Page 57 - 1962-04

1 3H u r> 3 iP R O L E T A R ! M ît TO A TE T A R IL E , tlfU Ţ l-V A Toafe forjele

Anui KSV. Nr. 2274 m m sm m la sem ănatul porum bului

M D upă zile ploioase şi cu tem ­ de inginerii agronom i trebuie să
p eratu ra m ereu scăzută, vrem ea indice m ecanizatorilor să regle­
o Din experienţa G.A.C. Iruu- a în c e p u t să se îm b u n ă tă ţe a sc ă, ze adinei m ea de în să m in ţa t a s t­
te m p e ra tu ra aeru lu i şi solului să fel in cit să m în ţa să fie in tro d u să
ta şe : Prin buna organizare a urce şi deci să se creeze co n d i­ m ai la su p ra fa ţă unde teren u l se
muncii — rezultate tot mai ţii.e a pe ogoare lucrările agri­ încălzeşte rnai repede evitindu-
cole să fie efectu ate cu in te n si­ se în acest fel clocirea. In sco ­
frumoase. tate sporită. pul pregătirii unui bun p at ger­
(pag. 2-a) ; m inativ p en tru sem inţe, a ră tu ri­
O problem ă im p o rtan tă care le de to a m n ă treb u ie g ră p a te cu
o Calitatea spectacolelor — trebuie să stea în a te n ţia o rg a ­ g rap a cu discuri în ag reg at cu
nelor şi org an izaţiilo r de p artid ,
la un n'vel mai superior. consiliilor de conducere din g ra p a cu colţi şi în aceeaşi zi
(pag. ii-a); G.A.C. şi in g in e rilo r a g ro n o m i
din G.A.S. şi G.A.C. este p r e g ă ti­ s-au cel m ai tirziu in ziua u rm ă ­
o De peste hotare. rea teren u lu i şi în să m in ţa re a po­
(pag. 4-a). rum bului. D ato rită ploilor abu n ­ to are să se însăm inţeze.
dente căzute în p ri­
M ie rc u ri 18 a p r ilie 1962 j 4 pag in i 20 bani m ăvara aceasta, peri­ D eşi se ce- ' d in p a r te a m e c a ­
oada de pregătire a nizatorilor să depună
IN ÎN T R E C E R E A c u r e ş i ţ a te re n u lu i şi în să m in ­ eforturi sporite pen­
ţarea s-a sc u rta t m ult. tru a a ra şi în săm în ţa
© fii H u n e d o a ra De aceea este nece­ intr-un tim p scurt o
sar ca în aceste zile su p rafaţă m are de te ­
s jş tii a lin oam enii m uncii de pe ren, ii nu trebuie să
ogoare să depună uite de calitatea lu ­
a m c â ş tig a t p e n tr u a t r e i a © a r ă toate eforturile ca fiecare ceas crărilor. Inginerilor şi
bun de lucru să fie folosit la tehnicienilor agro­
c o n s e c u tiv titlu l d e f r u n ta ş i m axim um pentru ca porum bul
să p o a tă fi în să m in ţa t in epoca nom i le revine în acest sens d a ­
în u rm ă cu citeva zile, la R e ­ scrie cu litere m a ri în c a rte a de scrie g en eralizarea folosirii aglo­ optim ă. C onducerile staţiunilo r toria să controleze p erm an en t
de m aşini şi tra c to a re au d a to ­ c a lita te a a ră tu rii şi pe loc să ia
