Page 5 - 1962-04
P. 5
-fvoy.—------------ |f
11 Hirnedoam^ e v a \
PROLETARI m R TO'ATE TARILE, UNlŢI-VÂ! g c m s iflfM l cfle sţg& t saS R e p u f l a f l i c i t P o p u l a r e R o m â n e
DECRET
Pentru coueocarea Marii Adunări Naţiswle
Cu prilejul încheierii colectivizării agriculturii în Republica Populara d o m in ă;
In temeiul art. 37, pct. 1 clin Constituţie, Consiliul de Stat d e c r e t e a z ă :
Se convoacă Marea Adunare Naţională, in sesiune extraordinară, în ziua de 27 apri-
lie if)B2, orele 10 dimineaţa. Preşedintele Consiliului de Stat.
QHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
A n u l X IV . Nr. 2261 M arţi 3 aprilie 1982 4 pagini 20 bani Bucureşti', 31 martie 1962
Lucrările auricele di primâvară Invitaţi la Sesiunea E n tu z ia s te
Marii Adunări Naţionale
si fii efectuateîsi epocaoptimi adunări ale colectiviştilor
Pină la începerea lucrărilor agricole 150 kg. îngrăşăminte azotoase la ha. G o s p o d ă r ia , c o le c t iv ă —
din campania de primăvară nu mai pe tarlalele unde s-a constatat că grîul
sint decit puţine zile. In acest timp. a ieşit slab din iarnă. tot m ai înfloritoare
atenţia tuturor lucrătorilor de pe ogoa
re trebuie îndreptată asupra folosirii Semănăturile de toamnă reclamă şi Sala căminului cultural din mică şi organizatorică a gospo
celor mai eficace metode care să ducă grăpatul. Această lucrare trebuie de ase
la sporirea producţiei de cereale. Ba- menea făcută cu multă atenţie pentru satul Mărtineşti, raionul Orăş- dăriei lor.
zindu-se pe învăţămintele Consfătuirii a nu dăuna plantelor. Pe tarlalele
pe ţară a ţăranilor colectivişti, care re unde semănăturile sînt bine dezvoltate tie, devenise neîncăpătoare pen — Acum, 'după unificare*
comandă, printre altele, generalizarea şi înfrăţite, grăpatul se poate efectua
în producţie a tuturor cuceririlor ştiin cu grape reglabile cu colţii îndreptaţi tru numărul mare de colectivişti avem create condiţii şi mai bune
ţei agrotehnice, lucrătorii din gospodă înapoi. Acolo unde semănăturile sînt adunaţi aici ca să-şi desemneze pentru dezvoltarea celor mat
riile agricole de stat, colectiviştii, in mai plăpîndc, grăpatul e bine să se
ginerii şi tehnicienii agronomi, se pre facă cu grapa stelată. Unde se consta pe cel care să-i reprezinte la rentabile ramuri de producţie
gătesc intens pentru asigurarea succe tă că pe semănături bălteşte apa, pen-
sului campaniei agricole de primăvară. Iru a preîntîinpina înăbuşirea plantelor, Sesiunea extraordinară a Marii şi îndeosebi a creşterii animale
In acest an, mai mult ca oricînd, sînt trebuie făcute cît mai urgent şanţuri Adunări Naţionale. Cu acest pri lor —- spunea brigadierul zoo
necesare pregătiri din cele mai temei- de scurgerea apei.
nice deoarece prelungirea iernii a lej, tov. Ioan Olarii, secretar al tehnic Nicolac Lăzărescu. Dc
scurtat mult perioada de pregătire a Succesul campaniei agricole de pri
terenului şi a însămînţărilor de pri măvară depinde şi de felul cum este Comitetului raional de partid aceea, noi ne angajăm ca in
măvară. Munca să fie mai bine organi organizată munca şi cum sînt făcute Orăştie, a arătat că gospodăria acest an să mărim producţia de
zată, maşinile şi uneltele în perfectă toate pregătirile şi de către S.M.T. Sta colectivă are perspective tot mai lapte pe cap de vacă furajată
stare de funcţionare, astfel încît să nu ţiunile de maşini şi. tractoare au da
se irosească nici un ceas bun de lu toria să trimită pe ogoarele colectiviş mari dc dezvoltare, ca urmare cu cel puţin 1.000 de litri faţă
cru deoarece într-un timp scurt e ne tilor numai maşini în bună stare de a unificării celor trei gospodării de anul trecut.
