidării bazelor mili hoslovacia a fost stabilită pen oamenilor muncii şi pentru in tel planete se datoreşte mai jj
Britanii faţă de un moratoriu care postbelică sint grăitoare în această tare de pe teritorii străine preocupă tru 16 octombrie 1962. tensificarea activităţii lor în în g! tele obţinute In urma obser-
să prevadă abţinerea de a efectua privinţă. tot mai multe state. 1 vaţiilor pe care le-am efec- curind unor intense procese jg
experienţe nucleare în atmosferă pe Ce do re ş0te şoa h u l Iranului deplinirea sarcinilor de dezvol 1 tuat, scrie Kozîrev.
timpul desfăşurării lucrărilor confe Pe de altă parte, există o legătura Proiectul de rezoluţie prezentat la § Este extrem de importantă vulcanice. p
rinţei pentru dezarmare. nemijlocită între problema lichidării sesiunea a 15-a a Adunării Generale de la Kennedy tare a economiei naţionale pe
tuturor vehiculelor armelor nucleare a O.N.U. de către India şi alte U 1 dovada peremptorie a exis- Observaţiile asupra plane- jj
Reprezentantul U.R.S.S., V. A. Zo- şi aceea a desfiinţării bazelor mili state, prevede, de asemenea, in mod WASHINGTON 13 (Agerpres). - anul 1962 şi în traducerea în 1 tenţel oxigenului molecular tei Marte efectuate de Niko- jg
rin, care a luat apoi cuvîntul a ară tare străine. Dispuse în imediata apro expres eliminarea bazelor militare de Şahul Iranului care se află în 1 in atmosfera planetei Venus, lat Kozîrev, arată că densi- 1
tat că răspunsul negativ la propu piere a graniţelor altor state, bazele pe teritorii străine. S.U.A într-o vizită oficială, a fost viaţă a hotărîrilor celui de-al 1 dovadă obţinută la Observa- latea atmosferei planetei §j
nerea de a nu se relua experienţele militare străine capătă o importanţă primit joi de preşedintele Kennedy.
cu arma nucleară, atîta timp cît au strategică deosebită. De pe aceste Pentru considerentele arătate, a de După convorbirea cu preşedintele, xn -lea Congres al P.C. din Ce Marte nu este chiar atit de p
loc tratativele, în Comitet constituie baze poate fi declanşată o agresiune clarat în încheiere G. Macovescu, de care a durat două ore şi jumătate, hoslovacia. slabă după cum se credea in E
o lovitură gravă dată întregii confe cu folosirea armei racheto-nucleare, legaţia romînă apreciază că în arti trecut, ci se apropie de den- j j
rinţe şi nu serveşte intereselor întă colul 1 al proiectului de tratat pe sitatea atmosferei terestre.
care îl elaborăm este necesar să se
prevadă lichidarea bazelor militare Veşti din ţările Americii Latine
ririi păcii. Acest răspuns — a spus reducind considerabil distanţele şi de pe teritorii străine. şahul a vizitat Congresul S.U.A., unde Panam a
V. A. Zorin — oglindeşte politica de In cadrul şedinţei au mai luat cu a rostit o cuvîntare. El a declarat
agravare a situaţiei internaţionale pe timpul. ;J, . . .. că Iranul s-a îngrijit şi se va în GIUDAD DE PANAMA 13 (Ager pună capăt drepturilor arogate de mo fate de culise încercînd să atragă de
oare, din păcate, continuă să o duca vîntul reprezentanţii R.P. Bulgaria, griji de „apărarea“ sa. Această de pres). — nopolurile americane asupra canalului. partea planurilor S.U.A. privind rela
guvernele Statelor Unite şi Marii Nu este nici un secret — a spus Italiei şi Marii Britanii. claraţie constituie o confirmare a re ţiile dintre Cuba şi Chile pe liderii parti
Britanii. în continuare vorbitorul — că în timp latărilor agenţiilor americane de pre Inlr-un interviu acordat ziarului „El C hile delor de opoziţie precum şi o serie de
ce Uniunea Sovietică dispune — după Înainte de încheierea şedinţei s-a să în sensul că în convorbirile cu Mazo“, Vincente Tello, secretar gene elemente reacţionare. Ziarul relatează,
Luînd cuvîntul în cadrul ord inel afirmaţia celor mai mulţi specialişti hotărît ca toate delegaţiile dornice preşedintele Kennedy, şahul şi-a ex rat al Partidului popular din Panama, SANTIAGO 13 (Agerpres). — de asemenea, că, ambasadorul S.U.A.