ş iţa a a v u t Ioc o c o n sfătu ire a au r a co m b in atu lu i, al căru i co­ m e ra tu lu i a u to fo n d a n t şi a si­ ria să organizeze m ai bine m un­ m ăsuri de în d re p ta re a greşeli
ca tracto riştilo r, să ia m ăsuri ca lor, co nştienţi fiin d că n u m ai
sid e ru rg iştilo r din H u n ed o ara şi lectiv, în fru n te cu co m u n iştii m ilarea procesului tehnologic de tracto arele să fie aprovizionate in tr-u n teren bine p reg ătit se ob­
eu c a rb u ra n ţi şi lu b re fia n ţi şi să ţine o recoltă bogată. U rg en ta­
R eşiţa, în cad ru l căreia s-au se află în prim ele rînduri ale elaborare a fontei cu m angan lichideze urgent orice defecţiune rea însăm inţării porum bului es­
a p ă ru tă . O rganele de p a rtid şi te în m om entul de fa ţă sarcin a
an a liz a t re zu ltatele o b ţin u te in în trecerii ce se desfăşoară p e n ­ scăzut, îm b u n ă tă ţire a regim ului sfaturile populare trebuie să cea m ai im portantă a tuturor
ajute consiliile de conducere ca
în trecerea socialistă desfăşurată tru în d ep lin irea cu succes a sar­ term ic la cuptoarele M artin prin alătu ri de tracto are să m obili­ oam enilor m uncii din ag ricu ltu ­
zeze la a ră tu ri şi atelajele. ră. Paralel cu această u rg e n ta ­
de siderurgiştii celor două m ari cinilor tra sa te de cel d e-al III- m odificarea configuraţiei bolţii re, inginerii şi teh n icien ii a g ro ­
In această p rim ăv ară în regiu­ nom i treb u ie să se p reo cu p e cu
com binate în cursul an u lu i tr e ­ lea C ongres al p artid u lu i. in d rep tu l capului de ardere, nea n o a stră trebuie să se însă- sim ţ de ră sp u n d e re şi de efec­
m înţeze porum bul pe o su p ra fa ­ tuarea însăm înţatului la un
cut. S-a scos în evidenţă fap tu l B ucuria de care au fost cuprinşi reducerea tim pului de reparaţii ţă de 63.766 h a. D eşi o m a re în a lt nivel agrotehnic. P e n tru re ­
p arte din acest teren a fost p re­ g iu n ea n o a s tră se re c o m a n d ă să1
că în an u l 1961, sid eru rg iştii re p re z e n ta n ţii sid eru rg iştilo r h u ­ la v a tră p rin ard e re a su p e rfi­ g ătit prin a ră tu ră de toam nă, se însăm inţeze p orum b HD-202,
m ai trebuie a ra tă m ai m ult de 203, 104 şi 103 c a r e în a n u l t r e ­
h u n edoreni şi reşiţen i au pro­ nedoreni în m om entul înm !nă­ cială a stratu lu i de m agnezită. ju m ătate din su p rafaţă. Pe m ă­ cut în cim purile de ex p erien ţă
sură ce tim pul perm ite, trebuie şi în c u ltu ra m a re s-a u d o v ed it
dus în a fa ra sarcinilor de plan rii diplom ei de fru n taşi, este pe reducerea consum ului de cilin­ identificate toate terenurile deosebit de productive.

4.513 to n e cocs m etalu rg ic, d eplin ju stific a tă . dri de lam inor prin recondiţio- -svintate şi ele să fie grabnic In u rm ă to a re le zile treb u ie să
se facă to t ce e posibil in cit în-
23.470 to n e fo n tă, 11.883 to n e P rogresul tehnic n area lor încăreindu-se cu su ­ Una din m ăsurile te h n ic e a plicate la lam inorul de 800 preg ătite şi în săm în ţate. Insă- săn iin ţatu l porum bului să fie
oţel M artin şi electric şi ap ro a­ a asigurat o producţie dură autogenă şi călirea su p er­ m m . al C. S. H unedoara este şi in tro d u cerea polizoarelor
pe 83.000 to n e lam in ate. C ea ficială prin curenţi de înaltă pendulare pentru curăţarea de diferite defecte a oţelurilor m înţarea porum bului poate să grăbit. Toţi oam enii m uncii de
m ai m are parte din această can ­ s p o rită frecvenţă. aliate.
tita te a fost produsă de side­ înceapă pe terenurile uşoare, pe ogoare au d a to ria să se m o­
rurgiştii din H unedoara. P a rticip an ţii la discuţii, cit şi In felul acc-sta colectivul de IN F O T O : M uncitorul Fio rea Bilea lucrînd cu u nul din
re fe ra tele p rezentate, au scos m uncă al C om binatului siderur­ polizoare. nisipoase care se încălzesc m ai bilizeze şi m ai m ult, să d e p u n ă
D elegaţia de m uncitori, ingi­ în ev id en ţă fa p tu l că acolo unde gic din H unedoara a reu şit să
neri şi tehnicieni hunedoreni, a existat o preocupare continuă întreacă cu m ult indicii de u ti­ ~--Esr repede. Pe cele m ai reci şi u m e­ eforturi sporite ca porum bul să
care a particip at la consfătui­ p entru introducerea progresului lizare prevăzuţi, cit şi pe cei
re, a tră it clipe em oţionante. realizaţi de siderurgiştii din R e­ mJ tal fie în să m in ţa t n um ai în epoca
Pentru bunele rezu ltate obţinu­ teh n ic şi ex tin d erea m etodelor şiţa. Astfel, fu rn aliştii au d e ­ «i/ «3 optim ă
te, siderurgiştii din com binatul noi, în a in ta te , p ro d u cţia a făcu t p ă şit cu 32 kg. fo n tă pe m .c. vo­
hunedorean au fost declaraţi un salt însem nat nu num ai can­ lum utii şi zi nom inală, indicii CALITATEA—OBIECTIV PRINCIPAL E2S-
ciştigători ai întrecerii, prim ind titativ , dar şi calitativ. p la n ific a ţi, oţelarii cu 160 kg. AL ÎNTRECERII SOCIALISTE
p entru a tre ia oară consecutiv o ţe l pe m .p. v a tr ă c u p to r şi zi n aceste zile pe ogoare
diplom a M inisterului M etalur­ Avînd o p reocupare m ai in ­ calendaristică, iar lam inatorii C u re b u tu rile su b a d m is
giei şi C o n stru cţiilo r de M aşini tensă în acest dom eniu, sid eru r­ au p ro d u s cu 3,64 to n e la m i­
şi a C om itetului C entral al sin ­ giştii hunedoreni au p u tu t de­ n ate m ai m ult pe ora efectivă.
dicatului pe ram ură. păşi realizările obţinute de to ­
varăşii lor de întrecere din R e­ F ap tu l că organizaţiile de
O nouă victorie care se în ­ şiţa. La loc de fru n te se în - p artid din cadrul com binatului
au desfăşurat o m uncă politică
:-lLS3L vie, concretă, în scopul îm b u ­
nătăţirii calităţii produselor, iar
In secţia tu r­ întrecerea socialistă a avut obiec­ Oţelarii şi lam inatorii Com­ oţelăria M artin nr. 1, fa ţă de Dobra efectuat lucrări de cultivaţie a solu­
nătorie a U. M. tive precise şi m obilizatoare, a binatului siderurgic din H une­ 2,80 la sută cit reprezintă ad­ lui pe 70 ha. şi au însăminţat 140 na.
Cugir lucrează făcut ca siderurgiştii hunedo­ doara au obţinut în acest an misul, rebutul a fost redus la Concomitent cn plantatul cartofilor S-a terminat în a^est fel însămînţatul
reni să se p rezinte şi în aceas­ realizări din cele mai frumoase 2 ,2 0 la sută; la lam inorul de timpurii, al butaşilor de sfeclă şi al ră- griului de primăvară, al orzului şi ma-
tă direcţie cu un bilanţ bogat. în lupta pentru îmbunătăţirea 650 m m ., reb u tu rile au fost r e ­ cacinoaselor la grădina de legume, co­
La toate sortim entele de bază, duse sub cifra adm isă cil apro a ­ lectiviştii din Dobra acordă o mare zărei, urmînd ca în aceste zile să se
rebuturile au fost reduse sub calităţii metalului. atenţie înfiinţării unei livezi de pomi.
cifra adm isă. C iteva exem ple D esfăşurind larg întrecerea p e 27 la sută. R e zu lta te la fel Dină in prezent, din cele 13 ha. pla­ termine şi semănatul horceagului şi
sem nificative : la furnale, de­ nificate ?>•Ve planta în anul acesta cu
clasatele au fost reduse cu sccialistă pentru a intim pina de frumo.ff.se au o b ţin u t şi o ţe ­ pomi, au fost plantate 11 hectare, Din ovăzului. Totodată,, au fost cultivate
41,60 la su tă, reb u tu rile la la ­ ziua de 1 Mai cu succese tot larii de la oţelăriile M artin nr. 2 numărul totul de pomi care au fost 10 ha. cu legume timpurii, din cele 23
mai mari, ei au redus rebutu­ plantaţi peste 80 la sută sînt meri din ha. destinate grădinii de legume.-
rile cu m ult sub cifrele adm i­ şi elctrică şi lam inatorii de la diferite soiuri. In această acţiune s-au
se. In luna m artie bunăoară, la evidenţiat colectiviştii Silvia Gismaş, Răhăis
lam inoarele de 800 şi 1000 mm . Violeta Dăneasa, Mr.ria Lădaru, Rozu­
lui Stoica şi alţii. Printre gospodăriile colective din ra­
m ulţi turnători m inorul de 650 m m . cu 42.86 M in e re u b o g at în m e tal ionul Sebeş care au terminat însămin-
pricepuţi. Intre Ia su tă şi Ia lam inorul de 800 Lancrăm ţăriie din epoca I-a se numără şi G.A.C.
ei este şi M a­ m m . cu p e s te 15 la su tă . E xtinzind la un num ăr to t la producţia brută cu peste din satul Răhău. Colectiviştii de aici,
Piuă in prezent, colectiviştii din sa­ pe lingă cele 300 ha. arate au mai
xim Codea, care mai mare de locuri de m uncă 8.000 tone. tul Lancrăm, raionul Sebeş, folosind din însăminţat, pînă în prezent, cu ovăz
îşi depăşeşte în plin capacitatea maximă de lucru a ate­ 45 ha., cu floarea-soarelui 20 ha., cu
Experienfa — un bun puşcarea selectivă, alegind cu Cele m ai frumoase rezultate, lajelor şi a tractoarelor, au efectuat borceag 10 ha., cu cartofi 12 ha., cu
arături pentru insămînţări de primăva­ alac 13 ha., cu cînepă un hectar şi au
m edie planul de a! îra‘regu!ui colecîiv atenţie sporită sterilul la ben­ in creşterea conţinutului de ră pe o suprafaţă de 123 hectare. Toto­ plantat trei hectare cu butaşi de sîedâ.
p ro d u cţie cu 30- zile de claubaj, m inerii din m etal in m inereul extras l-au dată, a fost însămînţată cu orz, ovăz
35 la sută Şi M ajoritatea delegaţilor care Ghelar au reuşit ca de la în ­ obţinut colectivele orizonlurilor şi borceag suprafaţă de 80 ha. La gră­ Cîlnic
reduce rebutul au luat cuvintul, printre care ceputul anului să depăşească 4 şi 7. dina .e legume a fost terminat plan­
sub norma ad­ M ilitam C onstantin, G uţă Ni- conţinutul planificat de m etal tatul cepei. Arăturile şi însămînjările de primăva­
misă. colae, in g in e rii B ublic Oleg, Ni- ră se desfăşoară într-un ritm susţinut şi
sipeanu Ilie şi Şerban N icolae, P e n tru o ţelari Sebeş la G.A.G. din satul Cîlnic. Cu atela­
jele proprii şi cu tractoarele de la
au subliniat im portanţa schim ­ Dorind să trim ită oţelarilor gic, aplicind o seam ă de m ă ­ Colectiviştii din Sebeş, ajutaţi de că­ S..M.I'., colectiviştii de aici au arat (30
tre brigada a V11-a de tractoare a de ha., şi au însăminţat 30 ha. cu
bului de e x p e rie n ţă care lingotiere şi poduri de turnare suri de m are eficacitate, cum S..M.T. riiri .Miercurea, condusă de că­ ovăz, 20 ha. cu sfeclă furajeră, 5 ha.
are rolul de a transm ite expe. tre Gheorghe Natrapei, au arat piuă cu floarea-soarelui şi 10 ha. cu car,
rş y rien ţa bună folosită de colecti- de cea m ai bună ca lita te , co­ ar fi desulfurarea fontei, ei au în prezent o suprafaţă de 140 ha., au toii. Terminind însămînţările din epoca
lectivul turnătoriei de lingctie- reuşit să mărească durabilitatea l-a, colectiviştii fac ultimele pregătiri
în vederea însăminţării porumbului.
MIRCEA NEAGU re din Colan desfăşoară o e n ­ pieselor tu rn a te, să îm b u n ă tă ­

tuziastă întrecere. R espectind ţească aspectul lor.

(Continuare in pag. 3-a) cri str ic te ţe procesul teh n o lo - Acest lucru e dovedit, prin­

tre altele şi de fa p tu l că in

acest an, în com paraţie cu pe­ -m t

ô < /0 0 0 0 < > 0 0 0 0 0 0 0 0 © OOOOi o s i n g u r ă b r i g a d ă x>oooooo<x LOOOOOOOOOOOO rioada corespunzătoare a anu­ Spectacol pentru mineri
o lui trecut, num ărul reclam aţi-
o o ilor a scă zu t cu p este 60 la Zilele trecute artiştii amatori din In faţa minerilor au evoluat apoi
o sută. Succese de seamă au ob­ secţia Valea Dosului au prezentat în perechile formaţiei de dansuri care
o ţinut turnătorii in zilele aces­ faţa minerilor din secţia Hancş un au prezentat jocurile „Ileana“, „Ar,
o Cunoaştem adesea oameni In a b a ta j, a p a ren ţa dă im ­ cit m ai bine in orice îm p r e ju ­ Enăşcău, ci sînt m u lt m a i m u lţi <> tei luni. In afara depăşirii sim ­ reuşit spectacol. deleneasca“, „Ţarina Abrudului", pre-i
o ţitoare a planului de producţie, cum şi un „Dans ţigănesc" interpre­
c care, deşi nu stăpînesc o m e­ presia falsă că m unca fiecă­ rare, de a organiza cît m ai şi pierd ăe luni de zile...“ L ei n-au rebutat nici o piesă. Cei prezenţi în sală au urmărit cn tat de Ilie Etveş.
Turnătorii de lingotiere din Că­ viu interes piesa de teatru „Chesti­
0 serie de ani şi ani de zile, rui om pare individuală, p u ­ bine m unca s-a adăugat în La început oam enii l-au luat g lăii închină aceste realizări zi­ uni familiare", a cărei roluri au fost Spectacolul s-a bucurat de un deo­
c lei de l Mai. interpretate cu măiestrie de către ar­ sebit succes.
c deşi nu lucrează in acelaşi loc tiştii amatori [ lena Nistor, Gabriela
1 de to t a tila vrem e, reuşesc să ţin legată de a celorlalţi şi cu m od trep ta t la Enăşcău sim ţul cam pe sus. Nu sufereau să-t o Pe o suprafa­ Sapta şi Vasile Jurat. C. IOAN
ţă de 20 h ecta­ corespondent
c noţiunea de brigadă există deosebit de valoros al ortacu­ dădăcească nimeni. Credeau o re se va întinde
Ç livada gospodă­
sc facă apreciaţi de tovarăşii doar din punct de vedere or­ lui de abataj, al tovarăşului că noul şef o face pe groza- o riei agriirie co­
lective din Te-
o lor de muncă prin calităţile ganizatoric. Aşa a fost în cli­ de m uncă. T oate acestea au vul. Dar cind a ve n it plata sa- g iuş. M erii, p erii
<<¦ lo r; in tot acest tim p, datori­ nat să creadă şi Enăşcău. Şi-a fost un puternic sprijin pentru lanului şi au văzut că Enăş­ şi caişii vor da
în curînd roade
ei tâ co lectivu lu i ciştigă noi tr ă ­ dat insă seam a că zecile de brigadă. In august ’59t cind a cău pierduse m u lt fa ţă de lu ­ bogate p en tru
harnicii colecti­
sături şi, o dată cu elej stim a oam eni dintr-o brigadă îşi au fost primit- în partid, Enăşcău nile anterioare, au cam lăsa­ vişti din Teiuş,
care în aceste
$ şi preţuirea celor din jur. rostul lor bine definit, ca n iş­ se afla deja în fru n te a unei t-o. „Omul ăsta, îşi ziceau ei. zile lucrează cu ţm. mmM mm-M mmm
însufleţire ta
g Un astfel de om este ioan te pinioane in tr-u n angrenaj brigăzi, puternice, bine sudate, n u p ierd e su te de lei iiw n a i •'’'u ita tu l lor.

o Enăşcău, m iner şef de briga- com plex, de mare im portanţă fruntaşă. ca s-o fa că pe grozavul. Dacă

$ dă la Teliuc. Nu lucrează aici în bunul mers al „agregatu­ ...Muncea in sectorul II, la doi a coborît piuă la noi în sea m ­

% decit din 1055 cind a v e n it la nă că vrea să ne a ju te “, şi-a u
început să-i dea ascultare, in o
g m ină ca m uncitor necalificat.