cesar să fie efectuate numeroase lu funcţionare. Pentru a putea executa în colective din satele Mărtineşti,
crări agricole deosebit de importante. tregul volum de lucrări într-un timp Tămâşasa şi Turmaş, unificarea Colectiviştii de aici şi-au ma
scurt, tractoriştii şi mecanizatorii au a creat posibilităţi şi mai mari nifestat totodată hotărirea să
Avînd în vedere că în această iar datoria să lucreze conştiincios, să fo pentru sporirea continuă a pro întîmpine cu noi succese in
nă, datorită zăpezii căzute, în sol s-a losească întreaga capacitate de lucru a ducţiei vegetale şi animale, muncă Sesiunea Marii Adunări
acumulat o c.aniiitate apreciabilă de tractoarelor şi maşinilor agricole, să pentru consolidarea economico- Naţionale. Astfel, ei au hotărlt
apă, trebuie ca în primăvară să se respecte viteza zilnică de lucru. Pe organizatorică a gospodăriei şi ca pină la 27 aprilie să term i
ducă o muncă intensă pentru împiedi lingă tractoare, la efectuarea lucrărilor pentru creşterea simţitoare a ne de executat toate lucrările
carea pierderii ei prin evaporare. In agricole trebuie să fie folosite şi ate bunei stări a colectiviştilor. agricole din actuala campanie.¦
scopul evitării acestei pierderi, este ne lajele gospodăriilor colective.
cesar ca de îndată ce timpul permite Mulţi participanţi la discuţii Pentru a participa la Sesiu
ieşirea pe teren, să se execute grăpa- Pentru ca însămînţările de primă printre care şi colectiviştii la- nea extraordinară a Marii Adu
tul arăturilor adinei de toamnă mer- vară să decurgă rapid, unităţile agri cob Avramescu, Serafim Dragau nări Naţionale, a fost desemnat
gînd pe diagonala tarlalei, astfel încît cole socialiste trebuie să asigure din şi alţii şi-au exprimat hotărirea
coamele brazdelor să fie cit mai bine timp sămînţa necesară. Ţinînd seama de a depune toate eforturile tovarăşul Nicolae Nistorescu,
nivelate. Inginerii şi tehnicienii agro de recomandările Consfătuirii pe ţară
nomi au datoria să cerceteze felul cum a ţăranilor colectivişti privind folosirea preşedintele gospodăriei colecti
se prezintă arăturile de toamnă. In în măsură cît mai mare a seminţelor
cazul cînd constată că din cauza ploilor hibride, gospodăriile agricole colective -:m = pentru întărirea continuă econo ve.
sau stratului prea gros de zăpadă ară trebuie să prevadă- însămînţarea unei
tura este îndesată mai tare, să reco suprafeţe cît mai mari cu aceste se E. M. Barza. Tehnicianul
mande unităţilor agricole socialiste aîî- minţe şi să le procure de pe acum.
narea terenului prin folosirea cultiva Economiştii din instituţiile regiunii — Vasilc Pătrăşcoiu, maiştrii Spre noi succese
toarelor sau discuitoarelor în agregat Pentru a asigurg succesul campaniei in sprijini gospodăriilor colective Viorel Boldura şi Aurel Da
agricole de primăvară, cadrele tehui-
cu grapa cu colţi reglabili. ce agricole, inginerii şi tehnicienii agro încheierea procesului de co Pantilimon Vlăducă, şef serviciu rabant, împreună cu prim- Majoritatea colectiviştilor din Miercu iui, secretar al Comitetului executiv al
nomi, trebuie să-şi aducă în şi mai minerul Matei Clucian dau rea au fost prezenţi la adunarea gene Sfatului popular raional Sebeş a vorbit
Cu deosebită grijă trebuie efectuate mare măsură cotribuţia. Acum, cînd pro lectivizare a agriculturii des creditări agricole, Ion Irimie şi staturi şefului de echipă rală convocată pentru desemnarea unui participanţilor despre terminarea colec
cesul colectivizării a fost complet în Vasile Bota cu privire W invitat la Sesiunea extraordinară a Ma tivizării agriculturii în ţara noastră şi
arăturile de primăvară, lucrare ce se cheiat, este nevoie mai mult ca oricînd chide perspective minunate dez Pantilimon Banciu, inspectori folosirea ploturilor m etali rii Adunări Naţionale. perspectivele care sc deschid în urma
dc ajutorul şi îndrumarea agronomilor. ce pentru puşcare. acestui important succes. El a propus
cere a fi executată intr-lin timp cît Ei sînt obligaţi să urmărească perma voltării agriculturii socialiste. principali Ia sucursala regională In cuvîntul său, tovarăşul Pavel Na- pentru a participa la Sesiunea Marii
mai scurt, după care să se facă ime nent calitatea arăturilor, să indice ce Gospodăriile îşi pot lărgi mult a băncii de stat îlunedoara-De- Adunări Naţionale pe tov. Nicolae Bu-
diat grăparea pentru a nu se evapora lucrări trebuie făcute în vederea spori baza economică, îşi pot crea şi va, au luat valoroasa iniţiativă nea, preşedintele gospodăriei colective.