propriu-zise a şedinţei, reprezentan de a-şi prezenta observaţiile pe mar primat dorinţa de a obţine ajutorul a cerut Statelor Unite să pună capăt Ziarul Chilian „El Siglo“ publică în a avut o întrevedere cu Garlos Marii-
tul R.P. Romîne, George Macovescu, din Statele Unite ale Americii şi An ginea articolului 1 din proiectul de S.U.A. în „modernizarea forţelor ar dominaţiei lor asupra Canalului Pana ultimul său număr o ştire în care cri nez, ministrul de Externe chilian in
a spus, printre altele: gliei — de superioritate în ceea ce Tratat trebuie să facă aceasta cel mate ale Iranului“ şi a cerut „parti ma. Tello a arătat că pentru aceasta tică cu asprime presiunile exercitate de privinţa relaţiilor dintre Cuba şi Chile.
priveşte mijloacele de transportare la tirziu luni, 16 aprilie, după care co ciparea deplină a Statelor Unite în este nevoie ca S.U.A. să-şi retragă de ambasada S.U.A. la Santiago pentru a
Schimbul fructuos de păreri care a ţintă a armelor nucleare, Statele Unite preşedinţii se vor ocupa cu formu G.E.N.T.O.“ (Asociated Press). urgenţă trupele din zona canalului şi determina Republica Chile să rupă re U ru g u ay
avut loc a evidenţiat că există nu larea acestui articol. de pe întregul teritoriu panamez şi să laţiile diplomatice cu Cuba.
meroase puncte de acord sau asupra ale Americii şi aliaţii lor au organi Actualmente, arată „El Siglo“, am MONTEVIDEO 13 (Agerpres). — *
cărora se poate ajunge, fără dificul zat o reţea deasă de baze militare pe Următoarea şedinţă a Comitetului basadorul S.U.A. desfăşoară o activi-
tăţi prea mari, la o înţelege. Aceasta teritorii străine în imediata apropiere va avea loc în dimineaţa zilei de lb Sub lozinca „Pentru un Paraguay li
este, fără îndoială, un fapt pozitiv. a Uniunii Sovietice şi a celorlalte aprilie. h IY*% ber“ s-a desfăşurat la Montevideo un
state socialiste. miting la care au participat studenţi
Reprezetantul R.P. Romîne a arătat şi muncitori din capitala Uruguayului
în acelaşi timp că nu poate fi scăpat De aici rezultă că dacă s-ar dis --m= precum şi exilaţi paraguayeni. Au vor
din vedere faptul că s-au ivit cîteva truge numai vehiculele armelor nu bit printre alţii, Garlos Agorio, deputat
probleme în legătură cu care exista cleare dar s-ar menţine, măcar în Situaţia din Argentina in Parlamentul ţării, şi Orlando Rojas,
încă divergenţe de vederi. In legătură parle, bazele militare pe teritorii reprezentantul exilaţilor, care au con
ou aceasta, el s-a referit la problema
străine, aceasta ar dezavantaja sta BUENOS' AIRES 13 (Ager ţei alegătorilor exprimată în damnat sîngeroasa dictatură instaurată
tele socialiste, ar primejdui securita pres). — alegerile din 18 martie şi re în Paraguay de Stroessner. Cu acest
venirea la sistemul constituţio prilej, Centrala unică a muncitorilor
tea lor. De aceea este nevoie dc a Baza şubredă a guvernului nal de guvernămînt căruia i-a din Uruguay, a dat publicităţii o de
constituit de preşedintele Guido, pus capăt lovitura militară de claraţie în care cere desfiinţarea inie-
ÂLGZRiA: Lupte violente între O.A.S.-işti lipsit de orice sprijin clin partea stat. di'ită a lagărelor de concentrare din
maselor populare şi care se Paraguay, eliberarea tuturor deţinuţilor
şi forţele pentru menţinerea ordinei menţine la putere numai dato In această situaţie este lesne politici şi încetarea samavolniciilor au
rită cercurilor militare reacţio de înţeles că, după cum afirmă torităţilor.