V L-au pus vagonetar. A sta-i in- a doua lună brigada era la ni- g

b cep utui in abataje. Bezna din velul planului. A crescut şi sa- o

% adincuri nu l-a speriat. A lariul oamenilor. In a treia o

% îm pins m ulte vagonete cu sir- lună, ceva peste plan. La sfîr- c

g gul şi im portanţa cu care m i- lui“ uriaş care poartă num ele paşi de el, brigada lui Samoiia şilul anului, fosta brigadă a g

<> nerii găureau stra tu ri de m i- de mină. Ilea. Brigadă veche, dar care lui Ilea, condusă a cu m d eE n ă ş- g

O nereu pentru puşcare. m S fîrşiiu i anului 1958 l-a prins niciodată la sfirşitul lunii nu cău, obţinu titlu l de brigadă o

S ochii lui, m unca m inerului a in postul de şef al unei bri­ vedea în dreptul ei pe panoul fruntaşă p s sector. Oamenii o

R luat p ro p o rţii; oamenii care găzi noi, cu oameni noi. N-a cu realizări nici m ăcar o sută s-au schim bat şi ei, pe măsura g

g m inuiau perforatoarele sau avut em oţii că n-o va vutca de procente, decum depăşiri- titlu lu i; fruntaşii suit discipli- g

o maşinile de încărcat erau pen­ conduce ca şi alţii. Se gindea Căpătase faim a de „brigadă naţi, nu lipsesc nem otivat... g

ii tru el m aeştri. „Să îm pingi însă cu m : „Să fim o brigadă sub p la n “. O am enii cîştig a u ...Mai an u l tre c u t, la o lucra- o

$> vag o n etu l, n u -i n u ştiu ce — de m ina a treia sau una bună, prost, lipseau nem otivat, erau re de deschidere im portantă, o

g zicea el. Dar să găureşti m un- de nădejde ?“ înzestrat cu sim ­ indisciplinaţi şi n u-şi respec­ lucra o brigadă. Obţinea nişte |

o tele în aşa fel incit dintr-o ţul practicii, al lucrului sim ­ tau şeful şi maistrul. Aceste rezultate sla b e ; înainta abia

puşcătură să se miruiască zeci plu dar e fic ie n t, E năşcău a ţ i ­ lucruri le observa bine şi E n ă ş­ cu 30 m. lunar p e u n singur o

de tone de minereu, e o ade­ n u t de la în cep u t ca m ecanis­ cău. S-a dus la co m itetu l de front. Enăşcău a fo st din nou g

vărată măiestrie, o frum use­ m ul brigăzii sale să fu n cţio n e­ p a rtid al m inei şi a cerut el la com itetul de partid. „Daţi- g

ţe...“ ze cit mai perfect. Nu arareori brigada, l-a u dat-o, dar nu îna­ m i m ie brigada şi intr-o lună g

C iţiva m in eri m ai vîrstn icl p u tea fi v ă zu t la brigăzile fr u n ­ in te de a-i a m in ti: „V ezi, b ri­ stră p u n g galeria“. Cu 12 oa- O

l-au remarcat, l-a u dat posi­ taşe unde nu se sfia să în ­ gada e slabă, nu-i ca a ta. m eni, galeria a fost străpunsă

b ilita tea să m a i facă u n pas tr e b e : ,y<fi ciuli fa c e ţi in c u ­ Cobpri la ea o d a tă cu sa la ­ AL. VAR D ARU
in a b a ta j, a jvn g in d a ju to r de tare sau cutare c a z ? <l Şi la riul ; d in tr-o dată pierzi 4-5 OU

miner, apoi m iner adevărat. priceperea de a se descurca lei...“ „Dar oamenii, a răspuns (Continuare in pag. 3-a)

©©©©OOOOOOOC-OOOOOOOOOOOO©©©©© OOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOOOOOOOOOv