Page 50 - 1962-04

m- 2
fatlCM /i& u// =
6<&leMtfv*tdeMŢVi/j^
PENTRU CEL MM BUN REPORTAJ
Curs de calificare
l-a şcoala de calificare de pe lingă
exploatarea minieră Petrila, care s-a
deschis de curînd, 153 tineri se cali­
fică in meseria de miner, iar alţii ca
ajutori de mineri. Printre cei mai buni
elevi se numără tinerii Petru Butuza,
Taclie Gălinescu, Robert Michelski, Ni-
colae Simion, loan Kovaci, loan Gaier,
Mihai Moldovan, Aristică Gorbu, Con­
stantin Simotă, Moinar iosif 11 şi alţii.
Tov. Ludovic Kristaly, directorul şcolii,
ne a spus că în cadrul şcolii se predă
matematica, desenul tehnic, tehnolo­
gia meseriei, topografia, organizarea
producţiei, noţiuni de fizică şi chimie
etc., pentru a pregăti muncitori cu
înaltă calificare, corespunzătoare teh­
nicii noi.
C, BADUŢA
Dintr^un motor
degradaf-un compresor
La repararea cazanelor de la uzina
electrică din Vulcan, lăcătuşii cazan­
gii aveau mari necazuri deoarece nu
aveau aer comprimat cu presiune de
6 atmosfere la nituirea boilerelor.
Pentru rezolvarea acestei probleme,
lăcătuşul Gheorghe Popa a propus mai­
strului Sabin Blaj să fie folosit moto­
rul degradat al unui tractor K.D. 35, ca­
re urma să fie dat la fier vechi. Aceas­
tă problemă a fost discutată cu condu­
cerea uzinei şi a secţiei şi propunerea
a fost acceptată. P.chipa de lăcătuşi a
maistrului Sabin Blaj s-a apucat de lu­
cru. Şi, din acest motor degradat, a
făcut un compresor. Acest compresor
are un debit de 3 m.c. aer pe oră, la o
presiune de R atmosfere. Problema ca-
re-i frămînta pe lăcătuşii cazangii a
fost astfel rezolvată.
N. ROVENŢA
Economisesc combustibilul
Mecanicii şi fochiştii depoului de lo­
comotive din Sirneria, folosind metoda
de retnorcare a trenurilor cu tonaj spo­
rit, au reuşit să economisească în pri­
mul trimestru al acestui an 1.096 tone de
combustibil convenţional. Planul tri­
mestrial a fost depăşit cu 1,50 la sută,
iar preţul de cost a fost redus cu 0,50
la sută. D. ZUBA
0 Echipa artistică a cămi­
nului cultural din satul Hă-
ţăgel, raionul Haţeg, a pre­
zentat de curînd, în faţa co­
lectiviştilor din Peşteniţa, un
reuşit program compus din:
cîntece, dansuri populare,
monologări etc. Programul
s-a bucurat de multă apre­
ciere fiind îndelung aplaudat
de colectivişti. Soliştii vocali
Guşti Dănescu, Dora Densu-
şanu şi I-aura Niculescu,
care au interpretat numeroa­
se cîntece populare, au stîr-
nit admiraţia spectatorilor.
(S. Mircea).
0 l-a biblioteca de la sala
culturală a minei Vulcan,
s-au întîlnit doi prieteni ai
cărţii : muncitorii Gh. Cioa­
ra şi G. Rotaru. Veniseră să
împrumute cărţi noi. Tocmai
atunci, bibliotecara Matilda
PLAIUL COMORÎI
aserrorTujsscsBCKacin
11 căutam pe preşedintele colectivei.
Trebuia să-i transmit niştesarcini de
la raion şi totodată să ne sfătuim cum
ar fi fost mai bine să le înfăptuiască.
Dar era plecat. In toată gospodăria iui
mai era decît baciul Avrămuţ, un moş­
neag de peste şaptezeci de ani, paznic
la gospodărie.
— Şi unde zici că-s plecaţi, baci
Avrămuţ ?
— Re Plaiul comorii.
— Unde vine asta ?
— Colea, pe colnic, însus. Asta-i
Plaiul comorii. Numai că „ai noştri"
is plecaţi ceva mai departe, pe firul
văii.
— Şi de ce-i ziceţi „Plaiul comorii“?
— Fliei, i-o poveste veche, tovarăşe.
Stai o ţîrucâ icea, şi-apoi ţi-oi spune.
Oricum nu poţi ajunge piuă la „ai noş­
tri".
— De ce să nu pot ? O iau pe firul
văii, dacă zici că acolo lucrează, şi îi
găsesc.