nare, a slăbit şi mai mult în publicaţia „Noticias Graficas“,
ALGER 13 (Agerpres). — La Alger o „echipă" de fascişti mem urma măsurilor luate privind guvernul Guido ,,se află la o Ecuador
Executivul provizoriu în Algeria in devalorizarea monedei naţiona nouă răscruce“, deoarece „nu
stituit în baza acordurilor de la Evlan bri ai O.A.S. au aruncat în aer tur- le. Creşterea masivă a preţuri poate obţine sprijin politic“. In T â i& ilf> QUITO 13 (Agerpres). —
pentru a exercita unele funcţii admi nul de control de pe aeroportul clin lor la o întreagă catégorie de fluentul cotidian burghez „La P8ER<a In Ecuador, ca urmare a recentelor
nistrative şi pentru menţinerea ordinei Alger. Clădirea şi instalaţiile au sufe bunuri de larg consum, care a Nacion“, afirmă că „o nouă tulburări, au loc masive arestări în rîn-
s-a întrunit la 13 aprilie şi a discutat rit serioase avarii ceea ce a paralizat Urinat acestei măsuri, a provo criză politică ar putea izbucni Demonstraţie a oamenilor muncii din Ecuador care cer dul elementelor progresiste. Intr-o de
problema instituirii unui tribunal spe complet circulaţia aeriană. cat un val de proteste prove în Argentina“, în timp ce As efectuarea reformei agrare. claraţie publică, Uniunea tineretului re
cial pentru menţinerea ordinei care să nind din cele mai diferite pă sociated Press anunţă că în voluţionar din Ecuador protestează îm
înlocuiască actualele curţi marţiale şi Potrivit unui bilanţ al agenţiei Fran turi ale populaţiei. sînul guvernului s-au produs IB.TCrroMKXEKK potriva acestui val de arestări. Potrivit
a unei comisii pentru supravegherea ce Presse, la Alger, Bone, Constantine grave divergenţe. unei ştiri din Guaiaquil, elemente huli
aplicării armistiţiului. şi alte oraşe algeriene, bandele fasciste Concomitent cu această miş
din O.A.S. au pus la cale pesfe 23 de care cresc şi presiunile politice Cronica ganice au atacat universitatea din acest
Intre timp în Algeria continuă dez atentate, care au provocat moartea a asupra guvernului Guido. Se oraş ocupînd pentru scurt timp clă
măţul bandelor fasciste din O.A.S. circa 20 de persoane şi rănirea a 26. înregistrează noi chemări la dirile.
După cum relatează agenţia France .Majoritatea victimelor sînt din rindul luptă pentru respectarea voin-
Presse, joi după-amiază, oraşul alge- populaţiei musulmane. evenimentelor Internationale
rian Oran a fost arena unor lupte sm-
geroase de stradă între bandele O.A.S.-
iste şi forţele pentru menţinerea ordi
nei. La aceste lupte, care s-au desfă - Primii în cucerirea Cosmosului, pri pentru părţile semnatare ale unui — inclusiv recenta manifestaţie a fe gim, a fost înţeles la Palais Elysees.
