Page 49 - 1962-04

Regions a
Anul XIV. Mr. 2272
T oa!« forioâzile
FJbaKZrn r :- * 7 r r .;'- 7 r îS 7 tasar. «JL W ; u n w pbes
Condiţiile existente
sâ fie folosite din plin
Conferinţa regională de partid
a arătat că una din căile impor­
tante pentru sporirea producţiei
şi productivităţii muncii în in­
dustria minieră a regiunii noas­
tre este ridicarea tuturor bri­
găzilor rămase in urmă. Pentru
realizarea acestui obiectiv, colec­
tivele de muncă ale exploatări­
lor miniere, îndrumate de orga­
nizaţiile de partid, au început
anul acesta să aplice noi măsuri
tehnico-organizatorice, noi me­
tode de muncă. Minerii de la
sectorul XI Petrila bunăoară, au
pornit chiar o iniţiativă: „Toa­
te brigăzile la nivelul celor frun­
taşe“. Exemplul lor a fost ur­
mat de mulţi alţi mineri de la
alte exploatări.
Şi, ca iniţiativa să prindă via­
ţă, pe lingă măsurile de care am
amintit, şefii unor brigăzi frun­
taşe au preluat conducerea bri­
găzilor rămase în urmă, alţii au
trecut cu toată brigada la locu­
rile de muncă cele mai grele, iar
unii au căutat să împărtăşeas­
că altora experienţa lor.
Exemple concrete de acest fel
se pot întîlni la toate exploată­
rile din Valea Jiului, la minele
Teliuc şi Ghelar, la E. M. Barza
şi peste tot acolo unde organi­
zaţiile de partid şi de sindicat,
conducerile tehnico-administra.
tive, aii făcut din ridicarea bri­
găzilor rămase în urmă o pro­
blemă importantă.
La E. M. Certej, în primul tri­
mestru al anului, au rămas sub
plan Un număr mare de brigăzi,
atit la lucrările de exploatare
propriu-zise, cit şi la lucrările
de investiţii. Despre cauze s-ar
putea spune multe. Este vorba
de faptiil că nu s-au asigurat
toate condiţiile tehnico-materia-
le brigăzilor, de insuficienta
asistenţă tehnică la locurile de
muncă.
Fără îndoială ea unul 'din mo­
tive este şi fluctuaţia de cadre.
Dar, mai mult este vorba de
faptul că experienţa bună a uno­
ra nu a fost împărtăşită şi ce­
lorlalţi, Ca dovadă este suficient
să amintim că sînt brigăzi care
îşi depăşesc planul cu regulari­
tate în timp ce unele rămîn me­
reu în urmă. Printre primele pot
fi citate cele conduse de Petru
Doda şi Emilian Borca de la sec­
torul ir, Nicolae Iovan de la sec­
torul I. Alexandru Luca şi Du­
mitrii Luca de la III, Aurel Po­
pa de la IV şi altele, iar prin­
tre cele din urmă pe cele con­
duse de Ilie Mealha şi Ioan Băl-
şan de la sectorul I, Iosif Moi-
se şi Emanoil Filimon de la II,
Dumitru Răceală şi Avram Pâ­
rău de la III, Anghăl Crişan şi
Toachim Bunea de la IV — etc.
Desigur, exemple s-ar putea
da încă. Ele demonstrează că
Activitaiea construdorilor
în discuţia biroului Comitetului
orăşenesc al P.M.R. Petroşani
In cursul zilei de joi biroul Gomi-
tetului orăşenesc al P.M.R. Petroşani
a analizat în şedinţa de lucru situaţia
realizării pe primul trimestru al aces­
tui an a planului de construcţii su-
ciat-culturale şi a unor obiective in­
dustriale.
ţn această privinţă a prezentat un
reierat tov. Victor Ghioancă, secretarul
Comitetului orăşenesc al P.M.R. Pe-
trqşani.
ba şedinţă au participat ca invitaţi
secretari ai organizaţiilor de partid cit în cursul acestui an.