— Da, dar piuă ajungi la ei, toc­
mai bine pleacă. Se apropie seara.
— Ai dreptate, zisei eu, după ce so­
cotii că pesle un ceas se lasă întune­
ricul. Şi hotârîi să răinîn, să-l aştept
pe preşedinte. Cînd văzu moşul că un
mai plec, îi deie drumul cu povestea.
„Era după prima bătaie, prin optspre­
zece. Abia sosisem de pe fronlul din
Italia, de la Piave, după ce s-a spart
striluil. Intr o noapte, cînd mă hodi­
neam liniştit, după atita trudă şi caznă, cului.
mă trezi llie a ’Betosugului, un ortac
cu care am fost pe fru n t:
— Măi Avrămuţ, scoală inie şi tuli
la poartă, da hai eu lămpaşul.
Am gîndit în m ine: gala revoluţia,
rSsârilul lor de domni 1 Dar, pe naiba,
llie a’ lui BeteşUgu avea alt plan.
— Măi Avrămuţ, zise el, ard banii
ascunşi de grofii', ne „Secătură", căci
aşa-i ziceam alunei plaiului.
— Unde ţi s or năzărit ţie bani măi
lăută!aule ?, zic eu.
— Ia uită-te ! Vezi ? Vezi ?
KTRU CEA MAS BUNA INFORMAU
Un om al zilelor noastre
->/—1 i—>r-»/-'<—¦r-'p
Pind la terminarea progra­
mului de lucru mal era pu­
ţin timp. Şeful transportului
de la I. E. „Ardealul“ Teliuc,
stătea la birou, In faţa unei
Ttîrtii pe care erau înşirate
nume de oameni şi cifre ce
arfltau realizările lunii tre­
cute. Se opri In dreptul unui
nume şl făcu un cerc cu sti­
loul In jurul cifrei ce indica
realizarea planului lunar de
către comunistul Gheorghe
Cîoancăt In proporţie de
138,44 la sută. După ce efec-
tuă citeva calcule, mai trecu
in dreptul lui şi valoarea
economiilor realizate in luna
respectivă: 1865 lei.
— Pe scurt, acesta-i Ghiţă
al nostru. Bun băiat, n-am
ce zice — fşi spuse şeful
transportului — aranjlndu-şi
hîrtiile in sertar în ordinea
in care trebuiau rezolvate a
doua zi. Se îndreptă apoi
spre fereastră. O maşină por­
nea spre Ghelar încărcată cu
materiale. Era autocamionul
i condus de Gheorghe Cioancă.
La întoarcere, el îşi parcă
maşina in locul stabilit şi in­
tră intr-un birou. Nu uitase
să ia cu el un caiet şi o
carte cu coperţi albastre.
După ce se aşeză la o masă.
îşi aruncă privirile In caiet.
Mai citi o dată conspectul
L întocmit cu m u ltăratenţie.
Peste puţin timp. glasul lui
se auzea in sala unde avea
loc invăţămintul de partid.
Cuvintele ii erau domoale
dar sigure. Vorbea despre Di­
rectivele celui de-al lll-lea
Ţipţer adusese de la club
trei colete cu cărţi.
— Eu o iau pe asta : „Co­
moara din Valea cerbului"
— zise Gh. Cioara. — Eu
pe asta: „O viaţă de om“ —
răspunse C. Rotaru.
Aici pot fi des auzite ast­
fel de discuţii între iubitorii
de literatură. Cei aproape
100 de cititori înscrişi piuă
acum la această bibliotecă
volantă, au citit peste 800
volume. (R. Bălşan).
° Intre muncitorii sectoru­
lui C.F.U. din C. S. Hune­
doara se desfăşoară o între­
cere susţinută pentru buna
deservire a secţiilor de bază.
La gara de vest. întrecerea
a fost cîştigată de tura a
treia. Această tură a descăr­
cat numai în luna trecută, la
aglomerator şi furnale 660,80
tone materii prime. (I. Olarii).
Vedeam, intr-adevăr, o flăcăruie miş-
cindu-se in bătaia vuitului.
— Mă llie, mă. Oare bani să fie
ăia ?
— Bani, m ă ! Aşa ard banii. Mi-a
spus mie moşu-meu, cînd eram prunc
că aşa ard banii. Hai să mergem iute,
să-i dezgropăm. Ne îmbogăţim mă, auzi
Iu 1 Ne îmbogăţim. Scăpăm de viaţa
asta de cîine. Ne cumpărăm pămint şi
vite. Ne facem nişte căsoaie mari, mă,
lipite lina de alia, oblu în mijlocul
satului. Şi trăim, ca puii sub cloşcă.
Zău aşa.