şurat chiar în centrul oraşului au fost mii în construcţia societăţii comuniste acord cu privire la încetarea expe meilor în faţa Casei Albe — reflecta După îndelungatele discuţii care au
folosite tancuri, tunuri de 37 nun. etc. SĂ ÎNCETEZE p e r s e c u t a r e a pe pămînt — aceasta este ideea că rienţelor nucleare, potrivit propunerii împotrivirea crescândă a americani avut loc între preşedintele de Gaulle
COMUNIŞTILOR AMERICANI! lăuzitoare a primei Zile a Cosmonau sovietice. Aceasta duce la concluzia lor faţă de nejustificata reluare a ex şi premierul Debré, în cursul acestei
Lupte deosebit de violente au avut ticii care a rememorat omenirii biruin că ridicarea ca o condiţie de netre perienţelor nucleare în insula Christ- săptămîni, s-a anunţat înlocuirea
loc în apropierea clădirii prefecturii Marele mifing de la Londra ţele obţinute de Uniunea Sovietică în cut a instituirii controlului internaţio mas. acestuia din urmă din funcţia de şef
unde O.A.S.-işti au tras asupra forţe explorarea paşnică a Universului. De nal pe teritoriul sovietic urmăreşte al guvernului, cu Georges Pompi
lor pentru menţinerea ordinei cu mi LONDRA 13 (Agerpres). — nu numai pe comunişti, dar şi pe claraţiile făcute la şedinţa festivă de de fapt culegerea de informaţii se Atenţia acordată evoluţiei tratati dou, ceea ce demonstrează că U.N.R.
traliere şi tunuri. Pînă în prezent nu La 12 aprilie a avut loc la Londra, toţi oamenii cu convingeri de stingă. la Palatul Congreselor din Kremlin, crete. Atrage atenţia abdicarea anglo- velor cu privire la dezarmare nu di (partidul gaullist), nu-şi asumă riscul
se cunoaşte numărul victimelor în urma sub auspiciile „Comitetului pentru vestesc noi etape în drumul omului minuează interesul opiniei publice înfruntării corpului electoral. Perspec
acestor lupte sîngeroase de la Oran, apărarea drepturilor democratice în La miting a luat cuvîntul de ase spre aştri. „Explorarea spaţiilor Uni americană de la poziţia anterioară faţă de perspectiva rezolvării proble tiva prezenţei lui Pompidou, directo
dar agenţiile de presă menţionează că S.U.'A.“, un miting care s-a des menea, soţia lui Paul Robeson, versului de către ştiinţa şi tehnica cînd preşedintele Kennedy şi premie mei algeriene. Masivul Da înregis rul băncii Rotschild şi administrator
numărul morţilor şi răniţilor este deo făşurat sub lozincile „Să fie anulate Eslanda Robeson. La miting a fost sovietică, de către oamenii sovietici, rul Macmillan au susţinut că un trat la referendumul din 8 aprilie a al multor monopoluri capitaliste, în
sebit de mare. legile McCarran şi Smith", „Să se adoptată în unanimitate o rezoluţie se desfăşoară cu viteza cosmică“, de acord asupra interzicerii experienţe fost îndreptat spre consfinţirea resta fruntea guvernului împreună cu tre
înceteze persecutarea comuniştilor în care se spune: „Participanţii la clara primul cosmonaut, Iuri Gagarin. lor nucleare nu necesită aranjamente bilirii păcii în Algeria. Merită a 1> cerea altor posturi de stat direct în
? fflzîg p americani”. miting îşi reafirmă ataşamentul faţă speciale de control. Acest lucru l-a reţinută interpretarea dată rezultatu inîinilc unor reprezentanţi ai bănci
Evenimentele care au loc în pre de principiul drepturilor democratice Tocmai în condiţiile acestei supe amintit la 10 aprilie în Camera Co lui referendumului de Mohammed Ya- lor şi monopolurilor este apreciată
ATENA. — -Un grup de cunoscuţi zent în America au pentru noi o în şi protestează cu hotărîre împotriva riorităţi recunoscute, delegaţia sovie munelor deputata laburistă Barbara zid, ministrul Informaţiilor al guver în declaraţia Biroului Politic al P.C.
oameni de cultură greci au dat pu semnătate deosebită, acum, cînd gu trădării acestui principiu de către gu tică la Geneva desfăşoară împreună cu Castie, care nu a primit nici un răs nului provizoriu al Republicii Algeria, Francez ca „o dovadă a agravării di
blicităţii un apel către poporul grec. vernul englez încape prigoana împo vernul S.U.A. delegaţiile celorlalte state socialiste puns la întrebarea s a : „De ce insis care scria în ziarul „El-Mudjahid": ficultăţilor prin care trece puterea Iui
Oamenii de editură greci au cerut triva libertăţii în Anglia, fapt pe care prezente la lucrările Comitetului ce tăm noi în prezent asupra introducerii „In Algeria, masele sprijină cu ho de Gaulle".
abrogarea legilor excepţionale şl de îl confirmă raportul Iul Radcliffe, Protestăm împotriva persecuţiilor lor 18 state, o activitate dîrză pen inspecţiei pe care în luna septembrie tărîre Frontul de Eliberare Naţională.
cretarea amnistiei generale pentru publicat recent, a declarat la miting şi facem apel la toţi democraţii din tru înfăptuirea dezarmării generale şi anul trecut nu o consideram obli In Franţa rezultatele referendumului Actuala situaţie politică din Franţa
deţinuţii politici greci. cunoscutul partizan al păcii, preotul Anglia să participe activ la organiza totale sub un strict control interna gatorie confirmă că poporul francez sprijină scoate în evidenţă sporirea combati
Donald Soper. Protestez împotriva rea unei largi opoziţii în întreaga ţional. Dacă în săptămîria aceasta, în unanimitate politica de pace în vităţii maselor largi populare însu-
ROMA. — La 13 aprilie s-a deschis oricăror restricţii privind democraţia. Iară împotriva acestei noi ofensive principiala realizare a conferinţei con Este greu de apreciat altfel decît dreptată spre realizarea independen Ileţite de victoria obţinută prin sta
Ia Roma întâlnirea internaţională pen Legile draconice McCarran şi Smith, asupra democraţiei“. stă în progiesele înregistrate în re ca o încercare de şantaj, manevra la ţei Algeriei şi a colaborării între tornicirea păcii în Algeria. Direcţia
tru libertatea poporului spaniol. Ini a spus în continuare Soper, vizează dactarea preambulului Tratatului de care a recurs Casa Albă prin publi Franţa şi Algeria". principală a luptei popoarelor fran
ţiativa acestei întîlniri aparţine Comi După miting, această rezoluţie a dezarmare generală şi totală, faptul carea declaraţiei condiţionînd renun cez şi algerian este zdrobirea aten
tetului italian pentru organizarea fost remisă la ambasada S.U.A. din că delegaţia S.U.A. vrea să continue ţarea la seria de experienţe nucleare Solicitînd un răspuns comun ia tatorilor fascişti din O.A.S., care —
manifestărilor au prilejul împlinirii Londra. tratativele „cu bomba atomică pe din Pacific, de acceptarea inaccepta aprobarea acordurilor de la Evlan şi după ce au deschis focul împotriva
a 25 de ani de la constituirea bri masă“ — după expresia unui obser bilelor condiţii americane. Eşecul la căpătarea de împuterniciri discre trupelor franceze din Algeria — îşi
găzilor internaţionale din Spania şl üf0jH©L re « í® iB€Í is i i s t o r i a , I I . F. G. »•» vator — reprezintă o piedică primej acestei manevre s-a vădit în izolarea ţionare, conducerea Republicii a V-a pierde sprijinitorii chiar în rînduriie
