Page 51 - 1962-04

Mr. ?272 BROMETE W fA T T S M O E O ! p?. 8

ESB5BB ^SKi?iJ^ii?5^ga5aias B a a y BS aagag Stggg t a g Qg E

ÉBBWBMfcJni ! y . ^ B P i g j g g i p e a ! iiB |t a 3 c m a » « a ria im x m ^ m ^ ^ = ^ x n $ v ,'.îr t:c 9 .'5 9 u r .iN i-jwoi

•o De la sfirşitul secolului trecut, cînd importă de la noi cantităţi importante
Dimitrie Ghica Comăneşti şi fiul său, de maşini, utilaje, produse chimice etc.
f i e il Neculae, înfreprindeau o călătorie aven­ în schimbul produselor sale de export.
turoasă prin Somalia, de la Congoul Primul acord comercial semnat la în­
* •¦»r*nn vizitat pe vremuri de rorrţînul Sever ceputul anului 1961 între R. P. Romînă
şi Republica Sudan a urmat dună
t La 15 aprilie se sărbătoreşte pentru a cin- nomlcă fără de care nu poate f i garantată in­ 1 Pleniceanu, sau din vremea cînd verii schimburi comerciale directe începute
Strat au ajuns pe meleagurile Daho- încă din 1959. Misiunea de bu­
{ meyului, Africa s-a transformat enorm.
t cea oară Ziua libertăţii Africii. Acest eveniment dependenţa politică. ţ Sub ochii noştri ea lasă în urmă tra­ năvoinţă a Republicii Niger, care a
gedia secolelor în care a fost ţinută in­
i are loc în condiţiile existenţei sistemului mon­ Harta Africii mai este insă marcată de pete 1 tenţionat în loc de colonialişti şi pă­ vizitat ţara noastră în 1961, misiune
{ dial socialist, ale avintului mişcării de elibe­ şeşte în contemporaneitate. Ţări tinere condusă de Adamou Mayaki, ministrul
negre ale dominaţiei colonialiste. 60 de mili- se străduiesc să clădească în termene Industriei şi Comerţului, a studiat po­
t rare naţională ale succeselor obţinute de popoa­ cane de africani nu şi-au doblndit încă liber-) scurte ceea ce ar îi trebuit să aibă de sibilităţile de dezvoltare a relaţiilor eco­
tatea. Dar valul mişcării de eliberare naţională ] mult dacă popoarele lor ml ar fi fosi nomice şi culturale între cele două ţări.
i rele africane in lupta împotriva colonialismu­ creşte in ţări ca Angola, Rhodesia, Ruanda-} jefuite fără cruţare veacuri de-a rîndul. Comunicatul comun semnat cu acest
t Urundl, Kenîa etc. Anul acesta Ziua libertăţii j Călătorul de astăzi pătrunde într-o prilej a relevat existenţa unor condiţii
lui. Anii 1960 şi 1961 au intrat în istorie ca Africii este sărbătorită in condiţiile încetăriiţ Africă în plin efort de înnoire. favorabile pentru dezvoltarea unor ase­
t „Anii Africii“, marcînd astfel marile transfor­ războiului colonialist din Algeria, care deschide) menea relaţii.
i calea creării unei Algerii independente. rod al J Din ce în ce mai numeroase sînt fi­
[ mări politice petrecute pe acest uriaş conti­ luptei eroice purtate timp de aproape opt ani j rele care leagă ţara noastră de ţările Schimbul de misiuni diplomatice Ia
de poporul nigerian. Popoarele africane asal-1 africane. Republica Populară Romînă a rangul de ambasade între ţara noastră
t nent. Procesul destrămării sistemului colonial tează ultimele poziţii ale colonialismului pc } recunoscut toate noile state independen­ şi republicile Ghana şl Guineea a creat
continentul nearu. Şi în 'această luptă ele se 1 te ale Africii ş! şi-a manifestat dorinţr posibilităţi de cooperare rodnică între
i se desfăşoară din plin. Se apropie sfirşitul erei bucură de sprijinul cel moi larg al tuturor tăi- - de a întreţine cu fele relaţii bazate pe Republica Populară Romînă şi aceste
t rilor socialiste, al popoarelor iubitoare de pace.j principiile coexistenţei paşnice. tinere republici africane. In momentul
c’nd Washingtonul si Londra, Parisul, Lisabona din lumea întreaaă. Declaraţia cu privire la l de faţă între ţara noastră şi Ghana exis­
[ acordarea independentei tarilor coloniale şl de- , Poporul romîn, care a cunoscut la tă diferite acorduri în domeniul comer­
i şi Buxelles-ul hotărau nestingherite destinele pendante iniţiată ’de Uniunea Sovietică, şi a dop- \ rîndul său împilarea străină, a spriji­ ţului, colaborării tehnico-ştiinţifîee, co­
tată de Adunarea Generală a O.N.U.. constituie} nit şi continuă să sprijine cu hotărîre laborării culturale şi transportului ae­
i unor popoare cunoscute numai prin prisma co­ lupta popoarelor africane pentru dobîn- rian, ceea ce oferă un cadru larg pen;
r\ telor bursiere ale monopolurilor care exploatau direa independenţei sau pentru conso­ tru dezvoltarea multilaterală a relaţiilor
- l uriaşele bogăţii ale 'Africii. Desigur că acest lidarea independenţei cîştigate. romîno-ghaneze. Vizita preşedintelui Re­
cU publicii Ghana, Kwame Nkrumah. în
i proces nu se desfăşoară deloc lin. La cite nu Relaţiile diplomatice, economice, cul­ ţara noastră, a prileiuît convorbiri la
turale dintre ţara noastră şi noile ţări nivel înalt care au arătat că cele două
recurg imperialiştii şi uneltele lor pentru a-l africane devin tot mai strînse. ţări au vederi comune în principalele
probleme ale vieţii internaţionale, pen­
t opri: făgăduieli, înşelătorii, ameninţări, vio­ Perspectivele favorabile ale relaţiilor tru a căror soluţionare militează activ.
[ lenţe ! economice dintre Republica Populară Această vizită a constituit totodată o
l Romînă şi ţările africane sînt determi­ contribuţie de seamă la dezvoltarea le­
L De-a lungul 'deceniilor, colonialiştii au luat nate de capacitatea industriei noastre găturilor prieteneşti dintre Romînia şl
de a furniza economiei în curs de dez­ Ghana.
C africanilor mi numai pămîntul, posibilitatea de un soriiin de cea mai mare însemnătate dat J voltare a acestor ţări un mare număr de
mărfuri dintre cele trial utile. Nume­ Gu prilejul prezentării scrisorilor sale
l a trăi o viată cit 'de cit omenească, ei au în­ luptei de eliberare :a popoarelor africane. Re- \ roase ţări africane preferă să cumpere de acreditare, ambasadorul Republicii
[ cercat să-i lipsească şi ele cultura şi istoria lor. zolutia Adunării Generale a O- N. U. pen tru . produse industriale din ţara noastră şi Guineea în R. P. Romînă, Barry Bouba-
cPi*>. au vrut să-i- silească să-şi uite pînă şi de­ din celelalte ţări socialiste întrucît în car Biro, a vorbit despre prietenia sin­
r numirea ţărilor lor, pînă şi propriul lor nume. transformarea. Africii intr-o zonă denucleari- ^ acest fel se pot bucura de avantajele ceră şi cooperarea rodnică rlmti-e
t zată contribuie de asemenea la dejucarea ma- ^ oferite de o politică comercială bazată
t ’Mizerie de neînchipuit, discriminare rasială, nevrelor imperialiste în această parte a lumii. -j pe principiile neamestecului în treburile tara sa şi Republica Populară Romînă.
interne ale altor state şi avantajului re­ In cuvîntul său de răspuns, tovarăşul
Ljignirea demnităţii naţionale, iată ceea ce a R. P. Romînă sprijină ferm lupta de elibe- ) Popoarele africane eliberate au spulberat mitul născocit de ciproc. Exprimînd această idee, minis­ Gheorghe Ulieorgniu-llej, preşedintele
[ caracterizat dominaţia colonialiştilor în 'Africa. filozofia burgheză, despre aşa-zisa „incapacitate“ a africani­ trul Transporturilor şl Telecomunicaţii­
rare naţională a popoarelor africane. De in j lor de a se conduce singuri. In ţări ca Republica Mali, Gha- lor al Republicii Ghana, Krobo Edusei, Consiliului de Stat al R. P. Romine a
t Independenta naţională, libertatea şi dreptatea tribuna Organizaţiei Naţiunilor Unite, infierînă : na, Guineea etc. popoarele au dovedit că se pot conduce a declarat următoarele după semnarea arătat că împărtăşeşte pe deplin păre­
odiosul sistem colonialist, tovarăşul Gheorghe j foarte bine şi îşi pot făuri o viaţă mai hună. In acelaşi timp, acordurilor economice şi culturale cu rea exprimată de ambasadorul Repu­
t socială au devenit pentru popoarele africane la din rîndul africanilor s-au ridicat eminenţi conducători ca R. P. Romînă : „Sîntem foarte fericiţi blicii Guineea că relaţiile de colaborare
L Patrice Lumumba, Kwame Nkrumah, Seku Tuto etc. că am avut posibilitatea să încheiem dintre cele două ţări vo<- putea cunoaşte
E fel de necesare ca aerul şi apa. 'Şi aceste po­ Gheorghiu-Dej a spus: „Poporul romîn se pro-1 diferite r orduri cu Romînia, că vom o dezvoltare tot mai mare.
poare au luptat eroic pentru a le dobindi. Lupta IN FOTO : dr. Kwame Nkrumah, preşedintele Republicii primi sprijin din partea 1ării dv. îll rea­
t lor a fost încununată de victorie cu preţul a nuntă cu hotărîre pentru abolirea definitivă şi ^ Ghalia, vorbind la un miting, lizarea proiectelor noastre. Numai da­ In ultimii ani s-au realizat schim-
l neîntîrziată a acestui sistem monstruos care -j torită legăturilor economice cu ţările so­ buri comerciale şl cu Marocul. Etio­
t numeroase jertfe. Pînă astăzi. 29 de ţări din 7iW~- cialiste, ţările indeoendente din Africa pia, Libia şi alte ţări. In vederea dez­
face să se cutremure de ruşine pe oricine se] vor putea supravieţui, vor putea să se voltării acestor relaţii, organizaţiile de
t Africa şi-au cucerit independenţa naţională. dezvolte". comerţ exterior din ţara noastră au
t simte om". î prezentat de două ori pavilioane proprii
t Intre cele peste 80 de ţări cu care la Tîrgul Internaţional de Ia Casabtan-
Multe dintre acestea şi-au răobîndit o bineme­ 'Sărbătorind Ziua Libertăţii Africii, glorioşii Romlnia întreţine In prezent schimburi ca (Maroc), oferind ţărilor africane
comerciale se numără şi cîteva ţări participante posibilitatea de a cunoaşte
I ritată autoritate pe plan internaţional, promo- patrioţi din Angola, Oman, Rhodesia. Mozam- i africane. Dintre acestea, primul loc în mai îndeaproape capacitatea de export
t ceea ce priveşte volumul schimburilor îl
vînd o politică independentă. 'Neutralismul unor bic şi din alte ţări simt alături de ei sprijinul de ocupă Republica Arabă Unită care şi necesităţile de import ale Republicii
t Populare Romine.
t state africane este o formă a anticolonialismu­ nădejde al popoarelor care sint ferm convinsei
t 5î
lui şi antiimperlalismulvl determinată de con­ că şi aceste ţări vor obţine în scurtă vreme eli- \
{
l diţii istorice concrete. In faţa pericolului pe care berarea naţională şi vor ocupa pe drept un loc)
l îl prezintă neocolonialismul, popoarele africane
t demn, locul ce li se cuvine, printre naţiunile li- -j »Vrem să ne ex­ acestor promisi­ liştilor americani.
it primăm admiraţia uni. Acest lucru Acum 400 de ani
luptă pentru a-şi făuri şi o independenţă eco- bere ale lumii. -j faţă de realizări­ este de înţeles, de­
le dv. In lupta oarece S.U.A. este strămoşii noştri au
' • V UmJ ImJ tm J »m J V pentru indepen­ departe de dv. iar fost strămutaţi cu
denţă. Vrem ca dv. nu-i cunoaş­ forţa din Africa
POPULA riA : 225.000.000 de locui­ go). De asemenea Africa posedă 34,4 roc, Sudan, Tunisia, Republica Congo, dv. să fiţi liberi teţi pe americani şi vînduţi ca sclavi
tori, ceea ce reprezintă doar 8 la sută la sută din zăcămintele de minereu de Somalia, Republica Dahomey, Republica şi fericiţi, dar am aşa cum îi cunoa­ în America. De a-
din numărul total al locuitorilor globu­ fier ale lumii capitaliste, 51,4 la sută Niger, Republica Volta Superioară, Re­ vrea să vă preve­ şteţi pe belgieni, tunci, 18 milioane
lui, faţă de 20 la sută cit reprezenta din cele de cobalt, 74,9 la sută din ză­ publica Coasta de Fildeş, Republica nim că lupta voa­ pe francezi şi pe de negri din SUA.
