Page 53 - 1962-04

1PJTÓLUtm'l VIX WATS ŢĂRILE, VWlŢI-VĂ7
Anul XIV. Nr. 2273
W BBm M m SL
.INDICII PREVĂZUŢI PENTRU ANUL 1965]
1 " 1 * 1” ' *“
Un angajament luai
trebuie respectat
P rin tre colectivele din regiune
care s-au alătu rat iniţiativei fur.
n aliştilo r din Călan, de a reali­
za în acest an indicii prevăzuţi
de Congresul al III-Iea al p a rti­
d u lu i p e n tru a n u l 1985, se n u ­
m ă ră şi colectivul în tre p rin d e rii
m in iere G helar. Sn u rm a unei
analize a posibilităţilor existen­
te, el a h o tă rît să reducă în acest
an consum ul de lem n de m ină
la nivelul sa rc in ilo r an u lu i 1965.
P entru a p u tea da viaţă
a n g a ja m e n tu lu i, co m itetu l de
partid, conducerea întreprin­
derii, au stabilit cu p rilejul îm ­
brăţişării iniţiativei o seam ă de
m ăsuri p rin tre care extinderea
m etodelor de exploatare de m are
p r o d u c tiv ita te la c irc a 50 la s u tă
din volum ul producţiei, conco­
m itent cu reducerea num ărului
de a b a ta je vechi, m ari consu­
m atoare de lem n de m ină ; re ­
ducerea volum ului lu crărilo r de
în treţin eri p rin folosirea m ai
deplină a lucrărilor n o i; in tro ­
ducerea unui sistem judicios de
u rm ărire a consum ului de m a­
te ria l lem nos pe sectoare şi
brigăzi ; p o p u larizarea larg ă a
in iţiativei şi altele.
Recent s-a încheiat prim ul
trim e stru de activ itate din
acest an. Să vedem în ce m ă­
su ră a n g ajam en tu l asu m at se
înfăptuieşte, care sînt realizările
colectivului în ce priveşte re­
ducerea consum ului de lem n de
m ină. De la bun început trebuie
să precizăm că consum ul p la ­
n ificat pe 1000 de tone m inereu
e?;tras a fost depăşit. D in si­
tu a ţia existentă la întreprinde­
re re z u ltă că f a ţă de 14 m.c.
îem n de m ină (foios şi răşin cs)
c o n s u m ¦'ocific p l a n if ic a t, s-a
re a liz a t 15 u-.c.
D epăşirea se datorează consu­
m ului p rea m are de lem n la a r­
m area galeriilor de b ază, des­
chiderea unor noi ab ataje, p re ­
siunilor m ari din unele ab ataje
cu m a r fi 43, 47, 91, c e e a ce a
im pus un consum su p lim entar
de lem n de m ină. Pe lingă
La depoul C. F. R.
Petroşani
Secţia de remorcare PotroşanUSi-
meria este una din cele mai grele din
ţară. Date fiind rampele şi curbele
mari, ea dă mult de furcă mecanicilor
de locomotivă şi totodată reclamă un
consum mare de combustibil. De
aceea, unul din obiectivele principale
ale întrecerii socialiste ce se desfăşoară
între mecanicii de locomotivă de la
depoul din Petroşani este reducerea la
maximum a consumurilor specifice.
Folosind toată măiestria şi pricepe­
rea lor pentru a obţine cele mai bune
rezultate în întrecere, ei au realizat de
la începutul anului şi pînă în prezent
o economie de peste 1.920 tune com­
bustibil convenţional. In felul acesta,
se pregătesc să întîmpine ziua de t
Alai cu cele mai bune rezultate.
Fruntaşi sînt mecanicii Peire Rusii,
lonn Roşea şi losif Crişan cu echipele
lor.
S. BASARAB
corespondent
N ici o locaţie
Dcscărcutorii de Ia depozitul de lem­
ne al minei Petrila au ca obiectiv prin­
cipal ai întrecerii socialiste descărca­
rea cit mai rapidă a vagoanelor, pen­
tru a nu se plăti locaţie, in primul
trimestru al anului, ci au descărcat
mai mult dc 1.590 vagoane cu lemn
cie mină, fără a înregistra nici o sta­
ţionare nepermisă. La fel se petrec
lucrurile şi in luna aprilie. Aceasta,
M inerii clin L u p en i obţin
pe zi ce trece succese to t
mai frumoase. In prim ul tri­
mestru al acestui an ei au
redus sub norma admisă pro­
centul de cenuşă.