Huncdoaia-r>eva
Dum inică 15 aprilie 1962
există posibilităţi reale ca pla­
nul brigăzilor să fie realizat şi
depăşit şi că aceasta depinde în
mare măsură de felul în care şe­
fii de brigăzi îşi organizează
munca, de experienţa şi pricepe­
rea lor. Mai mult decît atit,
acest lucru a fost dovedit şi de
şefii celor citeva brigăzi frunta­
şe (4 sau 5) care, cu circa două
luni în urmă, au preluat condu­
cerea Unor brigăzi rămase sub
plan.
Tocmai pe aceasta va trebui
pus accentul în viitor. Comite­
tul sindicatului va trebui să de­
pună mai multe eforturi pentru
extinderea iniţiativelor noi în
întrecere, să ia toate măsurile
pentru a face din experienţa
fruntaşilor un bun al tuturor.
Exemplul lui Nicolae Iovan, Du­
mitru Luca şi a celorlalţi şefi de
brigadă care au preluat condu­
cerea unor brigăzi rămase în ur­
mă şi le-au ridicat într-un timp
scurt la nivelul celor fruntaşe,
să fie urmat de un număr cit
mai mare de mineri. De aseme­
nea, este bine ca comitetul sin­
dicatului să organizeze schim­
buri de experienţă între brigăzi
şi revire.
La o serie de mine din Valea
Jiului şefii de brigadă, comu­
nişti,’ cu experienţă bogată, au
hotărît să treacă la locurile cele
mai grele de muncă, obţinînd re­
zultate din cele mai bune. Comi­
tetul de partid de la E. M. Cer­
tej, birourile organizaţiilor de
bază. pot îndruma pe comuniş­
tii de aici să le urmeze exem­
plul.
Fără îndoială că pe lingă toa­
te acestea, sînt necesare şi o se­
rie de măsuri de ordin tehnico-
org'anizatoric privind îmbunătă­
ţirea aprovizionării brigăzilor cu
cele necesare. Va trebui să se
ajungă acolo incit acestea să ai­
bă întotdeauna la timp mate­
rialele şi sculele necesare, să se
acorde o atenţie sporită între­
ţinerii în bune eondiţiuni a in­
stalaţiei de aer comprimat şi în
general a tuturor utilajelor.
Aceasta este cu atit mai nece­
sar cu cit nu sînt rare cazurile
cîrifi brigăzile suferă din lipsă
de aer comprimat la nresiunea
necesară, sau din lipsă de scu­
le. Apoi, va trebui întărită si
asistenţa tehnipă la locurile de
muncă. Maiştrii, tehnicienii şi
inginerii 'de sectoare vor trebui
să viziteze mai des brigăzile, să
le dea la timp indicaţiile nece­
sare pentru a-şi putea realiza
planurile fie profiucţie.
Iată fieci, că posibilităţi pen­
tru ridicarea brigăzilor rămase
în urmă există şi la E. M. Cer­
tej. Va trebui 'doar, -ca ele să fie
studiate si folosite fiin ol in.
GH. COMŞUŢA
şi ingineri, cadre de conducere din ca­
drul şantierelor de construcţii din raza
oraşului Petroşani.
Biroul a făcut o temeinică analiză
asupra situaţiei existente în acest do­
meniu şi a stabilit luarea unor măsuri
menite să ducă la imbunătăţiaea mun­
cii organelor şi organizaţiilor de partid
şi a activităţii economice desfăşurate
in vederea intensificării ritmului ric
construcţii, a realizării întocmai a sar­ şi in aceste zile o însufleţită în­
cinilor de plan prevăzufe a se înfăptui
P R OL E T A R I T)1N T OATE Ţ * RILE, IIN1ŢI-VĂ !
4 pagini 20 bani
I rrr.T
Maistrul Ioan Filip conduce blocul nr. 2 al cocserici din Hunedoara. In
primul trimestru al anului, colectivul condus de el a redus spargerile de pi­
loţi la aproape jumătate. Fotografia noastră prezintă cîţiva din fruntaşii
blocului înfr-o scurtă consfătuire. Se discută despre posibilităţile reducerii
în si mai marc măsură a numărului de spargeri.
