Page 56 - 1962-04
P. 56
pag. 4 mvmm sü^ att^moluí Nr 2Í73
Ş ed in ţa €©masaei pem âtueis^c
ULTIMELE ŞT IR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE Ş T IR I a C . .E .K . p e n tr u Iradiast^ia
d e peárel şi gase
fopearefe protestează ce energie împotriva La Moscova şi-a început lucrările I n tr e 10 şl 14 a p rilie a a v u t loc la B u c u re şti ş e d in ţa a Y7 a
Al XIV«*I<ea €®aigi°es
rîrsi S.U.i. de a relua experienţele nucleare a l 1J.T.C.L. sil» U.R.S.S, a Com isiei p erm an en te a C.A.E.R. p e n tru in d u stria de p tu )
şi gaze.
Să nu fie spulberate speranţele O cc id e n tu l tre b u ie MOSCOVA 16 (A g e rp re s). — rani, oameni de ştiinţă. In pre
omenirii ! să m a n ife s te TASS transm ite : zidiul de onoare al congresului L a şed in ţa com isiei au p a rti cip at delegaţiile ţărilo r m em
in iţia tiv ă delegaţii au ales Prezidiul Co bre ale C onsiliului de A jutor E conom ic R eciproc, tar in c a
L a 16 a p rilie , in P a la tu l C o n m ite tu lu i C e n tra l a l P. C. U. S., lita te d e o b se rv a to ri r e p r e z e n ta n ţii R . P . C h in eze şi R. P . D.
greselor din K rem lin s-a des Coreene.
DE'LHI 16 ’(A g erp res). — noi experienţe nucleare cel pu OSLO 16 (A g erp res). — chis cel de-al X lV -lea Congres în fru n te cu N ikita H ruşciov. Com isia a a sc u lta t rap o rtu l asu p ra lu crărilo r e fectu ate în
Subliniind prim ejdia pe care ţin cit tim p la G eneva îşi con „Este penibil să constaţi că al Uniunii T ineretului Com unist Din p a rte a C om itetului C en a n u l 1961 şi a su p ra o rie n tă rii v iito a re a a c tiv ită ţii ei, in fo r
o prezintă reluarea experienţe tinuă lucrările conferinţa pen Norvegia nu va face nici cel L en in ist din U.R.S.S. m aţiile conducătorilor delegaţiilor asupra îndeplinirii recom an
lor nucleare de către S tatele tru dezarm are. O pinia publică m ai mic pas spre a împiedica tra l al P.C.U.S., congresul a dărilor o rg an elo r C.A.E.R. privind problem ele in d u striei de pe
U nite, ziarul „Indian E xpres“ din întreaga lum e va fi de p a r pe am ericani să com prom ită L a co n g res p a rtic ip ă N. S. fo st s a lu ta t de F ro l Kc-zlov, trol şi gaze şi asupra rezu ltatelo r o b ţin u te ; de asem enea, a
s c r ie : „A relu a e x p erien ţele în tea celor opt ţări, care nu ad e occidentul in fala întregii lumi, Hruşciov şi alţi conducători ai m em bru in prezidiu şi secretar ex am in at o rd in ea şi term en ele de efectu are a lu crărilo r în le
m om entul de faţă, înseam nă a ră la nici un bloc de state, spri prin începerea experienţelor cu partidului com unist şi guvernu al C.C. al P.C.U.S. g ătu ră cu calculele orientative ale balanţelor de com bustibil
torpila conferinţa de la G ene jinind rezoluţia prezentată de arma nucleară în tim pul trata lui sovietic. şi energie şi coordonarea p lan u rilo r de dezvoltare a industriei
va pentru dezarm are şi o dată ele la conferinţa de la G eneva tivelor de la G eneva“ — scrie In m esajul de salut adresat de p etrol şi gaze a ţă rilo r m e m b re ale C.A.E.R. pe p erio ad a
cu ea a spulbera speranţele p e n tru 'dezarm are, rezoluţie in intr-un articol de fond ziarul Serghei Pavlov, prim -secretar congresului, C.C. al P.C.U.S. a p în ă în a n u l 1980.
om enirii de a evita o distruge care to ate cele tre i p u teri n u burghez „D agbladet“. Z iarul cri al C.C. al U.T.C.L., a a n u n ţa t cerut ca tinerii sovietici să fie
re nucleară“. tică guvernul norvegian pentru că la congres sin t a le şi 3.878 ed u caţi in sp iritu l tra d iţiilo r Com isia a elaborat proiectul planului de colaborare a ţă
Ţările afro-asiatice, Suedia, cleare sînt solicitate să nu efec faptul că nu protestează îm po de delegaţi. La Moscova au so eroice ale luptei revoluţionare, rilo r m em bre a le C.A.E.R. in dom eniul c e rcetărilo r ştiin ţific e
statele Americii L atine, ca de triva experienţelor americane sit reprezentanţii organizaţiilor în spiritul ideilor m arxism -leni- cu privire la cele m ai im p o rtan te problem e ale industriei de
pildă M exicul şi B razilia, p re tueze experienţe cit tim p la cu arm a atom ică In atmosferă. de tin e re t din 53 de ţă ri, ia r nisrnului. Principiile codului petrol şi gaze, considerentele prelim inare privind organizarea
cum şi C anada, subliniază zia alte 12 delegaţii se află încă m oral al com unism ului trebuie producţiei specializate de a p a ra tu ră şi utilaj geofizic, reco
rul, cer în unanim itate ca pe Geneva se desfăşoară tra ta ti Occidentul trebuie să m ani în drum spre c a p ita la U.R.S.S. să d e v in ă o lege a v ie ţii de zi
globul păm întesc să n u aib ă loc feste iniţiativă, să propună în cu zi a tin eretu lu i. m andările privind dezvoltarea în viitor a industriei de gaze,
ve. S tatele U nite nu vor p u tea cheierea tratatului cu privire La Congres participă Piero
la încetarea experienţelor n u Pierălli, preşedintele F ederaţiei C om itetul C en tral al P.C.U.S. precum şi alte problem e. De asem enea, a precizat planul de
să nu ţin ă seam a de această cleare in atm osferă şi sub apă, M ondiale a T ineretului D em o şi-a exprim at convingerea fe r lucru al com isiei pe anul 1962 şi prim ul trim e stru al a n u
cerere. adică acolo un d e controlul asu crat, Jirl Pelikan, preşedintele m ă că cei 19 m ilio a n e de com - lui 1963.
pra experienţelor nucleare este U niunii In tern aţio n ale a S tu som olişti care se află în av an
posibil fără alte form e de con denţilor. garda construcţiei com unism u L ucrările comisiei au decurs într-o atm osferă de p rie te
trol internaţional. Problema lui, prin m unca lor eroică, vor nie şi înţelegere reciprocă.
controlului asupiia experienţe Din p artea tin eretu lu i din înscrie noi pagini în istoria vic
lor nucleare subterane poate fi R. P. Rom înă, la lucrări ia p a r toriilor com uniste, în trium ful (A gerpres)
te o delegaţie condusă de Vir- ideilor m arxism -leninism ului.
rezolvată m ut tţrziu. Aceasta gil T rofin, p rim -se c re ta r al C.C. FESSE
al U.T.M. SergHei Pavlov, p rim -secretar
este părerea întregului popor al C.C. a l U.T.C.L., a p re z e n ta t Declaraţia ite’ui
Congresul a ales în unanim i raportul cu privire la activita
norvegian. A ceasta trebuie să t a t e p re z id iu l, fo rm a t d in 35 tea C om itetului C entral al Republicii Arabe Siria
de persoane, printre care cos U.T.C.L. şi sarcinile Com som o-
Glasul partizanilor păcii englezi fie şi politica externă a Nor m onauţii Iuri G agarin şi G her- Iului în lum ina h o tărîrilo r Con DAMASC 15 (Agerpres). — vom depune toate eforturile pentru in
vegiei, declară ziarul. gresului al X X H -lea al P.C.U.S. La 14 aprilie Nazim Kudsi, preşedin staurarea unei vieţi democratice cu aue-
LONDRA 16 (Agerpres). — Christmas, în întreaga lume creşte va m an Titov, tin eri m uncitori, ţă tele Republicii Arabe Siria, a făcui o vărat constituţionale în ţară. Vom de
La 15 aprilie la Londra a avut loc lul de proteste. amplă declaraţie la postul de radio Da pune eforturi iu numele creării unităţii
conferinţa partizanilor păcii la care au -«e s a o a a i- masc. El a amintit că în perioada de cu ţările arabe, începînd cu scumpul
participat delegaţi a 37 de organizaţii Aceste experienţe vor accelera cursa • •aaaaiiaTJTZ: răspundere prin, care trece în prezent Egipt, pe baze clare care să garanteze
ale partizanilor păcii precum şi organi înarmărilor, vor înrăutăţi relaţiile in Siria, poporul sirian trebuie sa ducă în Siriei independenţa şi demnitatea ei
zaţii sindicale şi politice. Participanţii ternaţionale şi vor îngreuna şi mai Uniunea Sovietică şi ţările socialiste dispun de suficiente permanenţă lupta împotriva , primejdii naţională". El a subliniat că în curînd
la conferinţă au hotărît să adreseze mult soluţionarea celorlalte probleme, lor şi intrigilor ţesute de imperialism", guvernul „se va ocupa din nou cu exa
preşedintelui Kennedy un mesaj în ca se spune în declaraţie. forţe pentru a fine In frîu pe .„.r care sînt o urmare a războiului rece şi minarea legilor privitoare la naţionali
re să-i ceară să amine pe un timp ne a intereselor monopolurilor petroliere. zare şi la reforma agrară". Guvernul va
determinat efectuarea experienţelor nu După cum a arătat din nou N. S. In continuare, preşedintele Kudsi a lua, de asemenea, măsurile necesare
cleare. Hruşciov în mesajul său adresat pri declarat că majoritatea deputaţilor în pentru asigurarea libertăţilor publice,
mului ministru Macmillan, acordul pri Adunarea Constituantă a R.A.S. şi-au elaborarea constituţiei şi pregătirea
¦A- vind interzicerea tuturor experienţelor dat demisia şi l-a însărcinat să forme unor alegeri parlamentare libere, nepăr-'
LONDRA 16 (Agerpres). — prin folosirea sistemului existent de in ze un guvern de tranziţie, care îm linitoare în ţară“.
De asemenea s-a hotărît să se adre specţie ar putea fi semnat chiar astăzi. preună cu preşedintele, va trebui să pu
seze un mesaj primului ministru al An nă bazele vieţii democratice în ţară. Referindu-se la problemele de pol'ti-
gliei, Macmillan în care să i se ceară Guvîntul Angliei ar putea să aibă un Referindu-se la sarcinile ce vor sla că externă, preşedintele Kudsi a decla
„să facă tot ce depinde de el1', pentru rol hotărîtor în încetarea acestor expe în faţa acestui guvern, Kudsi a spus; rat că experienţa trecutului cere Şirei
realizarea unui acord în Comitetul ce rienţe. Reprezentanţii britanici la Ge „Pot să vă asigur că împreună cu gu să ducă o politică de neaderare care să
lor t8 ţări pentru dezarmare de la Ge neva au respins însă chiar mai repede vernul de tranziţie care va fi format, scoată ţara în afara luptei lagărelor in
neva. decît americanii propunerile sovietice ternaţionale.
privind renunţarea la experienţele nu
Comitetul politic al Comitetului Exe cleare pe toată perioada în care se poar — Cuvîntarea lui Janos Kadar — EEEim:
cutiv al Partidului Comunist din Ma tă tratative cu privire la dezarmare.
BUDAPESTA 16 (A gerpres). — R eferindu-se la dezbaterile în un control internaţional nidrcş Lecţii de „înţelegere í 6
rea Britanie a dat publicităţii o decla Declaraţia subliniază că acţiunile po D upă cum transm ite agenţia problem a încetării experim en- te p lan u ri secrete de agresiune,
porului englez împotriva experienţelor M .T.I., ia 14 aprilie, la consfă- tă r ii a rm e i n u c le a re , S.U.A., An- p e n tru care are nevoie să cu şi construcţii'OOOOOOOOOOr LaOO Q<><>.O0<X><vs.
raţie în care se arată că în timp ce Sta nucleare aii o mare importanţă, eu alît tuirea conducătorilor brigăziirr glia şi F ra n ţa — a spus vorbi- noască obiectivele adversarului
mai mult cu cit irtsula Christmas pe de-m utică socialistă, a lu at cu- t o r u l —^-yojr în bbp zeh f u n cpn- sau. A ceastă propunere este deci o P oliţiştii, plini de furie, îl rile. Martin, mc. Reinolds, co
tele Unite se pregătesc pentru efectua care o deţine Anglia, este pilsă la dis Vîntul Jan o s K ad ar, p rim -secre troi internaţional, de ce tind inacceptabilă, în tru cît pacea o întrebară p en tru ultim a oară: respondent al agenţiei Uni
ta r al C om itetului C entral al spre aceasta ? Pentru că, după p opoarelor şi secu ritatea ior 0 — Iţi dai sau nu contribu ted Press international, a v i
rea de experienţe nucleare pe insula poziţia americanildr pentru experienţe. P artid u lu i M uncitoresc Socialist p ărerea lor, sînt m ai preţioase sînt g a ra n ta te îndeosebi de zitat Haiti de curînd. Iată
U ngar, p reşed in te al Consiliului secretele la care ei vor să aibă fap tu l că U niunea Sovieti ţia pentru înfăptuirea gran ce-a scris el despre această
Scrisoarea lui Linus Paulig de M iniştri al R. P. U ngare. acces. D acă Statele U nite ar con că şi celelalte ţă ri socia diosului proiect de construc ţară. „Statale U nite au pom
adresată ziarului „New York Times“ sidera propriile secrete ca fiind liste dispun de o suficientă ţie ? p a t in u ltim ii 12 ani in H aiti
Cu acest prilej, Janos K adar fo rţă p e n tru a duce o politică de peste 50 m ilioane de dolari
NEW Y O R K 16 (A g erp res). asupra lucrărilor C onferinţei m ai p reţio ase, ele nu a r tinde pace şi p en tru a ţine în frîu pe — Nu ! sub fo rm ă de „ a ju to r“, dar
Cunoscutul om de ştiinţă pentru dezarm are, care se des s-a referit la situaţia internă a O ploaie de lovituri se a- ţara continuă să trăiască în ^
am erican, laureat al Prem iului făşoară la G eneva, şi p rin u r ţă rii şi la sarcinile în dom eniul afît spre un control in tern aţio im perialişti să nu dezlănţuie un bătu atunci asupra recalci m izerie şi sărăcie. Unii hai- g
Nobel, Linus P auling, a a d re m are vor spori prim ejdia pe trantului. Nenorocitul, care tieni, care riscă închisoarea g
sat ziarului „New Y ork Tim es“ care o reprezintă pentru ţara politicii externe. nal. în al doilea rînd, acela care nou război m ondial. g refuza categoric să-şi dea sau \p ed ea p sa cu m oartea g
o scrisoare în care se pronun noastră probabilitatea unui răz Luptăm pen tru lichidarea ră tinde în această problem ă spre g contribuţia la înfăptuirea dacă devin prea sinceri in g
ţă îm potriva reluării de către boi nuclear distrugător. Al doi g „grandiosului proiect de con-
S tatele U nite a experienţelor lea — prin ele însele aceste ex m ă şiţe lo r răzb o iu lu i, a sp u s el, O . A . S . - i ş t i f c o n t i n u ă c r i m e ! e în A l g e r i a g stru cţie“, era b ă tu t cu vina ' /V
nucleare în atm osferă. P rotes perienţe ar aduce prejudicii ge p en tru rezolvarea problem ei o de bou.
tele îm potriva efectu ării seriei neraţiei de oameni care încă nu B erlinului occidental, p en tru în ~~ 3.656 de morfi şi 7.955 rănifî o Acţiunea, după cum au re- criticile lor la adresa guver- g
de experienţe cu arm a nuclea s-au născut“. cheierea T ratatu lu i de Pace cu de ia începuîd acestui ara g latat agenţiile de presă occi- nuluit. consideră că fără aju- g
ră în atm osferă, proiectate p en G erm ania. L uptăm , de asem e g dentale, s-a p etrec u t in Hai- torul Statelor Unite, regimul g
tru sfîrşitu l lunii acesteia şi Pauling cere preşedintelui ALGER 16 (Agerpres). — la Alger şapte morţi şi 37 răniţi. g ti. Poliţiştii — oamenii gu- lui Duvalier, ar fi căzut. Nu g
anunţate de preşedintele K en- K ennedy să am ine experienţe nea, pentru lichidarea unor ast In cursul zilei de duminică, legă Ţinta principală a acestor atentate o vem ului lui Jorge Duvalier.
n edy, d e c la ră p r in tr e a lte le L. le p ro iectate sau să ren u n ţe la fel de răm ăşiţe ale trecu tu lu i ea tura telefonică cu Oranul a fost în continuînd să fie populaţia arabă, existăi nici o îndoială că pre- g
Pauling, au la bază două con ele, considerind că un astfel de sistem ul colonial. treruptă din cauza ocupării centralei precum şi soldaţii francezi. Atentate
siderente. Prim ul este acela că pas „ar întări securitatea po telefonice din acest oraş de către au mai avut loc la Oran, Bone, Con zenţa americanilor şi bani- g
experienţele, dacă se vor efec porului am erican şi ar cores Ne p ro n u n ţăm şi p en tru rezol bande înarmate ale „Organizaţiei ar stantine.
tu a, se vor răsfrî,nge defavorabil punde adevăratelor interese ale vări p arţiale. Ţările socialiste, mate secrete". Aproximativ 100 de g Cel care incasa loviturile se lor constituie un factor im - g
Statelor U nite“. OAS-iştii, purtînd uniforme de poliţişti, Cea mai puternică explozie produ num eşte — John Laroche, un portant pentru a preveni o g
a spus el, a p ro b ă şi sp rijin ă relatează agenţia France Presse, au să pînă acum de OAS-işti, precizează
in'opunerile p riv ito are la c rea agenţia France Presse, a avut loc comerciant din cădere a gu- o
rea unei zone denucîearizaie sau
încetarea experim entării arm ei Haiti. Un sim - nT vem ului. Ca o Z
nucleare. piu cornier- com pletare la g
PA M FLE1
pătruns în localul centralei telefonice duminică în clădirea rectoratului Uni
ciant, al cărui plăţile în nu- g
transformînd-o într-o adevărată forti versităţii din Alger, unde au fost num e nu l-am fi aflat poate
nici intr-un caz, dacă el n-ar merar, un alt factor îl re- g
Lucrările Comitetului pentru dezarmare ficaţie. Străzile din împrejurimile cen ucişi cinci soldaţi francezi care fă fi ajuns vestit printr-un con
tralei telefonice au fost de aseme ceau de pază. flict cu guvernul ţării. R e prezintă şi prezenţa in acea- g
prezentanţii puterii din Haiti
nea fortificate de către ultracolonia- Ultracolonialiştii încearcă de ase au lansat către populaţie stă ţa ră a in fa n te rie i m a ri- <>
lişti. OAS-iştii, au deschis focul asu menea să provoace populaţia euro apeluri insistente, in legătu
GENEVA 16 (Agerpres). - TASS re cu o Comisie internaţională, alcă totală. Astăzi, a spus el, am dori să pra unor elicoptere şi avioane care peană din oraşele algeriene, atră- ră cu începerea unor lucrări nei americane. Trupele ame- g
transmite : tuită din oameni de ştiinţă avînd o înal ne ocupăm de prevederile generale, zburau deasupra Oranului la mică gînd-o în manifestaţii potrivnice au de construcţie. Fiecare locui
tă calificare, pe cît posibil din ţările privind obligaţiile statelor în ce pri înălţime. De abia spre seară ci au torităţilor. ricane au o c u p a t această <g
Cea de-a 21-a- şeiVnţâ plenară a Co neutre. veşte controlul asupra dezarmării, părăsit localul centralei telefonice reu
mitetului celor 18 state pentru dezar Aceste obligaţii sînt prevăzute în ar şind să se facă nevăzuţi. Agenţia United Press Internatio ţa ră intre anii. 1817-1934, iar g
mare şi-a desfăşurat lucrările la 10 Reprezentanţii Angliei, Italiei şi ticolul 2 din capitolul 1 al proiectului nal relatează că dc la începutul aces
aprilie sub preşedinţia delegatului Et;o- S.U.A. care au făcut scurte declaraţii, de tratat, prezentat de Uniunea So Atentatele ulfracolonialistc au fă tui an, ca urmare a atentatelor puse în p re ze n t ele sin t conside- <>
piei. au promis să studieze aprofundat şi vietică spre examinare Comitetului ce cut în cursul zilei de duminică 9 la cale de OAS-işti s-au înregistrat
serios acest document şi să raporteze lor 18 state. 3.036 de morii si 7.935 rănili. ra te d rep t ten fa cto r „liniş- g
Reprezentantul U.R.S.S. V A. Zorin, imediat despre el guvernelor lor. Tot morţi şi 46 răniţi dintre care numai
care a luat cuvîntul la începutul şe odată, delegaţii englez şl american Arătînd în continuare că guvernul tito r“. L
dinţei, a dat citire mesajului de răspuns
al lui N. S. Hruşciov, preşedintele Con s-au grăbit să creeze îndoieli în ce pri tor — se spune in apelul gu Iată aşadar ce relatează g
vernului — e dator să con
tribuie cu o sumă de bani. corespondentul agenţiei de g
O datorie patriotică.
presă mai sus pom enită des- g
la tă însă că susnum itul co
merciant nu s-a dovedit a fi pre Haiti şi despre regimul o
bun „ p a trio t“. Deşi a fost
siliului de Miniştri al U.R.S.S., adresat veşte propunerile statelor neutre. Ei au sovietic este adept convins al celui solicitat insistent să-şi dea lui Duvalier. Şi lo tu şi, ches- <>
primului ministru al Marii Britanii, H. declarat că au de ridicat o serie de mai riguros şi temeinic control inter contribuţia, el a refuzat net.
Macmillan. probleme, şi în special problema creă naţional asupra dezarmării, el a sub tiunea in privinţa bietului g
rii posturilor de control la faţa locului. liniat că poziţia Uniunii Sovietice în Soarta lui a fost tristă de n egustor Jo h n Laroche şi a 0<>
Delegaţii Angliei şi S.U.A.. care au problema controlului este determina astădaîă. Bietul negustor —
urmat la cuvînt, au încercat să dimi In continuare, delegatul S.U.A. a tă de năzuinţa de a asigura încrede Imagine iuată aşa cum spun agenţiile de altora nu este pe deplin lă- g
nueze impresia profundă produsă de dat de înţeles că Statele Unite nu In rea fermă a participanţilor la tratai după atacul rnişe- presă — a fost arestat, bătut
mesajul şefului guvernului sovietic asu tenţionează să renunţe la pretenţiile că dezarmarea generală şi totală se lesc al O.A.S.-işti- şi băgat la închisoare. In m u rită . De ce re fu ză liaitie- <>
pra membrilor Comitetului. lor privind crearea unei reţele rami efectuează de toţi în mod cinstit şi lor săvîrşit la 10
ficate de posturi de control interna conştiincios, că nici un stat nu se martie 1962 în su drum de la poliţie la închi nil să -şi dea co n trib u ţia la g
Apoi, a luat cuvîntul reprezentantul ţionale, iar delegatul englez a decla eschivează de la obligaţiile pe care burbia pariziană soare, negustorul cîrcotaş a
Braziliei, care în numele delegaţiilor rat chiar că se îndoieşte ca noua pro Issy- les-Moulineaux fost purtat pe străzile ora înfăptuirea „grandiosului pro- g
tuturor ţărilor neangajite. participante punere să contribuie la succesul lu şi le-a asumat în ce priveşte dezar în urma căruia şi- şului, cu faţa şi cu hainele
la lucrările Comitetului celor 18 state crărilor Comitetului. au găsit moartea 4 pline de singe. De ce ? Ca iect de c o n s tr u c ţie p r e fe - g
pentru dezarmare, adică în numele de marea. Totodată, a subliniat ‘el, Uni persoane şi au fost să-l vadă şi alţii, şi să... „în
legaţiilor Birmaniei, Braziliei, Etiopiei, Reprezentantul U.R.S.S., V. A. Zo rănite peste 50 de ţelea g ă “. rînd să primească din partea g
Indiei, Mexicului, Nigeriei, R.A.U. şi unea Sovietică, după cum a arătat în persoane. IN FOTO:
Suediei, a prezentat spre examinare rin, a dat asigurări că guvernul so După explozia ca- Guvernul lui Jorge Duva reprezentanţilor puterii lec- o
membrilor Comitetului un memorandum repetate noduri N. S. Hruşciov, şelui mionetei-cursă care lier dă de ani de zile asem e
în problema încetării experienţelor cu vietic va studia cu toată atenţia me staţiona în faţa nea „lecţii de înţelegere“ ce ţii de „în ţeleg ere“ ? g
arma nucleară. Autorii memorandumu guvernului sovietic, este hotărîtă sâ sălii de festivităţi lor care nu s-au convins încă
lui cer puterilor nucleare să nu înce morandumul în problema încetării ex unde avea loc un de necesitatea închinării fără Spre deplină edificare, tre- g
teze eforturile în vederea realizării cit perienţelor cil arma nucleară, care accepte orice propuneri privind con congres. In faţa
mai grabnice a unui acord privind in este rezultatul năzuinţei ţărilor neutre autocamiorietei se rezerve în faţa regim ului de bule să adăugăm un amă- g.
terzicerea pentru totdeauna a experi trolul asupra dezarmării, propuneri teroare din Haiti. Doi ofiţeri
enţelor cu arma nucleară. In acest scop ca tratativele cu privire la încetarea care vor fi făcute de puterile occi afla un automobil haitieni au fost de curînd n u n t: „grandiosul proiect de o
condam naţi la m oarte. Curg
ei propun, între altele, crearea, după experienţelor cu arma nucleară să se dentale, dacă ele vor accepta propu care a fost şi el a- lanţ arestările şi candamnă- co n stru c ţie “ la a cărui fin a n - <>
cum se exprimă ei, a unui sistem de su urnească din punctul mort. nerile sovietice privind dezarmarea variaf ţâre refuzase să contribuie g
generală şl totală.
praveghere continuă şi de control efec V. A. Zorin a propus apoi, urmînd Laroche era... o vilă pentru g
După cuvîntarea lui V. A. Zorin,
tiv pe bază pur ştiinţifică şi nepoli procedura de lucru, adoptată de Co s-a hotărît ca următoarea şedinţă ple Jorge Duvalier.
nară a Comitetului celor 18 state pen
tică, După părerea lor, acest sistem mitet, să se treacă la examinarea ur tru dezarmare să aibă loc în dimi L ecţii de ,,în ţeleg ere“ şi <>
trebuie să reprezinte îmbinarea sisteme-- mătorului capitol al viitorului acord „proiecte grandioase de con- g
o
str u c ţie “. Poporul haitian eo
to t m ai p u ţin dispus să con- g
tribuie la îmbuibarea dicta- g
'•torului Jorge Duvalier. Cas- <>
telul i se va spulbera curînd. o
aşa cum se spulberă oricr g
casiei construit din virip. g
lor naţionale existente de supraveghe- cu privire la dezarmarea generală ş1 neaţa zilei de 17 aprilie. P- D. g
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOi
Redacţia si administraţia ziarului: str. 6 Aiartie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 647. Taxa plăl .. in numerar conform aprobăm Direcţiei Generale t- I I.R. m. 263.328 din 6 noiemlire 1949. — Tiparul: Întreprinderea Foii grafică „1 Mai“ — Deva.