Luai un hîrleţ şi toporul de după
P O V E S T IR E
»ut-<9<s>&<po<2>o«o» <s><>«a*o o«><ă>îi
tişă şi o pornirăm la drum. Trecurăm
livada de-a curmezişul, să ajungem mai
repede. Cînd sosirăm aproape de locul
cu pricina, ce să vezi. Doi oameni se
băleau cu hirleţeie, să se omoare iui
alta. Cif 1 Au I Poc I şi ia ră : GH, cif,
cif. Apoi o luau dc la început.
Ascunsei lămpaşul sub tundră şi ne
întinseserăm pe burtă, să putem băga
dc seamă mai bine ce se îutîmplă.
— Necuraţii', zise llie, abia trâgin-
du-şi răsuflarea. Îşi apără averea. Hai
să-l blestemăm, că se duce pe pustii.
7.i i după mine aşa : „Ptiu, batu-te cru­
cea“.
Zisei, Zise şi el. Mai zisei şi eu dar
cei doi se băleau parcă şi mai al dra­
— Vezi, ăla cu barbă, ăla-i necura­
tul 1 tmi şopti llie.
— Se poale 1 mormăii eu, Dracu l
ştie, nu t-am Văzut nieiolalâ.
— Ala-i, să ştii 1 iillărî llie diil nou.
Da’ văd că o cam ia pfe după ceafă.
Cei doi lăsară hirleţeie şi actim îşi
cărau la pumni din belşug. Se mai şi
suduiau: de dracu, de dumnezeu, de
mamă...
D R ü M ü li1 S 'O 'G lM fS M ü E ü t
i—•/—1/—><—>t—»r~* t—'r
Congres al partidului. N-a
uitat să spună şi cum mun­ T
ceşte el pentru înfăptuirea •J
sarcinilor trasate ăe partid.
...La plecare, nu uită să
se abată şi pe 1a bibliotecă.
'Secretarul organizaţiei de 1
bază avusese dreptate cînd 1
ii spusese că literatura uşu­ 1
rează înţelegerea multor pro­
bleme.
Afară se întunecase. Spre
casă mergeau 3 şoferi. Vor­ )
beau de-ale lor. Cineva din )
urmă insă le întrerupse discu­
ţia. Era Matei Stănculeţ, şe­
ful echipei de la încărcări-
descărcări.
— Trebuie să meargă ci­ 1
neva cil maşina la gară ime­ T
diat. Ne-a sosit un vagon cu
ciment şi acum, cu timpul
ăsta...
Fiecare din ei îşi dădea
seama de urmările unei in- )
tîrzieri. Primul care se în­ )
toarse fu comunistul Gheor­
ghe Cioancă. Nu după mult j
timp, farurile maşinii condu­ i
se de el străpungeau cu lu­ i
mina lor şoseaua spre Hune­ i
doara.
— In noaptea asta am fă­ )
cut o treabă bună Ghiţă! ii i
spuse şefului echipei. Cu i
ajutorul tău am reuşit să
evităm intrarea vagonului în
locaţie şi să ferim sacii de í
umezeală.
— Lasă laudele. Ne-am fă­ i
cut cu toţii datoria şi nimic 3
mai mult...
I. ANGHEL
functionar
/ U—/ i— f L—/ ¦ /«»
Prin muncă patriotică
Mobilizaţi de sfatul popular comu­
nal, colectiviştii din Şoimuş, raionul
llia, au transportat şi au împrăştiat pe
drumul de la sfat la sediul G.A.C., 70
m.c. piatră. S-au evidenţiat colectiviştii
lonuţ Lupaş, lulus Demon, Victoria
Ghileau, Augilstin Butar, loan Şuteu,
Androtlic Păcurar şi alţii.
A. CERCEA
Succesele meşteşugarilor
Membrii cooperativei meşteşugăreşti
„Retezatul" din oraşul Haţeg au obţinut
succese frumoase in îndcplinerea sar­
cinilor de plan pe primul trimestru al
acestui an. Planul valoric al producţiei
globale a (ost depăşit cu 0,79 la sută,
la ramura industrială, şi cu 15,81 la
sută la cea neindustrială. La produc­
ţia nnrfă şi prestări de servicii, planul
a fost depăşit cu 3,50 şi respectiv cu
11,90 la sută. Secţiile care au adus uit
aport însemnat la îndeplinirea şi de­
păşirea sarcinilor de plan slu t: boian-
gerie, cojocăric, cizmărie, vulcanizare,
confecţii, tinichigerie şi altele.
NI CU SBUCHEA
— Mă llie. Şi necurata suduie ?
— Aşa sc vede Ireaba.