apa. O dată cu grăparea sau discui- rii producţiei agricole. dezvolta cele mai rentabile ra de a ajuta, în afara timpului lor Luînd cuvîntul, colectiviştii loati l.udo-
' şan, Mihai Munteanu, Nicolac Gacovea-
rea arăturilor de toamnă şi efectuarea Nu trebuie să se scape nici o clipă muri de producţie. Alături de de lucru la instituţiile din care Di um larg procedeelor
nu şi alţii au evidenţiat preocuparea tov.
arăturilor de, primăvară pot fi adminis din vedere asigurarea unor condiţii gospodăriile agricole colective fac parte, noile gospodării colec
trate şi îngrăşămintele chimice. Acolo corespunzătoare aplicării întregului vechi, cu o bogată experienţă, tive în planificarea şi organi Nicolae Bunea pentru dezvoltarea G.A.C.
din Miercurea, gospodărie care a de
unde se constată că solul are o aci complex de măsuri agrozootehnice pen au luat fiinţă şi se dezvoltă noi zarea muncii, evidenţa produc tehnice moderne venit milionară. Colectiviştii din Miercu
ditate prea ridicată, e necesară aplica tru realizarea a cîte 5.000 kg. porumb unităţi socialiste. Cele noi însă, ţiei agricole, la organizarea
rea amendamentelor caîcaroase. In pri boabe Ia hectar pe suprafeţe din ce în acum fac primii paşi pc drumul muncii pe brigăzi şi echipe. Ei rea au acum ,‘125 bovine, 608 ovine şi
100 porci. Iu urma Consfătuirii pe ţară
măvară, o atenţie deosebită se va acor ce mai mari. acesta nou, al belşugului şi bu s-au angajat să stea mereu în Se exîmd metodele avansare sporite, cu însemnate econo a colectiviştilor fruntaşi, ei şi-au pro
mii de materiale. pus ca anul acesta să sporească nu
da îngrijirii cerealelor de toamnă. La Tot în acestă perioadă, inginerii şi nei stări. Ele au ...... .... mijlocul colecti de'm are productivitate mărul animalelor cu 75 bovine. 700
De două luni brigada foloseşte un ovine şi 30 porcine, să ridice fondul
nurile trebuie controlate şi acolo unde tehnicienii agronomi au datoria să se. mare nevoie de viştilor, să-i aju. Incepînd din anul trecut la între procedeu tehnic m odern: perforarea de bază la peste 2 milioane lei, In pla
sprijin efectiv şi O iniţiativă lăudabilă te în studierea şi prinderea minieră Ghelar ; se aplică umedă. In afară dc faptul că acest nul de producţie pe anul 1962 s-a pre
se constată că semănăturile au ieşit fi preocupe de organizarea bazei furaje cu succes cîtcva metode noi de ex procedeu oferă condiţii de lucru in văzut ca de pe 20 ha. să se obţină 5.000
calificat în or- — ^ orientarea spre ploatare de mare eficacitate. Este vor comparabil mai bune, cl conduce la kg. porumb boabe la ha., să se extin
rave din iarnă să se administreze azo re şi să indice măsurile ce trebuie lua ba de metodele de exploatare cu sub- obţinerea unor viteze dc avansare dă suprafaţa de grădină cu încă ÎO
ganizarea muncii şi a producţiei dezvoltarea celor mai rentabile cfaje, cu înmagazinam şi combinată. sporite. Astfel, îrt vreme ce prin per
tat dc amoniu în cantitate de 100 kg. te în scopul asigurării unei hrane în agricole. Noii colectivişti n-au ramuri de producţie, în organi
încă suficientă experienţă în or
la hectar. De asemenea, pe unete tar destulătoare animalelor. ganizarea muncii. Nu cunosc în zarea unei evidenţe contabile şi Datorită lor, productivitatea muncii a forarea uscată se realizau viteze de ha. şi să se realizeze producţii zooteh
repartizarea judicioasă a veni
lale se .semnalează fenomenul de des Organele şi organizaţiile de partid deajuns metodele cele mai efi turilor, precum şi la rezolvarea
ciente ce trebuie folosite pentru
călţare a culturilor (nodul de înfrăţire au sarcina să analizeze periodic felul
bunul mers al unităţii lor. altor probleme legate de bunul crescut considerabil, ceea ce a per avansare dc cca. 50 m.l. pe lună, nice ridicate.
a rămas descoperit). In acest caz este cum se desfăşoară lucrările agricole din mis depăşirea planului dc producţie şi acum sc înaintează cu peste 70 m.l. In adunarea amintită, preşedintele
In sprijinul lor vin însă în mers al gospodăriei colective. realizarea unor însemnate economii la lunar.
necesar să se aplice o îngrăşare su campania agricolă de primăvară şi să permanenţă organizaţiile de Exemplul tovarăşilor de mai preţul de cost. gospodăriei colective a mulţumit pen
partid, sfaturile populare, orga Cu ajutorul tru încrederea acordată şi s-a angajat
plimentară, iar apoi să se tăvălugeas- ia măsuri eficiente acolo unde se sem nizaţiile de tineret, de femei etc. sus merită toată atenţia. El de Avînd la bază experienţa anului tre ca împreună cu ceilalţi colectivişti să
O îndrumare din ce în ce mai monstrează răspunderea şl con cut, aceste metode au fost extinse Transportoarelor biindale termine însămînţările de primăvară pină
că. Controlul stadiului de vegetaţie al nalează neajunsuri. La rîndul lor 'sfa calificată primesc şi din partea mult în acest an. In prezent peste 54 la data tinerii Sesiunii extraordinare a
cadrelor tehnico-inginereşti care ştiinţa înaintată a oamenilor din la sută din întreaga producţie a . în La cxp/i'atărilt miniere din Valea Marii Adunări Naţionale. El şi alţi vor
culturilor de toamnă a fost făcut deja turile populare raionale, orăşeneşti şi lucrează în domeniul agricol. zilele însorite ale patriei noas treprinderii s e .extrage prin aceste me Jiului, în ultimul timp, a început să-şi bitori au arătat că vor lupta cu mai
tre. Acest exemplu poate fi ur tode. facă drum tot mai larg mecanizarea multă însufleţire pentru întărirea eco-
în cele mai multe gospodării colective. comunale să ajute efectiv unităţile agri Cunoscînd cerinţele mari ce mat de toţi economiştii şi ca- încărcării în abatajele cameră. Prin nomico-organizatorică a gospodăriei
stau în faţa noilor unităţi din drele tehnice din instituţiile care agricole colective.
Aşa, de exemplu, la G.A.G. din Rapolt, cole socialiste pentru efectuarea tuturor agricultură şi conştienţi de ne au legătură, într-un fel sau al
cesitatea acestor cerinţe, tovară tul, cu unităţile agricole din re Folosind pertorajul! umed tre brigăzile care folosesc în abataje -O -
Deva, Apoldul de Jos, Sebeş şi în lucrărilor agricole la timp şi la un înalt şii : Ion Grosu, Iile P/Iotîniău, giunea noastră. Fiecare tovarăş transportoarele blindate pentru încăr
Ştef Zevedei şi Dumitrii Drăguţ cunoscător a problemelor agri
multe alte gospodării colective se vor nivel agrotehnic. — controlori revizori la Serviciul cole, în timpul său liber, să aju Brigada de mineri condusă de co carea şi transportul cărbunelui sint şi
te gospodăriile agricole colective munistul Constantin Sorescu, de Ia cele conduse de Vasile Clocea şi Moise
aplica în această primăvară cîte 100— regional dc control şi revizie, pentru organizarea procesului E. M. Uricani, este cunoscută în toa Danciu dc la mina Lonea. Ele îşi de
tă Valea Jiului .pentru hărnicia oa păşesc cu regularitate planul dc pro
menilor ci. Lucrind la deschiderea
producţiei în scopul întăririi lor noilor fronturi de exploatare a cărbu ducţie. sporind productivitatea muncii
eccnom ico-organizaioricc. nilor, brigada a realizat viteze de cu peste o tonă pe post.
~ ---------
¦ v.v/ W i/ A v.v.tv/ .v.v.vX 'lv.v.v.v. S T Ii E
whi-Xviv-.v:;:-:-:
ooocoooooooo oooooooooooo
Prieteni ai cărţii, insigna ce vă străluceşte pe piept este un semn că voi şi cartea v-a p
legat pentru-totdeauna! IN FOTO: Noii purtători ai insignei ,!Prieten al cărţii;1 I. Popa, C. 8 E co n o m iile ceferiştilor Conferinţe la sate CURSURI
Clelciu, C. Vlrtan şi Gh. Breaz, împrumuţînd cărţi de la biblioteca C.S.H,
8 d in T e iu ş In fiecare duminica, filiala regională Cu citcva săptă-
o S.R.S.C. organizează conferinţe, pe di mini în urmă, la
8 întregul personal ce deserveşte Depoul ferite teme, în satele regiunii noastre. sectorul IX electro
8 C.F.R. Teiuş este antrenat în întrecerea so- mecanic de la E.M.
8 cialistă. Acest lucru este dovedit de reali- Astfel, la căminele culturale din satele Lupeni a fost des
o zările înregistrate pină acum. Planul pro- Biscaria, Uroi, Gărpiniş, Băcia, Sintu- chis un curs de ri
g ducţiei globale a fost depăşit cu peste 10 halm şi Şăuleşti s-a ţinut diminică, t dicarea calificării.
O îa sută, iar munca pentru reducerea con- aprilie a.c., conferinţa „Omul transfor La acest curs par
8 sumurilor specifice s-a soldat cu o econo- mă natura“. Această conferinţă a fost ticipă 120 tineri.
8 mie de 726,2 tone combustibil convenţional. susţinută de avocaţi de la Tribunalul Printre ci se află lă
regional, care au dat explicaţii şi au cătuşii Bela Szasz
g VASILE STKEMŢAN răspuns la întrebările puse de colecti şt A. Şasvari, e!ec- 8
vişti in legătură cu expunerea. tricianul F. Giocîr- o
e corespondent lan şi alţii.
S e a r ă de ca icu l EXCURSII
Colectiviştii din ţiei de partid din practică a gospo In cursul zilei de ieri, 35 de colecti L Montatorul Viorel Buda 1
Apoldul de Sus, ra gospodărie, o seară dăriei colective din vişti din gospodăria colectivă „Drumul
ionul Sebeş, s-au de calcul, pe tema: Apoldul dc Sus. lui benin“ din Ilia au plecat într-o
angajat să obţină „Cum putem obţi excursie cu autocarul O.N.T. Garpafî.
ne 3.000 litri lapte La această acţiu Cu acest prilej ei vor vizita G.A.G. Hăr-
în acest an, de la pe cap de vacă fu ne au participat ca man, unde vor face un rodnic schimb g
g fiecare vacă fura- rajată“. invitaţi şi colecti
Expunerea temei viştii (îngrijitori dc experienţa, uzinele de tractoare din O L lucrează la secţia cazan- 1
„ată, o producţie nică făcută de me de animale, briga
de 3.000 litri lapte. dicul veterinar Ni dieri zootehnici, Braşov, muzeul Doffana şi oraşul Plo- o [ gerie a atelierelor R.M.R. 1
colae Dura, a fost 1
Pentru a veni în preşedinţi) din sa ieşti. • O t Simeria. El îşi depăşeşte 1
ajutorul îngrijito- însoţită de nume C planul de fiecare dată cu 3
rilor-mulgători, că. roase calcule lua tele Miercurea, Ec- -k v
minul cultural din ciu, Dobîrca şi Cîl- Miine, miercuri 4 aprilie a.c. elevii o L 8-10 la sută şi execută lu- 3
sat, a organizat cu şcolii de 8 ani din comuna Berii!, ra- 8
ionul Orăştie, pleacă într-o excursie g ţ crări de bună calitate. 3
^ Fotografia îl reprezintă 3
sprijinul organiza te din activitatea nic. organizată prin agenţia O.N.T. Carpaţi. 08
f la locul de muncă. J
>oooooooo<xxxx>ooooooooooooooooooooqooooooov0 0 oooo<xx>ooooooooix>C'OOC,oooooooc Cv
i /W t \ —/< f \ I w J '- - j ' V—7 v t i t . 1 t_ /