populaţia Africii în secolul XVI. Corner, cămintele de minereu de crom, precum Ghana, Republica Guineea, Federaţia stră încă nu s-a englezi. — mai mulţi de-
ţul cu sclavi practicat de „civilizatorii“ şi uriaşe rezerve de cauciuc natural. sfîrşit. Vă che­ cit populaţia Con-
europeni, teroarea, rasismul, bolile, foa­ Camerun, Republica Togo, Republica măm să fiţi atenţi Noi, negrii care gouiui — sînt su­
metea şi mizeria au exterminat milioa­ Africa deţine 20 la sută din rezerve­ Senegal, Republica Mali, Republica Mal- în faţa unul nou locuim în S. U. A., puşi unor suferin­
ne de oameni. le hidroenergetice mondiale. Fluviile gaşă, Republica Ciad, Republica Africii pericol serios ce vrem să vă spu­ ţe şi schingiuiri
Nil, Congo, Zambezi au un potenţial Centrale, Republica Congo (Brazaville), vă ameninţă: mina nem deplinul ade­ care cu greu pot
SUPRAFAŢA: 30.311.000 km. pătraţi, uriaş. Republica Gabon, Federaţia Nigeria, rapace a imperia­ văr despre felul în fi descrise.. Negrii
Africa este al doilea continent al lumii Sierra Leone, Mauritailia, Tanganica. lismului american care sînt trataţi in 'din America sînt
din punct de vedere al mărimii. Africa Datorită exploatării coloniale, în ciu­ Cele 29 de state independenie cuprind încearcă să aca­ S.U.A. oamenii cu
reprezintă 20,5 la sută din suprafa glo­ da acestor imense bogăţii, în prezent peste două treimi din „continentul ne­ pareze bogăţiile pielea neagră. Ne sclavi fără drep­
bului. Africa dă doar 1 Ia sută din produc­ gru“. ţărilor dv. adresăm în mod
ţia industrială mondială şi deţine mai deosebit poporu­ turi. Negrul poate
BOGĂŢII : Africa dă 62,8 la sută din puţin de 3% din venitul mondial. Co­ Lupta de eliberare naţională dusă de Guvernul S.U.A. lui din Republica
producţia de aur a lumii capitaliste lonialismul şi-a pus amprenta şi asupra poporul algerian a determinat încheie­ încearcă să vă în­ Congo care a a- fi molestat, ars de
(Congo, Africa de Sud, Rhodesia, Gha­ dezvoltării culturale; 80-86 la sută din rea acordurilor franco-algeriene, ceea şele cu cuvinte runcat jugul asu­
na, Republica Africa Centrală, Tanga- totalul populaţiei este formată din anal­ ce deschide calea dobîndirii independen­ mieroase şi cu pro­ pririi belgiene dar viu, sau mutilat.
nica), 98 la sută din producţia dc fabeţi. ţei Algeriei. misiuni, vrea să
diamante (Congo, Africa de Sud, Sier­ apară în rolul de poate ajunge a- Intr-o perioadă de
ra l.eone), 66,5 la sută din producţia ŢARI INDEPENDENTE: Republica COLONII ŞI TERITORII DEPEN­
de uraniu (Congo, Madagascar), 32,6 Arabă Unită, Etiopia, Republica Libe­ DENTE : prieten al popoa­ cum sub călcîiul timp scurtă, din
la sută din producţia de îostaţi (Maroc, ria, Republica Sud-Africană, Libia, Ma-
Tunisia, Mauritania, Sudan), 15,9 la Au mai rămas 23 de colonii şi teri­ relor africane, in de fier al imperia- anul 1945 pînă în
sută din producţia de cositor, (Nigeria, torii dependente : Angola. Basutoland,
Tanganica, Atrica de Sud), 12,7 la sută Beeiuanaland, Gambia, Guineea spanio­ rînăurile dv. exis­ 1951, in S.U.A. au
din producţia de plumb (Congo, Rhode­ lă, Guineea portugheză, Zanzibar, insu­
sia, Africa de Sud), 27 Ia sută din pro­ tă încă oameni fost asasinaţi pes­
ducţia de cupru (Rhodesia, Gabon, Con- lele Capul Verde, Ifni. Kenya, Insula
care dau crezare te 3.000 de negri“.
Mauriciu, St. Elena, insulele Seychel­
.m - (Din sorisoarea membrilor „Aso­ Sute de teniei din „ghetoul negru“ al
les Somalia franceză, Uganda, Fede­ ciaţia prietenilor Africii“ din S.U.A. oraşului sud-alrican Durban au protes­
publicată de ziarul ghanez „Evening tat împotriva discriminării rasiale • ele
raţia Rhodesia şi Nyassaland, Africa de News“).
au fost îiitîmpinatc cu bastoane de cau-
sud-vest, Mozambic, insula Réunion, ciuc şi gloanţe.

Ruanda-Urundi, Sao Tome, insula Prin­
cipe, Sahara spaniolă, Swasiland.

p a g m a ciso epopeea. alggepna.BBsă lingă castelul papilor, un ţînc ^D idm uL cÂ.(vieii
bate cercul pe alei. Numai de
de Malek Haddad n-o fi asta la Copenhaga. In­ „Din vina colonialiştilor, con­
tr-o gară, un domn cu valiza tinentul nostru nu poate încă
OOOOOOOOO !Ş ? > 0 0 0 0 0 0 0 « pare să spună lucru mare; aici în mină aşteaptă un tren. Şi-a să ofere de loc condiţii de bu­ i
o cumpărat nişte reviste ilustra­ năstare băştinaşilor săi. Or, po I
Poporul algerian a obţinut o mare victorie in lupta sa îrc-g este vorba de viaţă, sau de te şi ţigări. E mulţumit. La sibilităţile noastre de a tace |
Londra străzile se golesc: e ora viaţa omului mai frumoasă sînt
\delungată de eliberare naţională. Nuvela tînăruluî scriitor ai- o moarte. ceaiului. Gisele sau Miliţia, cu adevărat inepuizabile. Nu
Igerian, Malelc Haddad, „Ultima impresie“, zugrăveşte un crîm-% De viaţă sau de moarte... sau Marjolaine aşteaptă lingă trebuie decit să folosimaceste
\pel din această luptă. Malelc Haddad înfăţişează drumul stră- g In spatele altor stînci, alţi o statuie. Un alpinist surîde posibilităţi.
oameni se apropie, înaintează. munţilor săi de gheaţă. Intr-un
Cu ajutorul frăţesc al ţărilor >bătut în viaţă de inginerul Said, constructor pasionat de po- g Said nu are ceas, nu mai are cinema de cartier, tihnit şi Centrale electrice gigantice
socialiste, popoarele africane li­ !duri, care va ajuta la distrugerea podui.uî construit de el, deo ceas. Să tot fie ara patru sau aproape gol, nişte îndrăgostiţi pe marile noastre fluvii, vaste
bere îşi dezvoltă în ritm rapid \care era mîndru şi la care ţinea, pentru că aşa este necesar, o cinci după-amiază. se sărută. sisteme de irigaţie — cele mai
economia în scopul consolidării !pentru că aceasta va contribui la victoria poporului său inse- o mari din Iunie — în pustiurile
independenţei şi ridicării nivelu­ \tat de libertate. Fragmentul pe care îl reproducem mai jos% Oriunde aiurea poate fi de In clipa cînd Gisele, sau Mili­ Sahara şi Kalahari, care vor
lui de trai. >cuprinde impresiile şi ginăurile iui Said la începutul unei lupte g asemenea ora patru sau cinci ţa, sau Marjolaine începe să-şi aduce aici cultura bumbacului,
piardă răbdarea lingă statuia viţei de vie şi smochinului;
Mutjumitâ activităţii „civiliza­ IN FOTO : Pe şantierul bara­ \ln care işi va pierde viaţa. Said este în munţi, Intr-ung după-amiază. Şi în oricare oraş ei, la Constantine un condam­ sute de uzine metalurgice şi
toare" a colonialiştilor, în agri­ jului de la Assuan (R.A.U.), care sau sat de oriunde aiurea e nat la moarte aşteaptă în ce­ chimice, cîteva în fiecare ţară
cultura Africii şi astăzi se mai se construieşte cu ajutorul Uniu­ \grup comandat deBuzid. In vale peşosea sint tancurile o aceeaşi clipă de alean şi de lulă. In clipa cînd călătorul îşi africană; noi cartiere de locuit
lucrează cu pluguri de lemn şi nii Sovietice. vrajă. Gisele e frumoasă în ro­ cumpără reviste ilustrate şl ţi­ pentru „indigeni“ în toate ora­
sint folosite mijloace de irigaţie >franceze. Un avion care zboară tot mai jos se străduieşte să-i h chia ei, măi-măi ! dar frumoa­ gări, un cipriot se ascunde în­ şele Africii — aşa văd eu Alri-
dintre cele mai înapoiate. isa ra să mai e ! Gisele sau Marjolai­ tr-o uliţă din Nicosia, hăituit, ca anului 1982.
%repereze pe luptătorii algerieni. Said aşteaptă comanda iul o ne. In cafeneau mică dinspre cu sufletul la gură, hotărît. In
clipa cînd institutorul scrie pe Oare poate deveni aceasta
î Buzid pentru a trage, aşteaptă, aşteaptă... La ce se glndeşteg tablă, o văduvă plînge în Ma­ realitate î Da, dacă vor fl în­
laysia. In clipa cînd copilul îşi făptuite două măsuri impor­
%el în această clipă? g bate cercul pe aleile unei fru­ tante : lichidarea ruşinosului
moase grădini din Avignon sau sistem colonial şi înFăptuirea
>0 oooooo<xx iSr «« >00000700(cXartierul Sevres-Babylone m i­ din Copenhaga, micuţii berberi dezarmării generale şi totale.
privesc cum ard colibele părin­ Prima va crea premizele pen­
Războiul se va sfîrşi. Oame­ tea, trebuie să cîştigăm timp, roase frumos a cafea bună. Ma- ţilor lor. In clipa cînd îndră­ tru dezvoltarea impetuoasă a
nii vor avea iar timp să-şi trebuie să cîştigăm viaţa. fcroul lunecă, s-ar zice o jucă­ gostiţii se sărută într-un sim­ forţelor de producţie şi pentru
plece ochii la furnici, la cim­ rie de copil. Intr-un sat, bă­ patic cinema de cartier, muso- înflorirea culturii pe continentul
brişor. Tunul are să bubuie Trebuie să aşteptăm noaptea, canul flecăreşte cu un muşteriu nul îşi dezlănţuie ploaia pen­ african şi va descătuşa uriaşa
numai la marea sărbătoa­ noaptea, prietena oamenilor care nu miai ştie bine ce ve­ tru cel de-al doilea asalt, un­ energie a maselor de milioane
re. Copiii vor plimba atunci care nu au avioane, care nu au nise să cumipere. O gîrlă de-a- deva în vreun Dien-Bien-Fu, de africani, căreia imperialis­
ouă vopsite prin străzile din tancuri. bia se mai tîrăşte sub un pod. acolo unde tunurile şi oamenii mul nu î-a dat posibilitatea să
Constantine şi de aiurea. In Un turist face fotografii. Tri­ abia au tăcut. se. manifeste.
brutării, cuptoarele vor rămine Dar acolo-n văzduh, micul mite o carte poştală, scriind în
aprinse pînă noaptea tîrziu. spion îşi pierde răbdarea. Se ea: „Vă pup dulce pe toţi", aşa In clipa cînd Margaret îşi ia A doua măsură va asigura
Malika va fl frumoasă, doam­ roteşte, se suceşte, n-are as- că toată lumea va fi mulţumi­ ceaiul, un mic şcolar negru e popoarelor Africii ajutorul prie­
ne, ce frumoasă va f i ! tîmpăr. Adulmecă prada încol­ tă. Gisele, sau poate Miliţa, sau tenesc al principalelor state in­
ţită, simte că începe vinătoa- poate Marjolaine bea un suc izgonit din şcoala lui de către dustriale din lume în lupta
Clipe calde ale păcii, poposiţi rea. In saptele altor stînci, alţi de fructe, in ultima pagină a pentru avîntul economic şi cul­
pe casa tihnită, nu vă mai lă­ oameni înaintează, se apropie. gazetelor se află lista şi pro­ un mic şcolar alb. tural".
saţi aşteptate ! gramul sălilor de cinema. In
Voi, stincilor, arătaţi-vă prie­ clasa lui, un institutor scrie Poate să fie ora patru sau RAJAB SALEH SEI.IM,
Avionul zboară din ce in ce tene ale celor care nu au ceva pe tabla neagră. Elevii aş­ activist pe tărîm obştesc
mai jos. tancuri şi avioane, iar tu, noap­ cinci după-amiază, oriunde pe
te, nu mai zăbovi. Nu par să pămlnt.g din Zanzibar

Buzid tot nu se urneşte. Stă spună cine ştie ce aceste cu­ teaptă nerăbdători clopoţelul,

liniştit, liniştit. Trebuie să aş­ vinte, cuvinţelele astea, Iar fra­ care va suna de ieşire. In fru­

teptăm, să aşteptăm, cit s-o pu­ za asta, fraza asta scurtă nu moasa grădină de la Avignon,