— Mă, iiecuraiu ăsta al tău tare sea­
mănă cu popa, şi la fănlă şi la glas.
— Nu păcătui, Avrame, nu păcătui
că pierdem galbenii...
— Bine, om vedea noi! zic eu, că
eram aproape pe sigur că-i popa din
sat. li vedeam Ia razele lunii barba
crestată, ca dc pirci.
Cum priveam la el, să mă dumiresc
dacă-i popa sau drac, iacă numai că
celălalt ii împlîntâ stîiiga-n barbă şi-î
sloboade cu dreapta un pumn la rînză
de ! face colac. S-a întins popa ca laşca
pc lopitâu. Celălalt ia un hîrleţ şi-l ri-
dică-n sus, să-l toace în căpăţină. Dar
se opreşte cu hîrleţu-n aer, încreme­
nit. Nu ştiam ce se întîniplase. Dar îmi
dădui seama mimaidecit! Ne ridicarăm
în picioare. Fu pusei mina pe hîrleţ, iar
llie pe topor. Mă gîndeain că-l omoară
pe popă.
— Nu da mă, strigai eu că n-are
cin-te-ngropa !
Omul lăsă hirleţul jos, năucit.
Ne repezim spre el. Cine crezi că
era ? Şeful de post, prieten bun şi cu
popa şi cu preoteasa.
— Fra să ne iaşi fără popă în sat,
don’şef! zisei.
— Că nu dădeam eu piuă la urmă 1
bigui el cu ciudă. Apoi se umflă în
funcţie: Da voi ce căutaţi pe aici în
puterea nopţii? Ai?
— Ce cauţi şi dumneata, zise llie
arţăgos muţind toporul de pe tiu umăr
pe celălalt sa înţeleagă jandarmul cu
nu-i cu mina goală.
— Căraţi-vă !
— Don’şe f! Ori impSrjim frăţeşte, ori
te tocăm In ceafă şi... aleluia ! i-o re­
tează llie scurt.
—- Ce să-mpârjim, mă ? Ai ?
— Banii, don'şcf, galbenii... galbe­
nii glliia llie.
— Stai mă, că încă nici nu am ajuns
la ei. De la galbeni ne-a venit sfada şi
— / VV V--—----.
— care vă oferă p reţu ri avantajoase.
?: i
j Folosind din plin
maşina de tricotat
ciorapi, muncitoa­
rea Eugenia Elorca,
de la secţia circu­
lare a fabricii „S e­
1 beşul" din Sebeş,
) îşi depăşeşte lunar
planul cu 31 la sută,
dînd numai produse
bună calilute.
•i»
) C fon 113-20, vinde din stoc supra- g
s ... normativ:
J
1 3 — Tuburi din fontă pentru ^
1 | SAT ÎMBUTELIAT
1 B ib lio te c a dits Lapent
1 | — BRÎNZ'A PRIMA
s o, — întrerupătoare IUM şi tran- g
1 să sprijine m ai m alt
p e tinerii m ineri !
1 O cu tub capilar dublu, cu rezis- g
) g tentă de nivel.
1 Păşind pragul bibliotecii clubului
muncitoresc al sindicalelor din Lupenl,
ai să fii plăcut impresionat de atmosfe­
ra prielnică cititului, creată în sala de
lectură. Sala e dotată cu fotolii pentru
cel care studiază ziare şi reviste, cu
mese prevăzute cu lămpi de birou pen­
tru cei care vor să-şi facă extrase din
%1 cărţi... De curînd, biblioteca a fost lăr­
j gită, punîndu-i-se la dispoziţie o nouă
încăpere şi sînt în lucru rafturi noi.
Fondul de cărţi se ridică Ia aproape
20.000 volume, dintre care circa 1G la
sută sînt cărţi tehnico-ştiinţifice, cerute
de mineri. Numărul cititorilor în primul
trimestru din acest an s-a ridicat la
aproape 1.500 (dintre care numai 525
i sînt muncitori şi tehnicieni, iar 556
elevi şi studenţi). Aceştia au împru­
mutat şi citit 8.785 volume. Frecvenţa
i zilnică la bibliotecă e de 80 persoane,
dintre care 05-70 sînt cititori tineri.
Sub îndrumarea acestei biblioteci îşi
mai desfăşoară activitatea 8 biblioteci
volante la sectoarele exploatării minie­
re şi numai o bibliotecă de casă (cu
lotul insuficientă într-o localitate cu
peslc 28.000 locuitori, dintre care peste
50 fa sută sînt femei!).
i etc. Din exemplele de irtai sus s-ar cre­
i Răsfoind planurile de activitate ale
bibliotecii din ultimele (rci luni se poate de că manifestările care au avut loc au
vedea că obiectivul principal al colec­
tivului său a fost sprijinirea tinerilor
mineri şi meseriaşi de mină în ceea ce
i priveşte calificarea lor, completarea
pregătirii lor tehnice, la nivelul cerin­
ţelor. Lunar biblioteca şi-a prevăzut or­
ganizarea a circa 17 acţiuni cu cartea
tehnică şi beletristică în raidurile aces­
tora. Din păcate însă, dintre cele 51 re­
1 cenzii, prezentări de cărţi, simpozioa­
ne, concursuri, seri de întrebări şi răs­
] punsuri etc. preconizate să aibă loc la
club şi la bibliotecile volante, s-au rea­
¦1» lizat doar 7 acţiuni cu cartea (5 re­
cenzii, o lectură în grup şi întocmirea
J unei liste de recomandări bibliografice
pentru tinerii mineri şi tehnicieni, elec­
tricieni de mină şi gospodine). Se pol
menţiona ca încununate de succes re­
cenziile prezentate în faţa colectivului
da muncitori de la sectorul IX al minei
Lupertî de către tov. Gali Francise. pe
marginea volumelor „Mărirea producti­
vităţii la lucrările de • slnmgire" şi
„Cartea instalatorului clcc.lrie.“. De ase­
menea au suscitat interes recenzia căr­
ţii „Sisteme recente de ventilare şi con­
diţionare a aerului“, pregătită de labo­
cu porcul de popă. Zicea că el, fiindcă
desface blestemele, şi îi sfint, să ia două opt mii kg. boabe la hectar. Şi s-a
părţi.
Popa gemea în nesimţire. Mă aple­
cai spre el şi îi căutai inima. Batea,
li pusei hirleţul pe frunte să-l simtă
rece şi să se trezească.
Apoi ne îndreptarăm tustrei, cu şe­
ful, spre flacăra care pil pi ia nu de­
parte de noi. Ne apropiam cu grijă,
ba şi cu oarecare spaimă. Ciud colo,
ce să vezi ? Sluga popii cel surd dor­
mea cu capul pc traista, iar lingă el
lămpaşul, tras la pară mică, vineţie, îşi
tremura flacăra aproape să se stingă.
— Asta-i bună! îi zisei lui llie.
M-ai sculat din somn să vin pină
aici pentru o prostie. Şi cum nu pu­
team să tac, îmi oprii ortacul şi-l
întrebai: Zi-i, mă llie, cum să ne
facem casele? Lipite sau dezlipite
una de alta ?
Dar llie nu-mi răspunse nici vorbă
legănată. 11 apăsa greutatea deznă­
dejdii. Se văzuse şi el om bogat, cu
casă ca lumea, cu vite în curte, cu
şura acoperită cu ţiglă şi cu bani la
şărpar. Şi acum...
Nici şeful de post nu mai scoase
nici o vorbă, ci o luă la vale, fluie-
rind marşul „Ivan Gorod“, la modă
pe vremea aceea.
— Ce facem cu popa, măi 11ie ?
— Ce să facem ? întrebă şi llie,
cu gîndurile în nori.
— II dăm în primire la slugă, zi­
sei, şi îticepui sâ-1 zgîlţîi pe surd.
Sări ca muşcat de şarpe. După ce
îi uriai vreo cîteva în ureche, ne în-
ţcleserăm ce să facă şi apoi ple­
carăm acasă, cu buzele drîmboi.
Asta-i povestea cu „Plaiul comorii”.
De atunci tot satul aşa-i zice. Şi-l
zice bine. Gă de patru ani de cind
l-atii desţelenit cu tractoarele, am scos
din el o recoltă de cucuruz mîndru
ca aurul. Anul ăsta iar ia venit ria­
dul să-l semănăm cu cucuruz. Pre­
şedintele nostru, (isteţ om), s-a an­
ranta Găină Maria în faţa muncitori­
lor de Ia sectorul VI aeraj, a cărţii
„Călăuza rambleatorului" prezentată de
către tov. Mihai loan şi a „Cărţii lăcă-i
tuşului" prezentată de către lăcătuşul
llada Gligor la sectorul VIII.