întîmpinarea zilei
de 1 M a
B rig ăzi în în tre c e re
In luna martie, sonda 5658, dit repede în toate sectoarele
condusă de maistrul sondor Ion I.E. Lupeni. La fiecare sondă
Stan, a depăşit planul de pro­ munca a fost şi mai bine orga­
ducţie cu 20 la sută, iar sonda nizată : oamenii s-au angajat
5654, condusă de maistrul son­ să nu piardă nici unul din cele
dor Grigore Plopeanu, cu 11 480 minute ale zilei de lucru.
Ceea ce au şi făcut.
la sută. După ce s-a făcut bi­
lanţul lunar, Plopeanu i-a spus După cum arată rezultatele,
lui Stan : întrecerea e foarte disputată:
fiecare brigadă a depăşit pla­
— In luna trecută m-ai în­ nul în prima decadă a acestei
trecut cu 9 procente. Diferenţa
luni cu 60' la sută !
nu e maret dar mi-ai luat-o
GR. GOANŢA
înainte; ce sici te prinzi la în­
corespondent
trecere în întîmpinarea silei de
1 Mai?
— Prim esc! — se angajă
Stan.
Vestea că cele două brigăzi
s-au prins în întrecerea în cins­
tea zilei de 1 Mai, s-a răspin- Zootehnia-un sector rentabil
Succese de seam ă
la d e p o u l C. F. R.
T eiuş
Un colectiv de muncitori de Convingîndu-se din experienţă pro­
la depoul C.F.R. din Teiuş, îm­ prie că zootehnia este unul din sectoa­
preună cu maistrul Simion Ran- rele care aduc importante venituri bă­
cea, au confecţionat un dispo­ neşti şi, jinînd seama de sarcinile tra­
zitiv pentru strunjit cuzineţii sate de parlid cu privire la sporirea
direct în bielă. De asemenea, efectivelor de animale şi a productivi­
s-mi făcut reparaţii de cea mai tăţii lor, colectiviştii din llia au dez­
bună calitate, fapt care a dus voltat an de au fermele zootehnice.
la eliminarea in mare măsură Analizînd posibilităţile gospodăriei co­
a defectărilor locomotivelor în lective în această direcţie, organizaţia
parcurs; s-a îmbunătăţit mult de partid de aici, a indicat consiliului
disciplina in muncă. Toate aces­ de conducere să ia măsurile corespun-
tea au condus la obţinerea unor zătpar.e în vederea creării şi dezvoltă­
realizări dintre cele mai fru­ rii ramurilor zootehnice pentru care
moase. Anul acesta planul pro­ există cele mai bune condiţii. Aşa se
ducţiei globale a fost depăşit explică faptul că în anul trecut, prin
cu peste 10 la sută, iar consu­ folosirea chibzuită a creditelor acorda­
murile specifice au fost reduse te de stat şi a mijloacelor proprii, co­
cu peste 1.000 tone combustibil lectiviştii au mărit efectivul taurinelor
cu aproape 80 de capete, al ovinelor cu
convenţional. 00 şi al porcinelor cu peste 50 de ca­
Colectivul depoului desfăşoară pele. Veniturile mari realizate de către
gospodărie de pe urina creşterii anima­
lelor au determinat pe colectiviştii de
trecere in cinstea zilei de 1 Mai. aici sâ hotărască mărirea fermelor zoo­
tehnice piuă la sfîrşitul anului cu încă
V. STREMŢAN 74 de bovine, cu peste 180 de ovine şi
62 de porcine. De asemenea, vor înfiin­
corespondent ţa şi o fermă de păsări.
Paralel cu această creştere a efecti­
velor de animale, o grijă deosebită se
acordă asigurării bazei furajere şi con­
strucţiilor corespunzătoare.
Experienţa le-a dovedit colectiviştilor Acest lucru este confirmat şi de faptul
că porumbul de siloz este un nutreţ că la sfîrşitul primului trimestru al anu­
Noi freze univer­ foarte valoros. De aceea, aviud la bază
sale, fabricate la recomandările Consfătuirii pe ţară a co­
U.M. Cugir, gata lectiviştilor, cit şi experienţa proprie,
pentru a fi expe- colectiviştii din llia, vor însiloza peste veta Henţ, furajînd vacile după produc­
diate unor îniro­ t.700 tone de porumb şi alte plante
prinderi din tară. furajere, ceea ce revine peste 10 tone
pe cap de vacă furajată. Totodată, pen­
¦> tru perioada de stabulalie se vor mai
asigura 100 tone de concentrate, 220
t • sfeclă furajeră şi 170 tone diferîie
fînuri. Pe timpul verii, animalele vor
fi scoase pe păşune, unde se vor orga­
niza tabere de vară şi păşunatul raţio­
nal. In scopul ridicării producţiei de
masă verde, colectiviştii acordă o mare
atenţie îngrijirii păşunilor. Ei au în­
grăşat pînă acum o suprafaţă de 60 ha.,
iar pe 40 de ha. au executat lucrări de
curăţire. In afară de cele 1.245 lone
masă verde care se vor obţine de pe
păşune, necesarul de conveier verde va
fi completat şi cu furajele rezultate
Wffi
^/fisgcA
o Un om al zilelor noastre;
o Plaiul comorii;
• Biblioteca din Lupeni sâ
sprijine mai mult pe tinerii
mineri! (pag. 2-a) ;
9 Africa se trezeşte la viaţa
(pag. 3-a) ;
• De peste hotare (pag. l-a).
>00000<><>< IOOOOOOO OOOOOOOOOO
‘KH.
C1S1
generală in dezbaterea sesiunii
Sfatului popular regional
In cursul zilei de ieri, a avut loc lar regional, a prezentat raportul
sesiunea a V-a a Sfatului popular Comitetului executiv privind măsurile
regional Hunedoara.
La lucrările sesiunii au participat
tov. Petre Fardai, membru al O.C.
al P.M.R., prim-secretar al Comitetu­
lui regional de partid, Gheorghe
Vuşdea, secretar al Comitetului re­
gional P.M.R., Dumitru Dejeu, pre­
şedintele Comitetului executiv al Sfa­
tului popular regional, Carol Szabo,
prim-secretar ai Comitetului regional
U.T.M., şefii secţiilor de invăţămînt
şi cultură de la sfaturile populare
raionale şi orăşeneşti de subordonare
regională, directori ai unor şcoli şi
alţi activişti din domeniul învăţămîn-
tului şi culturii.
In prima parte a lucrărilor sesiunii,
tov. Cornel Stoica, vicepreşedinte al
Comitetului executiv al Sfatului popu­
„M tiu ti:
sessrar-1»
-J'Mi-
de pe 60 ha. cultivate cu plante trifo-
liene şi 6 ha. cu secară furajeră.
Se cunoaşte că creşterea efectivelor
de animale impune şi asigurarea con­
comitentă a unor adăposturi corespun­
zătoare. De aceea, amil acesta, colec­
tiviştii vor ridica un grajd pentru adă-
postirea a 100 taurine, o maternitate
pentru 50 de scroafe, un saivan pentru
oi şi o puierniţă. După cum ne spunea
tov. Robinson Dimperiu, vicepreşedin­
tele gospodăriei colective, construcţia
maternităţii se apropie de stîrşit, iar
pentru grajd s-a strîns o mare parte din
piatra şi lemnul necesare şi s-a procu­
rat o jumătate de vagon de ciment,
urmînd ca în aceste zile să se înceapă
la săparea fundaţiei. Măsurile luate con­
firmă că hotărîrea colectiviştilor de a
termina ridicarea construcţiilor zooteh­
nice planificate, pînă la sfîrşitul tri­
mestrului III al anului, va fi îndepli­
nită chiar înainte de termen.
Pentru a asigura o îngrijire şi fura­
jare raţională a animalelor de producţie
şi a tineretului taurin au fost atraşi şi
permanentizaţi ca îngrijitori de animale
colectivişti cu multă experienţă îir a-
ceastă direcţie, îndeosebi membri şi
candidaţi de partid. Fiind retribuiţi în
funcţie de sporul în greutate şi produc­
ţia de lapte realizată, ei sînt cointere­
saţi în sporirea producţiilor animaliere.
lui, producţia medie de lapte pe cap
de vacă furajată a fost de 526 litri. In-
grijitorii-mulgători Alexe Marian şi Sa-
ţiile obţinute, au reuşit ca de ta lotu­
rile pe care te an în primire să reali­
zeze zilnic cîte 10 şi respectiv 15 litri
lapte pe cap de vacă furajată.
— Avînd create condiţii din cele mai
bune pentru sporirea efectivelor de ani­
male, noi ne-am angajat ca în acest
an să ajungem la 56 de bovine, din
care peste 20 vaci şi juninci, 121 ovine
şi 85 de porcine (electiv mediu) la fie­
care sută de hectare, spune vicepre­
şedintele gospodăriei colective-
O dată cu realizarea unei asemenea
încărcături, colectiviştii au avut posi­
bilitatea să contracteze cu statul mari
cantităţi de produse animaliere ceea ce
a permis ca veniturile băneşti provenite
din sectorul zootehnic să crească cu
ŞTI RI LE ZILE
x>ooooooo oOOOOOOOOOo
l A lO.OOO-a şarjă nire g
3 Ieri, colectivul oţelăriei Martin nr. 2 din infernafională 8
O Combinatul siderurgic Hunedoara, a trăit un eve-
O niment important: elaborarea celei de-a 10.000-a de lupfle g
V şarje de la data intrării în funcţiune a oţelăriei;
<> Şarja a fost elaborată la cuptorul nr. I. libere g
g Inovaţii Pentru prima da- g
tă oraşul Hune- o
A doara va găzdui o g
intilnire internajio- ©
O In cursul primului eliminarea operaţiei de nală de lupte ii- ©
O trimestru al anului, la uns toc şi talpă de bere. Luni Hi apri­ O
g cabinetul tehnic al fa- cauciuc, m aşină1 de pe­
9 bricii de încălţăminte riat marginea tălpii şi lie, cu începere de
altele. la orele 13, echipele
8 „Ardeleana" din Alba reprezentative de
Printre j cei mai , ac­ tineret ale R.P. Ro-
O lulia, au fost înregiş- tivi inovatori se situ­ tnîne şi R.P. Polo-
g trate 17 inovaţii din ează Ionu- Stanc.iii, loan ”e se vor înlilni în
Sainoilă. Gligor Păun cadrul unui meci
g care -1 sînt deja apli- şi Ştefan Doni, care au amical. Echipele O
contribuit diii plin la '••iprind cile HI lup-
8 cate. Dintre acestea îmbunătăţirea calităţii fT’lori. din cei mai
va loroşi.
8 pot fi amintite-: raţio­
nalizarea administrativă Intilnirea se dis­
pută in sala clubu­
a foilor de comision. produselor. lui „Siderurgistul“.
Premieră Un nou m agazin
Echipa artistică La parterul noilor blocuri din cvartalul .,23
a sindicatului sani­ August“ din Deva, continuă să se lucreze intens
tar din Brad a pre­ pentru a fi date in folosinţă noi magazine. i)c
zentat în premieră, curînd, a fost dat în folosinţă încă un magazin
în sala de specta­ pentru desfacerea produselor lactate, înzestrat cu
cole „7 Noiembrie", mobilier şi aparataj irudern. Acesta este cel de-al A
comedia „O noapte 1-lea magazin dat în folosinţă !n acest an ta parte­
rul noilor blocuri din Deva.
furtunoasă“ de I.L.
Caragiale. Regia Spectacol pentru forestieri
spectacolului apar.
ţine dr. Virgil Tru- Brigada artistică de conferinţă pe tema „Va­
faşiu. Spectacolul agitaţie a întreprinde­ lorificarea superioară
s-a bucurat de rii forestiere Orăştie a masei lemnoase —
succes. prezintă azi la Grădiş­ sarcină a forestierilor".
HOREA POPA tea d e,m u n te 'u n spec­ AL. ZOTA
corespondent tacol precedat de
corespondent (
I ZECE ZILE...
...s-a colectat de către tinerii
din regiunea noastră cantita­
tea de 721,0 tone fier vechi,
acţiune ta cure s-au evidenţiat
5 îu mod deosebit tinerii din or-
^ gani/aţiile U.T.M. din Valea
.ţiului, G.S.H. Ghelar şi teiuş.
0 0 0 <x>0 0 0 0 0 ^«^cy0 0 0 0 0 0 0 0 0 c 0
luate pentru buna desfăşurare a în-
văţămîmtului de cultură generală. Tov.
Ion Sîrbu, din partea comisiei per­
manente de învăjămînt şi cultură, a
prezentat un coraport in legătură cu
aceeaşi problemă. Pe marginea aces­ o La Hunedoara, Teatrul sa­
tor documente, au avut loc discuţii, tiric muzical „Constantin Tá­
in urma cărora s-ati luat hotărîri cti llase“ prezintă astăzi spectaco­
privire la încheierea cu succes a anu­ lul „Şapte note potcovite".
lui şcolar, asigurarea unor condiţii
tot mai bune de învăjămint elevilor o Pentru cei mici, la Deva,
şi cadrelor didactice, în vederea des­ teatrul de păpuşi „Giscănel“',
chiderii cu succes a viitorului an şco­ al Clubului sindicalelor din lo­
lar, pentru continua îmbunătăţire a calitate, prezintă la orele 10 ş*
respectiv 11,30, piesete „Motă-
conţinutului procesului instructiv-edu- nel ce-i isteţ" şi „Bursucel în­
cativ din şcoli. vaţă carte".
In continuare, a fost prezentată o o In sala căminului cultu­
ral „Peicifi Şaiulor“ din Deiva
informare în legătură cu desfăşura­ are loc faza orăşenească a ce­
lui de-a! Ilt-Iea Festival de
rea lucrărilor agricole de primăvară. teatru ,.!. L. Caragiale"-.
o In campionatul regional
de fotbal şi etapa de azi pro­
•&ÁidaÁ-lialaf&l gramează o serie de meciuri
care se anunţă deosebit de im­
portante pentru clasament. Ast­
fel, la Cugir, Metalurgistul va
întîlni pe Minerul Deva, la
1onea, Parîngul întilneşte pe
Minerul Vulcan, iar la Calan,
Victoria pe Sebeşul Sebeş.
o Stadionul din Lupeni va
peste 135.000 lei faţă de anul trecut. găzdui azi după-amiază un in­
Acest lucru înseamnă că mai bine de teresant meci de fotbal în ca­
jumătate din veniturile totale ale gos­ drul categoriei A. Se intilnesc
podăriei colective se vor realiza de pe formaţiile Minerul Lupeni şi
urma creşterii animalelor. Progresul Bucureşti.
— Prin dezvoltarea sectorului zooteh­ o Elevii şcolii medii „Avram
nic, pe lingă faptul că putem realiza laiicu“ din Brad se vor depla­
venituri băneşti mari şi permanente, sa în comuna Zdrapji cu forma­
avem posibilitatea să valorificăm mai ţiile de cor, orchestra şi soliştii
bine resursele gospodăriei şi să folosim vocali.
mai raţional braţele de muncă, arăta
brigadierul zootehnic Gheorghe Orşa. o Taraful de muzică popu­
Totodată, creşterea numărului de anima­ lară al căminului cultural „Ni­
colae Bălcescu" din Vaţa, va
le la suta de hectare ue dă putinţa prezenta azi îu satul Rişca un
să consolidăm continuu baza eco­ program de muzică populară
nomică a gospodăriei noastre colective. romîiicască.
N. T1RCOR BaaaflBBtomai mim
In ultimul an. mai ales, colectiviştii din Bretea Mursşana,
raionul llia, au dezvoltat mult şi ferma de ovine, care nu­
mără acum aproape 400 capete.
In foto : O parte din turma de oi a gospodăriei colective,