In fotografie : un grup de
mineri urmărind graficul în­
trecerii.
Marţi 17 aprilie 1962
¦ "“ ** ' m r "*-'
a c e ste a se m ai p o a te vorbi şi
de fap tu l că la G helar nu s-a
in sistat în su ficien tă m ăsu ră
p en tru realizarea angajam en­
tu lu i.
Deşi cu prilejul îm brăţişării
in iţiativ ei se preconizase a se
face o largă popularizare în ju ­
ru l ei, co m itetu l sin d ic a tu lu i n-a
în tre p rin s apro ap e nim ic în
acest sens. De asem enea, se m a­
nifestă deficienţe în urm ărirea
consum ului do m a te ria l lem nos
în special pe brigăzi. în acest
fel, o am enii ţiu p o t c u n o a şte ce
au re a liz a t din a n g a ja m e n t, ce
m ai au de făcut. G reutăţile care
a u e x is ta t şi c a re a u fobii
am intite, nu justifică întru to tu l
depăşirea consum ului planificat.
D acă din acest aspect al activi­
tă ţii colectivului s-ar fi făcut o
problem ă a fiecărui om, dacă
fiecare a r fi fost in te re sa t în
acest lucru, de bună seam ă si­
tu aţia la sfîrşitul trim estrului
s-ar fi p re z e n ta t altfel.
F ap tu l că în acest an consu­
m ul de lem n e cu m ult m ai scă­
zut decît în 1961, n u tre b u ie să
m ulţum ească. Există posibilităţi
p e n t r u a -1 re d u c e su b p l a n i f i ­
cat, îa nivelul sarcinilor stab i­
lite p e n tru an u l 1965. P e n tru
aceasta în să este n ecesar să se
ia an u m ite m ăsu ri. E vorba în
prim ul rînd de intensificarea
p re g ă tirilo r la p a n o u rile 161,
163, 13 m in a v est, 154, 155 cie,
care vor fi exploatate după
m etodele noi (cu subetaje, cu
în m ag azin are şi co m b in ată), să
se reducă n u m ăru l ab atajelo r
vechi, m ari con su m ato are de
lem n. Va trebui de asem enea
popularizată pe larg iniţiativa,
u rm ărite operativ realizările,
creată o opinie de m asă în fa ­
v o area ei.
A ngajam entul reprezintă un
cuvînt de onoare care trebuie
realizat. A ceasta cu a tît m ai
m ult cu cit posibilităţi de re d u ­
cere a consum ului de lem n sub
cifra planificată, există.
este cea mai bună dovadă a hărniciei
ior.
Printre brigăzile care au muncii mai
bine se număra cele conduse dc co­
muniştii Dumitru Dănilă, Dinu Radu,
Nicolac Grclcscti şi Tomn Ivanov.
In cinstea zilei dc 1 Mai dcscărcă-
iorii de la Petrila s-au angajat să
depăşească planul cu 30—35 la sută şi.
bineînţeles, să nu înregistreze nici o
iocaţic.
I. CIUR
corespondent
Cocsarii se menţin
printre fruntaşi
La uzina coeso-chinucă de la Hune­
doara se desfăşoară o însulteţifă între­
Constructorii sâ se încadreze
în sarcinile de plan
o SPORT in întreagă Valea Jiului lucrează crări ce trebuie să-l execute în anul
(pag. 2 -a ); neîncetat de cîţiva ani sute de zidari 1962. Se aşteaptă, ca în urma măsu­
o Concret, agitatoric, ar­ şi dulgheri, parchelari şi electricieni rilor luate, să se asigure la vreme
tistic ; care ridică noi blocuri de locuinţe, şi celelalte proiecte pentru restul de
® Nu-i uşor să fii ajutor construcţii social-culturale pentru oa­ construcţii. Datoria proiectanţilor esle
de m a istru ! menii muncii. însă aceea de a urgenta lucrările ce
(pag. 3-a); In miezul iernii, In zilele caide ale se impun a se lace în viitor.