eroica apărare a Madridului. La în- dioasă. In loc să consimtă la înceta deplină în care s-a trezit delegaţia a încercat să consolideze regimul pu europenilor diti Algeria. Procesul tes
lîlnirc participă şi o delegaţie a Co BONN 13 (Agerpres). — avut loc la 12 aprilie în Bundestag, rea experienţelor nucleare pretutin S.U.A. la tratativele de la Geneva, tului general Jouhaud, dezvăluie încă
mitetului foştilor deţinuţi antifascişti La 12 aprilie Bundestagul a apro cînd s-a discutat proiectul de lege cu deni şi pentru totdeauna, aşa cum atunci cînd a respins chiar şi mo terii personale. Dacă ar fi apreciat o dată opiniei publice crimele repro
din R.P. Romînă, formată din tovară bat în ultima a treia citire bugetul privire la buget. Experţii financiari cer popoarele întregii lumi, S.U.A. desta iniţiativă a reprezentanţilor sta babile sâvirşitc de O.A.S., care se
şii Mihai Burcă, Valter Roman şi R.F.G, pe anul 1962. Bugetul care se care au luat cuvîntul la şedinţă atît pregătesc — împreună eu Anglia — rezultatul referendumului ca un vot cramponează de cauza pierdută a
acad. Geo Bogza. ridică la suma de 53 de miliarde de din partea partidului de opoziţie seria de experienţe nucleare în atmos telor neutre de a se institui un mo „Algeriei franceze". Masele populare
P.S.D.G., cît şi din partea partidelor feră care urmează să aibă Ioc chiar în alb în favoarea actualului regim, din Franţa ccr ca faţă de ultracofo-
BONN. — In partea dc sud-vest mărci, constituie un buget record în de guvernămînt nu au putut să-şi as în cursul acestei luni. Existenţa mij ratoriu asupra experienţelor nucleare nialiştii din O.A.S. să mi se mani
a R.F. Germane şi pe o parte a teri istoria R.F.G. Articolul de cheltuieli cel cundă neliniştea în legătură cu situaţia loacelor de detectare capabile să înre atunci neîndoielnic că preşedintele de feste nici un fel de îngăduinţă, pri
toriului francez au loc manevre ale mai încărcat din buget prevede 16,5 financiară şi economică a R.F.G. Re gistreze o explozie nucleară oriunde în timpul cît durează tratativele. Refu mejdia fascismului să fie înlăturată
formaţiilor aeriene militare ale ţărilor miliarde de mărci pentru înarmare. s-ar produce — în atmosferă, în apă zul quasi-unanîmităţii propriilor par Gaulle ar fi organizat alegeri meni din Franţa şi Algeria.
N.A.T.O. La manevre participă şi forţe Creşterea continuă a ctteltuîeiiibr mi prezentantul fracţiunii partidului liber- sau subteran — exclude orice risc teneri de a se strădui să găsească
aeriene militare ale Germaniei occi litare începe să submineze simţitor argumente în sprijinul poziţiei ame te să consfinţească această stare de ZA.NEL FLOREA
dentale. democrat Mende a declarat că pentru ricane are o adîncă semnificaţie, după
stabilitatea economică a R.F.G., ceea lucruri. Dar faptul că majoritatea
R.F.G. „abia încep dificultăţile finan cum acţiunile protestatare din S.U.A.
ce provoacă o serioasă nelinişte în francezilor au votat pentru pace în
cercurile guvernante ale ţării. Aceasta ciare". In următorii ani sînt de aşteptat
s-ă ogliridit şi în dezbaterile care au Algeria şi în acelaşi timp refuză sâ
greutăţi şi mai mari.
acorde „mînă liberă“ actualului re-
Redacţia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 647. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 49. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva.