Lipseşte, după cite se vede, cu totul
din preocupările conducerii bibliotecii
din Lupeni, popularizarea cărţilor spe­
cifice problemelor exploatării cărbunelui,
care tratează teme privind metodele noi
de muncă, a folosirii mijloacelor me­
canizate, despre căile care duc ia obţine­
rea unor randamente sporite în abataje,
a unor viteze mai mari de înaintare,
folosit totuşi tinerilor de la mina Fu-
peni. In realitate, toate acestea au avut
un caracter formal, fiind organizate în
pripă, superficial, doar în sectoarele ne­
productive, în faţa unui număr mic
de auditori. Sectoarele direct producti­
ve, în care îşi desfăşoară minerii acti­
vitatea de extragere a cărbunelui şi
deschidere de noi fronturi de lucru (sec­
toarele I, II, III, IV şi V), au fost ue-
glijale în mod nepermis de conducerea
bibliotecii. Fa nici unul dintre aceste
sectoare nu s-au organizat biblioteci
volante, nici colportaje de cărţi, şi cu
atit mai puţin manifestări cu caracter
de masă, menite să trezească gusiul de
citit, să atragă noi cititori.
Faţă de această situaţie şi conducerea
clubului (director tov. I. Kovaci) se face
vinovată, deoarece n-a luat măsuri din
timp pentru curmarea situaţiei existen­
te. Directorul clubului se face direct
răspunzător şi de faptul că luni de zile
au stat în pachete cărţi în valoare de
peste 7.000 lei, în ioc să fie distribuite
cititorilor. E de neînţeles lipsa de răs­
pundere a bibliotecarei faţă de munca
sa, mai ales că aici şi concursul „Iu­
biţi cartea" e neglijat. La acest con­
curs sînt înscrişi doar 34 de cititori (în­
tre care nici un miner !) şi pentru toţi
aceştia se găsesc în bibliotecă abia...
28 volume dintre cele prevăzute în liste­
le bibliografice obligatorii şi la ale­
gere, ale concursului. Preşedintele co­
misiei orăşeneşti de examinare a con­
cursului (Iov. Barna Constantin, secre­
tar al Comitetului U.T.M.). cunoştea de
luni de zile acest fapt, însă n-a luat nici
o măsură, tărăgănînd nejustificat rezol­
varea problemei.
I. STRAUŢ
gajat să scoată în anul acesta şapte-
angajat în plină şedinţă, faţă de to­
varăşul secretar Andronic, de la ra­
ion. Noi am început să morniăim. Ba
llie zice către m ine:
— Săracu' om 1 De unde-o scoate
el atita amar dccucuruz de pe pă-
niîntul ăsta ?
— la mai taci, măi cuscre llie, că
iară te grăbeşti. Să vedem ce zice
preşedintele.
— Se poate, tovarăşi, se poate I
zicea preşedintele, uitîndu-se cu o ţîră
viclenie către oameni. Să vă spun
cum : iacă, aducem pîrîiaşul din stin­
gă plaiului, frumos, pînă la arătură şi
irigăm porumbul. Ştiţi că vălicica
nu seacă niciodată, şi nici nu prea
scade pe vreme de secetă I Aşa că-i
potrivită pentru treaba asta.
— Ni măi Ia-te-te, se miră llie cu
glas tare, în plină şedinţă şi se toi
în scaun de făcu să se întoarcă toa­
te capetele spre el. Apoi tuşi încurcat
şi se uită ţintă la preşedinte, dînd
din cap în semn de aprobare. Ba in­
tr-o vreme cind preşedintele începu
să vorbească despre felul în care s-a
gîndit că ar trebui organizată munca
pentru mutarea văii pe plai, llie în­
cercă să-şi sullece mîneca la surtuc.
L-ain potolit şi i-am spus, aşa în
glumă, că nu aici în şedinţă, ci
acolo, la lucru pe şantier, să-şi su­
flece mînecile.
Toată adunarea a votat „pentru“.
Peste o săptămînă, oamenii s-au apu­
cai de lucru şi in scurtă vreme voin
fi gata. Vom pune şi apa să slu­
jească belşugului. Aşa că plaiul ăsta,
căruia înainte vreme ii zicea secă­
tura şi era folosit dc izlaz pentru
vite, iar după întîmplarca cu pricina
i-am zis „Plaiul Comorii“, abia acu­
ma îşi merită pe deplin numele. Min­
tea omului, mina omului, tovarăşe,
iacă ce gîndese eu că au făcut din
secătura de ieri, comoara de azi.
CETĂŢENI!
V alorificaţi orice f e l de piei prin D. C. A.
!PIEILE DE MIEL, CAPRĂ Şl VÎNAT
[j © B occocoocafcew oisco cacao© ooo&ooBcseoaoaeiDoaoeaQOO'i»»® a c s o o a c o e coo
vindeţi-le unităţilor D. C. A. in prim ele 3-5 w'
ore de la sacrificare spre a nu se degrada.
.... *¦ .ç.-jzzE ixxsyxrtiJX xf'syL a v jji'u i'iX ’ m v tB a ita s B x is a jrJ s s a ttK .x x n cn x n m m
ooooooooooooooooooooooo
<?
I CONSUMATOR! Jo în trep rinde rea de
o^ . Ae
construcţii montaj — %
| c. i m tm |o Cluj o
O 'O
O Calea Aurel Vlaicu, nr. 182, tele-
X | pasteurizat:
O presiune şi scurgere, de diferite o
g dimensiuni şi piese de îmbinare, 9
— Trei pompe centrifugaie 300 ^
g V/55KW O
g — întrerupătoare automate O
O D1TA de 25, 150, 35 amperl. g
o sformator de intensitate TTMU g E — SM1NTÎNA EXTRA Şl p
g de la 6.000 la 100 V.
O — Termometre manomelrice,
§
g — Separatoare de 1 KW g
g — Dale din fontă
g — Pavele din piatră normală, g
O — Flanşe de oţel de diferite dl- g
O mensiuni. O g Sînt îii'iinftoarc şî folo- jj
g — Minere olivere din aluminiu, g
— Tocuri şi uşi metalice de di- g
ferite dimensiuni. g !§ alimentare, cooperativele g
— Opaxit vernil
— Uscător perete cu 2 culi- g
se etc. g
Listele complete se pot consul- (>
ta la sediul întreprinderii.
16 APRILIE 1962
PROGRAMUL l: 6,10 „Pe ogoa-
rete-nfrăţite" — program de cîntece
şi jocuri; 5,30 Gîntcce şi marşuri pa­
triotice; 6,10 Muzică uşoară interpre­
tată la diferite instrumente; 6,30 Emi­
siunea pentru s a te : Ingrăşarca su­
plimentară a culturilor de cîmp; 6,45
Salul voios de pionier; 7,10 Melodii
populare romîncşti; 7,30 Sfatul medi­
cului : Primăvara şi durerile reuma­
tice ; 7,45 Muzică instrumentală; 8,00
Muzică; 8,30 Cîntece şi jocuri popu­
lare romîncşti; 9,00 Tinereţea nc e
dragă; 10,03 Gîntece pentru cei mici;
11,03 Pagini alese din operete; 11,30
Almanah ştiinţific; 12,00 Muzică dis­
tractivă dc estradă; 12,15 Din litera­
tura poloneză contemporană; 12,30
Muzică populară romînească; 13,05
Interpreţi şi formaţii de muzică uşoa­
ră; 15,10 Muzică uşoară romînească;
15.30 Gonccrt de prînz; 16,15 Note
de lector; 16,25 Solişti şi formaţii ar­
tistice de amatori; 18,00 Gonccrt de
muzică uşoară din ţări socialiste;
18,40 Studenţi interpreţi la microfon;
19,00 Jurnalul satelor; 20,20 Melodii
populare interpretate la muzicuţă;
20.30 Noapte bună, copii: „Mi-a po­
vestit rîul“ de M. Rădulcscu; 20,50
Tribuna radio; 21,00 Din cele mal
îndrăgite melodii şi jocuri populare
romîneşti.
Baci Avrămuţ îşi întinse picioarele
prelung, apoi sări sprinten de pe la­
viţă :
— Ai c-am amorţit tot sporovăind.
Să ne preumblâm o ţîrucă!
— De acord, îi răspunsei, căci şi
mie nu-mi strică puţină mişcare.
Plecarăm spre centrul satului. In­
tr-o grădină frumoasă, întinsă de-a
lungul uliţei se înşiruiau mai multe
case noi. Unele erau deja terminate,
iar altele se aflau încă în construcţie.
Bătrîiml acesta, vorbăreţ din fire,
nu mai scotea nici o vorbă. Păşea
agale cu gîndurile lui. Deodată însă
se opri brusc :
— Ghici tovarăşe, a cui poate f>
casa asta mare ?
— E greu de ghicit, baci Avrămuţ.
— A mea, îmi răspunse el scurt.
Apoi întări încă o d a tă : a mea.
— Da ? bîiguii eu mirat... nu cre­
deam...
— De ce să nu crezi ? se oţărî
bătrînul cu mîndrie. De ce ?
— E mare, baci Avrămuţ. Gîte odăi
are ?
— Stai, stai. Ţi-oi spune eu cum
stă problema. Bagă de seamă că-i
împărţită în două : jumătate îi a cus-
ciiului llie, căci ne-am încuscrit, a
lui llie cel cu care căutasem co­
moara pe plai. Iacă i-am făcut şi lut
pe voie: ne-am construit casele una
lîngâ alta şi le-am tras o singură
faţadă.
Acum {l-aş face tovarăşe, o rugă­
minte. Să pofteşti la noi, să vezi
cum stăm.
“ Cu plăcere, baci Avrămuţ, cu
plăcere.
Intrarăm în casa apărată de un
coridor lung, înveştmintat în geamuri.
Bătrînlca lui baci Avrămuţ ne primi
bucuroasă şl ne trecu prin cele trei
odăi, pînă în casa de către uliţă, fru­
mos împodobită cu tindele şi cancelc
pe toţi pereţii.
Baci Avrămuţ trecu în odaia ală­
N r. 2272
sil IIHIIililIlllllliLslsisl
| Consumaţi produsele J
l l
I fabricate din ia )te 1
H — LAPTE PASTJ2URI- §
| — IAURT,
| _ BESNZA GRASA DE g
1 VACI |
|
§ — FRIŞCA
m SUPERIOARA
| — CREMA „CARAIMAN“ §
gj ŞI CREMA „MOLDOVA“ jg
| — SANA — PRODUS EA- i
| COE1TOR 1
| _ UNT PREAMBALAT !f
| DE TOATE SORTIMENTE- §
| LE |
1 sitoare organismului şi se M
1 găsesc la toate magazinele jj
1 de consum si I.A.P.L.-uri. H
1
ÎNTREPRINDEREA CO- r
MERCÎALĂ INTERRAIO-
1
1
NALĂ DEVA
Str. G. Enescu nr. 40' }
angajează:
— ŞEF, DEPOZIT AM- \
MENTE. 3
J
Condiţii de angajare » )
L studii medii şi doi ani ve- ¦¦j
Şi- chime sau 7 clase elemen- 1
r tare şi 6 ani în tuncţii ^
î. echivalente în specialitate ‘j
c de gestiuni alimente.
t Salarizarea — 925 lei }
e
( lunar şi premii după de- ^
1
Íf păşiri de plan. 1
Solicitanţii se vor adre- ^
sa conducerii I.G.I. Deva. 1
Vt--- A
PENTRU 24 ORE
Vreme schimbătoare cu cerul mai
mult noros. Vor mai cădea ploi sla­
be. Temperatura staţionară, va fi cu­
prinsă ziua înlre 6 şl 12 grade, iar
noaptea între 3 şi 7 grade. Vînt po­
trivit cu intensificări temporare din
sectorul nord.
turată şl se întoarse „înarmat" cu o
cană şi cu „curcubăta" de tras vin.
După ce-mi trase cu ochiul, se adre­
să şugubăţ bltrînei.
— Vetulă dragă. Apoi tuşi să caute
vorba potrivită şi continuă: Ştii ce-i
problema ? Avem un oaspete ales, să
ne aduci un căntălău de busuioacă
să ne umezim grumajii. Bine, fată
dragă ?
— Bine feciorule, bine.
Bătrînica zîmbi prinzînd roşeaţă î.o
obraz faţă de vorba rostită şi socoti
cu cale să-mi lămurească lucrurile.
— Aşa ne omenim noi tovarăşe:
el îmi zice fată dragă, mai ales cind
îi vorba de cîte un căntălău de vin
iar eu, de! Cum să-i zic? Iacă îi
zic fecior că încă-i vioi şi sprinten
ca un iepure. Şi acum fiindcă m-o
adălmăşit cu titulatura dc fată dragă
iacă fug să vă aduc o ţîră busu­
ioacă.
Bătrînica dispăru repede şi nu tre­
cură 3-4 minute pînă cînd se reîn­
toarse. Ne puse în pahare şi ciocni
cu noi luîndu-ne-o înainte în privinţa
toastului.
— Pentru viaţa asta cum n-am
mai avut niciodată. Să fii sănătos,
tovarăşe de la partid, că mult bine
ne-o făcut partidul 1
Am rămas surprins de simptiD.ioşt
şl conţinutul bogat a! vorbelor ros­
tite. Căutam şi nu găseam vorbe dc
răspuns. Oricum, trebuia să răspund
cel puţin pe aceeaşi măsură. Aşa că
după ce începui cu: „La mulţi ani"
şi „Sănătate şî noroc" îmi îngădui-i
să le urez celor doi „Să rodească
toate plaiurile gospodăriei, ţoale ogoa­
rele înfrăţite, toate viile şi livezile
pentru viaţa aceasta nouă, pentru fe- •
rlcirea tuturor". Apoi mă oprii. Bău­
sem paharele pînă la ultim a. picătură.
Baci Avrămuţ le umplu din nou şi
ţlnînd paharul în mînă mă completă:
— Acum toată ţara-1 un ogor, toa­
tă ţara-i un plai de comori.
PETRE ŢÎRAU