• DE PESTE HOTARE lunii iui cuptor, tot timpul, constructo­ Volumul marc de lucrări necesare a sc
(pag. 4-a). rii au depus o muncă sîrgunicioasă, efectua în anul 1962 impun însă în
4 pagini 20 bani plină de bărbăţie pentru a-şi înde­ mod deosebit sarcini de mare răspun­
plini sarcinile ce ii s-au încredinţat. dere constructorilor.
Mărturie a muncii lor pline de entu­ Pe toate şantierele lucrează oameni
IN ACESTE ZILE PE OGOARE ziasm stau sutele de apartamente pricepuţi şi harnici. Cu efectivul de
cit şi numeroasele
IUI! construcţii social- _______ _ ™ zidari, dulgheri,
cuiturale înălţate
250.000 araci pentru vie Fe şan tiere le parchetari, etc. exis*
tu Uricani şi Lu­ d e tent astăzi pe şan*
c o n s t r u c f i i din Val ea tierele de construcţii
Paralel cu insă- După ce au ter­ Piuă acum au peni, la Vulcan şi Jiului din Valea Jiului nu
mînţarea ovăzului minat dezgroparea pus peste 250.000
şi plantarea carto­ bucăţi de araci. Petrila, în Lorica ,"*a"**^,m***1'**‘^“'," se pot însă rea­
filor, colectiviştii viţei de vie de Totodată au pro­
din Buccrdea VU pe cele peste 100 curat rafia nece­ şi Petroşani, peste tot. liza sarcinile de construcţie a noilor
noasă, raionul Al­ hectare, ei au tre­ sară pentru legat
ba, au executat cut la completa­ lucrare care in Constructorii sînt chemaţi însă să locuinţe. Aşa cum se apreciază, &e
tui mare volum rea aracilor şi în­ prezent este in
de lucrări în vie. locuirea celor de­ lucreze şi mai mult şi mai bine. Da­ cere să se mărească numărul munci*
gradaţi. plină desfăşurare.
torită grijii ce o poartă partidul şi torilor care lucrează pe aceste şan­
guvernul îmbunătăţirii neîucetaite a tiere cu încă 1.700—1.800 noi con­
nivelului de trai al oamenilor muncii, structori. In această direcţie, cum s-a
sînt alocate an de an pentru aseme­ arătat Ia recenta şedinţă a biroului
La repi catul roşiilor nea construcţii fonduri din ce în ce Comitetului orăşenesc de partid Pe­
mai mari. Numai în acest an. spre troşani, lucrurile nu merg destul de
In acest an colectiviştii atenţie deosebită îngrijirii exemplu, pentru construcţiile social- bine. Din acest punct de vedere con­
din Deva vor cultiva cu răsadului. Sub îndrumarea
culturate din Valea Jiului au fost ducerea Trustului regional de con­
roşii o suprafaţă de 5 ha. tovarăşei Magdalena Lazâr,
Penlru a obţine o producţie brigadieră la grădina dc le­ alocate 7G.t-19.000 iei. Alături de noi strucţii din Hunedoara, conducerea
de cel puţin 20.000 kg. roşii gume, colectivistele replcă în
la ha. colectiviştii din bri­ aceste zile răsadul de roşii. edificii cultural-îducative, fondul de şantierelor n-au făcut aproape nimic.
gada legumicolă acordă o
locuinţe destinat oamenilor muncit Se aşteaptă poale să pice de undeva
din Valea Jiului, va trebui să creas­ cadre gata formate, cadre de con­
Plantaţii de pomi că în anul 1902 cu peste 1.20(1 apar­ structori. Acest lucru precis nu se
tamente. va întimpla. De aceea, trebuie inter­
Pe lingă mun­ i m p o r t a n ţ ă şi şi-au adus o con­ Iată o sarcină de mare importanţă, venit, căutate cadre, aduse pe şan­
cile ce le desfă­ plantării pomilor. tribuţie de seamă
P o ru m b u l c it şi a lte p la n te ele c u ltu r ă nu d a u şoară în vederea Asltel, harnicii 'e numără b'sif de a cărei îndeplinire răspund con­ tiere şi create pentru ele condiţii
recolte bogate decît în tru-un teren bine pre­ efectuării la timp Cismaş, Loghin structorii şi de care depinde satisfa­ bune de cazare, de calificare. In ceea
g ă tit. L ucrul acesta îl c u n o a şte şi tra c to ris tu l a lucrărilor agii- colectivişti au să­ Bîc, Susana Pavel cerea în măsură şi mai mare a ne­ ce priveşte cazarea muncitorilor so­
R om ulus M edrea de la S.M.T. D obra. In aceste cole din campania pat pînă în pre­ din brigada a voilor oamenilor muncii din Vatea siţi pe şantiere trebuie să se acorde
zile cl se străd u ieşte ca pe ogoarele colectiviş­ de primăvară, co­ zent 1000 gropi don i de cimp, Io- Jiului. mai mult sprijin din partea Sfatu­
tilo r din L ăp u şn ic să efec tu e ze num ai lucrăTi lectiviştii din sa­ necesare plantării net Puiuţ şi Íile-
de bună calitate. tele Brănişca şi şi au şi plantat na Ghiura din Sînt posibilităţi de a se realiza lui popular al oraşului.
Boz dau o mare 750 pomi. Printre brigada întîia.
colectiviştii care o asemenea sarcină ? Da ! Construc­ Nici din punct de vedere al orga­
torii pot şi trebuie să-şi ducă la în­ nizării activităţii constructorilor care
LIE deplinire în mod neabătut această lucrează în prezent aici, nu s-a făcut
obligaţie. Penlru aceasta se cere însă totul pentru a se asigura un ritm
să se îndeplinească ciieva condiţii. intens de muncă, o calitate superi­
Din cile s-a constatat, proiectanţii oară a lucrărilor.
au făcut eforturi pentru a asigura con­
Muncim uneori destul de greu —
structorilor din Valea Jiului docu­ a spus Iov. Duşan Arbazan, din ca­
Noi m a g a zin e Iniîlnire internaţională la lupte mentaţia, proiectele necesare ridică­ drul şantierului Vulcan. Să dau un
rii noilor locuinţe. Piuă în prezent exemplu. Adeseori nu poţi scoale uu
In oraşul nostru, Petrila, au fost date în folosinţa Aseară, în sala tori ai echipei cu scorul de 6i-'a constructorii de aici au în posesia GH. CĂLINIiSCU
muncitorilor mineri noi unităţi comerciale. Printre aces­ „Siderurgistul“ din R.P.R. au cîştigat — 1lfp. lor documentaţia pentru aproape 50
tea se află un nou magazin pentru desfacerea pîinii şl Hunedoara a avut
un magazin pentru desfacerea produselor lactate dotat loc întîlnirea in­ REZULTATELE TEHNICE: la sută din întregul volum de lu­ (Continuare in pag. 3-a)
cu aparataj şi mobilier modern. ternaţională la lup­ Categoria 50 kg.: Smorczcwski Anto­
te libere între e- ni — Tapălaga Gheurghe — meci nul ; MSVsiej«.' c>
In oraşul nostru a mai fost renovată cantina munci­ citipclc reprezenta­ categoria 57 leg.: Ion Iancâu învinge la .XPr
torească, magazinul pentru desfacerea legumelor şi iruc- tive dc tineret ale puncte pe Kowalski Andrey; categoria
telor şi este în curs de renovare complexul T.A.P.L. R. P. Romîne şi 03 kg.: Poalelungi Ion cîştigă la puncte In secţia în ­
R. P. Polone. In- ta Palimonka A-Jam ; categoria 70 kg. : cheiat a fabri­
C. DĂDUŢA Chirilă 11ie cîştigă ta puncte la Wies- cii „Sebeşul“ atu
tîlnirca a stîrnit lav Stepien ; categoria 78 kg. : Ştefan Sebeş. printre
corespondent Tampa cîştigă la puncte la .Marele (!rob;
un viu interes categoria 87 k g .: Bogdan Bartko.viak fruntaşele co­
Perdru firansporiui munciforiior cîştigă ia puncte în faţa lui Atila Ba-
printre siderurgi.ş- logh; categoria 97 k g .: Stîngu Ştefan producţie se n u ­
De curînd a sosit la Călan un nou autobuz T. V. care tii iutnedoreni ca­ cîştigă la puncle la Stawowski Ynn;
va ti pus la dispoziţia locuitorilor. Prin aceasta se va categoria grea : Pavel Nicolae învinge mără şi tov.
îmbunătăţi mult transportul muncitorilor din noul oraş re au umplut sa­ prin tuş pe Kvietinski Grestaw.
piuă la Uzina „Victoria" Călan şi retur. Ana Mureşan.
la pinâ la refuz cu O noua livada
V. TĂTAR UŞ
mult înainte de în­ Trăgincl în v ăţăm in te din lu­
corespondent
cepere. După în­ crările Consfătuirii pe ţară a
treceri viu dispu­
tate. tinerii luptă-
Cineirsafograf săfesc Ea îşi depăşeş­
te norma luna­
M ăi Duminică, în comuna Ghifid, raio­ colectiviştilor, m em brii G.A.C. ră in m edie cu
nul Haţeg, a luat fiinţă în cadrul că­ din Silvaşul Inferior au h otă- 8 la sută, dinei
cere pentru a spori neîncetat producţia. minului cultural un nou cinematograf rit să planteze pomi fructiferi. produse de bună
In perioada 1-15 aprilie colectivul uzi­ sătesc. IZI este înzestrat cu aparat dc calitate.
nei a reuşit să folosească mai bine proiecţie modern, tip T. 16, cu grup In a c e s t scop, p e 41 h a . c it va
capacitatea de producţie a agregate­ electrogen, penlru a putea fi deplasat cuprinde noua livadă, au fost
lor realizînd peste prevederile planului şi în satele învecinate. s ă p a te 6.750 gropi, în ca re pînă
de producţie I.G31 tone cocs metalur­ la 12 aprilie s-au p la n ta t peste
gic. O deosebită contribuţie la obţine­ Cu ocazia rulării filmului inaugural, 5.000 de m e ri, p eri, ca işi şi
intitulat „Clinele din mlaştină", au pruni.
participat peste loO spectatori.
V. CHIRVA.Ş1U
corespondent
rea acestui succes şi-au adus-o meca­ Şase zile în R. P. Ungara oooooooooooooo n a r e a u r e n e i <y<X>0OOb o o o <t><>oO
nicii Mihai Tuţă, ioan Nimu, maistrul o
loan l ilip şi alţii. Ieri a plecat în excursie în
R. P. Ungară un grup de 50 oameni g Nu m ai era m u lt piuă la ter- ţionară pe fostul şef al echi­ cu toţii, iar... pipa îţi "duce
De la începutul anului colectivul de ai muncii din oraşele Deva, Cugir, Hu­ pei de întreţinere. Prin faţa
muncitori, tehnicieni şi ingineri din ca­ nedoara şi Petroşani. Excursioniştii vor o minarea schimbului. Se făceau ochilor i se perindau acum am inte m ai des dc noi, de cei
to ţi cei 38 de ani n eîn treru p ţi
drul uzinei cocso chimice de la Hune­ vizita lacul Balaton şi împrejurimile, g pregătiri p en tru o nouă des- in muncă. Prin cite nu trecu­ de la furnale...
doara an produs aproape 4.000 tone oraşul Budapesta şi vor urmări meciul se in acest tim p...
cocs metalurgic peste plan şi au îm­ de fotbal internaţional R. P. Ungară g cărcare. In acest tim p, pe plat- •ir
bunătăţit simţitor calitatea produselor — Uruguay. In Călan venise cu 19 ani în
ridicînd rezistenţa mecanică a cocsu­ L form a furnalului nr. 1 era urmă. După terminarea răz­ L iniştea oraşului, este stră­
lui cu aproape 20 kg. faţă de realiză­ Excursia durează 6 zile. boiului. m ulte din funicularele
rile obţinute în trimestrul IV al anului g mare forfotă. „îngheţase“ şti- cc astăzi aleargă pe crestele punsă de şuierul strident al
trecut. r. VASILRSCU dealurilor din regiunea noas­
o cui. După o scurtă funcţiona- tră an cunoscut mina price­ unei sirene. Ea cheamă pe si-
corespondent pută a m eşterului Tollazi.
g re. burghiul cu care se făcea Zile şi nopţi, la rind cl putea derurgişti la o nouă zi de
fi găsit la datorie. Aprecierile
g străpungerea se opri. Descăr- muncă.
tovarăşilor de m uncă erau
g careu însă trebuia fă cu tă Io pentru el aripi ce-i dădeau — Doar pentru tine nu mal
avînt. Nu odată furnaliştii i-au
g timp. Era necesară o inter- strîns mina iscusită în semn suflă duda astăzi, de ce te-ai
de m ulţum ire, aşa cum au
„ , !-M o venţie urgentă. Prezenţa Iul făcut-o astăzi, in ultim a zi dc sculat aşa devreme ? Tollazi
producţie.
fk.IM •11 lO O Petru Tollazi sc dovedi şi de trebuia să-i dea soţiei sale
Acum a ven it tim p u l să sc
g astă dată utilă. în d a tă , el „odihnească“. A ieşit la p e n ­ „ exp lica ţii“. Nu p u te a fi de
sie. In locul lui vor răm ine
<> descoperi in apropiere un ven - cei tin eri, crescuţi, in m eserie acord că p en tru el sirena „a
dc către el. Lor le-a îm p ă rtă ­
Y/, til d efect. şit cu drag toate cunoştinţele tă c u t“.
g — Vasăzică tu erai cu hiba, agonisite de-a lungul deceni­
ilor. In locul lui răm inea şt — Cum aş putea să nu fiu
Emeric. fiul său. electrician în
g blestem atule. spuse Tollazi. aceeaşi echipă. Asta il lin iş­ prezent, lingă jurnalişti acum
tea şi-l m ulţum ea.
g Chiar azi nu-mi dai pace ? cind se hotărăşte soarta unei
Rînd pe rlnd tovarăşii dc
o Cu mişcări sigure şi rapide, m uncă ii urau tradiţionalul strădanii in ten se. Re fac m o d i­
o ..La m u lţi ani cu fericire şi
o ventilul a fost înlocuit, pier- bu cu rie“. Apoi i-au în m ln a t ficări la fu rn a l. V reau să ţin
cadouri simbolice.
0 derea de presiune a fost eli- pasul cu tehnica nouă. şi-a-
— Bastonul îţi va tine tovă­
0 m inată iar operaţia de destu- răşie la drum ul bătrlncţii, pot. ştii tu ce s-a petrecut
vaza cu flori e simbolul vie­
pare a şticului a continuat. ţii înfloritoare pe care o trăim ieri ?
Veteranul furnalist privea dru­ Tollazi îi povesti, am ănun­
mul şerpuit pe care-l parcurge
fo n ta lichidă pină la căderea ţit totul, fiindcă ieri fusese
ci in oală. N iciodată nu i s-a
in tlm p la t să nu izbutească in prea em oţionat. N-a scăpat
rem edierea im ediată a oricărei
defecţiuni. nici un amănunt. Trecuse mai
m u lt de un ceas. Luă in gra­
bă o gustare şi porni din nou
spre uzină de unde nu se întoarse
...In sala culturală a secţiei prea curind. Nevastă-sa se ho­
avea loc u n evenim ent deose­
bit. Din ziua aceea, unui grup tărî să-l întîm pine la poarta
de m uncitor cu o activitate,
îndelungată Ungă furnal, le uzinei. Pe drum se intîlniră.
venise tim pul să fie pensio­
Bătrinul furnalist ţinea sub
braţ m ai m ulte cărţi.
— Am zăbovit puţin şi pe
naţi. Printre aceştia era şi Pe- la bibliotecă, se scuză cl. Pen- g
o tru Tollazi.
tru m îine să pui ceasul să m ă g
g C uvintele calde ale celor din l iezească la ora 5. C ind sună g
o generaţia m ai tînără. pline dc
g stim ă şi recunoştinţă il em o­ sirena vreau să fiu in uzină, o
N -am term inal încă... g
I. CIOBANU o
oooooixxoc^oooc-ooc-c-ooooo oeooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooov