Page 58 - 1962-04

Paff. ?
- aagBmaBantmnMgaasgu.wwvjggaciggMa’iiuia«Bmsaaaa
DIN EXPERIENŢA
***m**m**^m**w^mmi u » i w - n» w » r » ^ i m i ¦— —»-i. ¦i .¦ - ¦¦. ¦-_
Fondul de bază — temelia
P 7 voltaru gospodăriei
colective
'G ospodăria n o a stră colectivă
a re o v ech im e m a i m a re de 10
ani. Ho la în fiin ţare şi p în ă în
prezent a trecut p rin m ulte
greutăţi, dar cu toate acestea
s-a în tă rit continuu, ajungînd
ca în p rezen t să fie bine con­
solidată, atît din p u n ct de ve­
dere organizatoric cit şi econo­
m ic.
Cum a reuşit gospodăria noas­
tr ă să se în tă re a sc ă ? Acest lu­
cru s-a pu tu t realiza num ai pe
calea dezvoltării continue a fon­
du lu i ei de b ază. Au ex istat şi
la noi p ăreri greşite în legătură
cu dezvoltarea acestui fond.
U nii su sţin e a u ca to t ceea ce
p ro d u cem 'sau A proape to t să se
repartizeze la zile-m uncă. Aceas­
tă părere a fost com bătută însă
la tim p şi cu tă rie de către co­
m unişti. O rganizaţia de bază a
orientai consiliul de conducere
în spre dezvoltarea rap id ă a fon­
dului de bază, arătînd că n u ­
m a i în a cest fel p o t fi c re a te şi
dezvoltate ram urile anexe, poate
fi m ă rită p ro d u c ţia ag rico lă şi
veniturile gospodăriei.
!Consiliul de conducere al gos­
podăriei a ţin u t seam a de indi­
caţiile p artid u lu i nostru, de în­
drum ările organizaţiei de bază,
preocupîndu-se în perm anenţă
de dezvoltarea avuţiei obşteşti
— b a z a e c o n o m ic ă a G.'A.C.
Acest lu cru se p o ate vedea lim ­
pede din dinam ica creşterii fon­
d u lu i de b ază. In a n u l 1950 gos­
p o d ă ria d isp u n ea de un fond de
b a z ă în v a lo a re de 105.750 lei.
în a n u l 1961 v a lo a re a fo n d u lu i
de b a z ă a a ju n s la 2.867.946 lei,
ia r în an u l 1962 este p la n ific a t
să d e p ă ş e a s c ă s u m a de 3.300.000
lei. în p rim ii 8 ani fondul de
bază a crescut an u al în m edie
cu c irca 100.000 lei. C ea m ai
m are creştere a început să o
cu n o ască din an u l 1959, citul
am început să dezvoltăm mai
p u tern ic sectorul zootehnic, să
realizăm construcţii, să cum pă­
răm m aşini, să facem plan taţii,
iar ca urm are a acestora să rea­
lizăm an u al venituri băneşti în ­
sem n ate. N um ai în an u l 1959
fondul de bază a în reg istrat o
c re şte re de p e s te 400.900 lei. în
aceeaşi m ă su ră a crescu t şi în
a n u l 1960, ia r în a n u l 1961 a
c re sc u t cu p e ste 1.100.000 lei. La
fie c a re 100 h a . te re n ag rico l a
re v e n it în 1958 c irc a 167.000 lei
fo n d de b ază, în 1960 p e ste
280.000 lej, în 1961 p e s te 330.000
lei, ia r în 1962 este p la n ific a t să
a ju n g ă la c irc a 380.000 lei la
fiecare 100 h ectare.
Cum se explică acest ritm in­
ten s de c re şte re ? Ia tă cum . Noi
am re p a rtiz a t în fiecare an m ai
m u lt de 15 la su tă din v e n itu ­
rile băneşti Ia fondul de bază.
în a fa ră de aceasta, am re p a r­
tizat si din veniturile în n atu ră.
In a n u l 1961 se c to ru l z o o te h ­
nic al gospodăriei noastre a adus
un v en it de p e ste 446.000 lei.
E o sum ă însem nată. Ea dem on­
strează cit de avan tajo asă este
creşterea anim alelor pentru o
gospodărie colectivă. N um ărul
anim alelor care ne-au adus
aceste venituri nu este prea
m a re . A vem 84 vaci, 800 oi, şi
200 porci din care 22 sint
scroafe.
Pentru a face să crească ve­
niturile gospodăriei, ne vom în­
griji să dezvoltăm in m od con­
tin u u sectorul zootehnic şi in
acelaşi tim p să m ărim produc­
tiv itatea anim alelor. In cursul
acestui an num ărul bovinelor
va a ju n g e Ia 380 c a p e te din
care 150 vor fi vaci şi juninci
m o n tate. F e rm a de oi va fi m ă ­
r ită la 1.500 c ap ete, din care 100
capete vor fi batali, se va lărgi
m u lt şi ferm a de porci. Am p la ­
nificat ca pînă la sfîrşitul a n u ­
lui să livrăm sta tu lu i peste 300
porci graşi. Citind docum entele
C onsfătuirii pe ţară a ţăranilor
colectivişti, am văzut că acele
gospodării colective care au fe r­
me de păsări dezvoltate reuşesc
să realizeze venituri însem nate
de la acestea. Noi am analizat
p o sib ilităţile ce le avem şi am
h o tă rît ca In acest an să în fiin ­
ţăm o fe rm ă cu 1.500 păsări.
'Această creştere a num ărului
de anim ale şi păsări va face să
sporească contribuţia noastră
la: b u n a a p ro v iz io n a re a o a m e ­ ţia planificată.
nilor m uncii de la o raşe şi în
acelaşi tim p vor creşte v en itu ­
rile gospodăriei.
Paralel cu creşterea şeptelu-
lui ne străd u im să m ărim şi
producţia pe cap de anim ai.
'A ngajam entul n ostru este ca în
acest an să realizăm în m edie
GOSPODĂRIILOR COLECTIVE
D atorită acestui fap t s-au pu­
tu t face in v e stiţii d in ce în ce
m ai m ari p en tru cu m părarea de
anim ale, m aşini, efectuarea de
in sta la ţii şi am en ajări tehnice,
realizarea de construcţii, dez­
voltarea diferitelor ram u ri de
producţie. Toate acestea au fă­
cut să crească veniturile băneşti
de la an la an. La rândul lor
veniturile băneşti influenţează
în nuni direct creşterea fondu­
lui de bază p rin fa p tu l că pe
m ăsu ră ce cresc este m ai m are
şi volu m u l acelei p ă r ţi de 15 la
su tă ce se rep artizează an u al
la fondul de bază. N um ai în
a n u l 1961 re ţin e re a din v e n itu ­
rile băneşti p en tru fondul de
b ază a fo st de p este 880.000 lei.
cointeresarea materială a colectiviştilorDin valoarea prăsilei şi sporul
în greu tate a anim alelor a cres­
cu t cu a p ro a p e 500.000 lei.
în an u l 1950 g o sp o d ăria a re a ­
lizat venituri b ăn eşti în valoare
de n u m a i 57.000 lei. V a lo a re a lo r
a c re sc u t în a n u l 1961 Ia
2.626.742 lei. E o creşte re d estu l
de înseninată. Ea ne a perm is
să repartizăm sume m ari pen­
tru fondul de bază şi în a fa ră
de aceasta să m ărim p a rte a în
bani a valorii zilei-m uncă. Ia tă
u n ex em p lu . In a n u l 1950 am
re p a rtiz a i colectiviştilor la zile-
m u n c ă s u m a de 27.033 lei, pe
cită vrem e în an u l 1961 am r e ­
p a r tiz a t 1.081.582 lei. V a lo a re a
zilei-m uncă a crescut şi pe altă
cale. Din fondul de bază s-au
investit sume însem nate pentru
sporirea producţiei la hectar.
Acest lucru a făcut să crească
sim ţito r volum ul p ro d u selo r în
n a tu ră re p a rtiz a te la zile-m un­
că. V aloarea zilei-m uncă s-a du­
b la i a s tfe l, în 1961 fa tă de a n u l
1950.
Noi vom aco rd a şi pe viitor
toată aten ţia creşterii fondului
de bază, deoarece el este m oto­
rul dezvoltării întregii gospo­
dării, este tem elia econom ică a
pro p rietăţii obşteşti.
IOAN K IR R
preşedintele G.A.G.
’/—' -j—‘r^t C îte v a c i f r e g r ă i t o a r e —
Despre ridicarea nivelului rate de radio, iar 222 au di­
de trai m aterial şi cultural fuzoare.
al colectiviştilor din Apoldul
de Sus, grăitor vorbesc şi
j- cifrele. Să le dăm c u v in tu l:
In anii de cind a luat
gospodăria co lectivă , 372 m a şin i ăe c u su t, 5 fr ig i­
( tn Apoldnl ăe Sus s-au con-
i stru it 92 de case noi.
L ® Aparatul de radio
L m ult nu mai este un lux. In
[ sat, 239 co lectivişti au apa-
J*— >v— 1\__ /w / «---Iw _/ 1 / u L 1
Cum am organizat munca
însectorul zootehnic
3.000 litri la p te p e cap de vacă
fu ra ja tă , 48 litri la p te şl 2,300
kg. lină sem ifină pe cap de
oaie. E xperienţa pe care o avem
ne dovedeşte că există destule
posibilităţi pentru sporirea p ro ­
ducţiei de lapte, carne şi lină.
Iată cum a evoluat producţia
'de la p te in g o sp o d ă ria n o a s tră
in ultim ii ani :
Anul Producţia medie de lapte
realizată pe cap de vacă
1957
1959 furajată
1960 1.108 litri
1961
1962 1.554 litri
2.532 litri
2.717 litri
3.000 litri (planificat)
Din acest tabel reiese că din
an u l 1960 p ro d u c ţia de lap te
pe cap de vacă fu rajată a în ­
ceput să crească în mod sim ţi­
tor. D upă realizările din prim ul
trim estru avem convingerea că
în acest an să depăşim produc­
Cum am reuşit să sporim pro­
ducţia de lapte ? Aş p utea ră s­
punde că prin aplicarea unui
întreg com plex de m ăsuri. So­
cotesc însă că răspunsul nu ar
fi satisfăcător dacă nu aş a ră ­
ta ce anum e m ăsuri au fost lu a ­
te. In prim ul rind au fost re ­
p a rtiz a ţi să lucreze in sectorul
zootehnist n u m ai o am en i p ric e ­
DRUMUL’ SOCIALISMULUI N r. 2274
5»:msaattsüäßsa
FRUNTAŞE In atenţia organizaţiei ds bază-
.- 1-------------------------- ------------------------------------------. —¦— . . ------------------------------------- -------------------------------------------------------------------------- - .- i 11 iwţ y nM1 ¦ Wl» n i l ¦—'J K —M — H 9
lucrările agrico !e ele
FixjŞ:‘$>&y M ii Gospodăria agricolă colectivă din prilej se analizează activitatea depusă
Apoldul de Sus însămînţează în aceas­ în ziua respectivă şi se iau măsuri
mmm tă primăvară 153 ha. cu porumb pen­ pentru a doua zi. Dacă se observă
tru boabe, 60 ha. cu porumb pentru si­ deficienţe Ia un loc de muncă, mem­
loz, 13 ha. cu cartofi, 20 ha. cu ovăz brii de partid care răspund de lucră,
şi boiceag, 14 ha, cu sfeclă furajeră, rile respective sînt chemaţi în faţa
5 ha. cu iloarea-soarelui şi plantează biroului organizaţiei de bază, unde se
10 ha. cu tutun. In afară de cultura 6tabiie.se măsuri concrete de îm biba­
mare şi plantele tehnice, colectiviştii tă}ire a muncii.
mai au o suprafaţă de 7 ha. cu grădină
de legume şi zarzavaturi, o mare su­ Recent, birou! organizaţiei de bază
prafaţă de păşune, livadă de pomi, vie, a discutat felul cum membrii de partid
pepinieră de viţă de vie etc. După care răspund de transportul gunoiului
cum se vede, un volum mare de lu­ pe cîmp, de pregătirea seminţei, de
crări, care — în condiţiile din primă­ pregătirea şi însămînţarea răsadniţe­
vara aceasta, nu tocmai favorabile lor, îşi îndeplinesc aceste sarcini. S-a
pînă acum muncilor agricole — tre­ hotărît atunci intensificarea transpor­
buie executat într-un timp extrem de tului gunoiului pe cîmp şi o muncă mai
scurt. Iată de ce organizaţia noastră intensă în grădina de legume. După
de partid a acordat şi acordă o aten­ cîteva zile, situaţia acestor lucrări
TURMA DE Ol a G.A.G. DIN APOI.DDL DE SUS, I.A PASGUT. ţie deosebită îndrumării consiliului de s-a îmbunătăţit simţitor. Gunoiul de
conducere şi mobilizării colectiviştilor grajd a fost transportat aproape îu în­
pentru efectuarea într-un termen scurt tregime pe cîmp, răsadniţele an fost
a tuturor lucrărilor agricole din ac­ pregătite şi însămînţate. sămînţa de
tuala campanie. porumb, de măzăriche, de ovăz, a fost
pregătită în întregime.
Retribuţia suplimentară sporeşte Intr-una din adunările generale, or­
ganizaţia noastră de partid a dezbă­ Avînd mereu în atenţie mersul cam­
tut problema pregătirii şi executării lu­ paniei agricole de primăvară, biroul
crărilor agricole de primăvară. Gu acel organizaţiei de bază a dat indicaţii de
prilej a fost adoptat un plan de măsuri organizare a întrecerii între echipe şi
în care s-au prevăzut termene pentru brigăzi. Întrecerea a fost organizat.',
tiecare lucrare în parte şi cine răs­ pe bază de obiective concrete în spe­
punde din partea organizaţiei de partid cial în ce priveşte calitatea lucrărilor.
de înfăptuirea lor. Astfel, de trans­
portul gunoiului de grajd pe cîmp şi Timpul fiind înaintat iar lucrările
de procurarea îngrăşămintelor s-a sta­ agricole întîrziate din cauza ploilor
în scopul cointeresării m ate­ în 1951 la 27.787 kg. în 1961, şi în funcţie de d epăşirea aces­ bilit să răspundă tovarăşii Nicolae căzute în ultimul timp, organizaţia de
riale a colectiviştilor in creşte­ depăşind producţia planificată tui plan se face retrib u ţia su­ partid a îndrumat consiliul de condu­
cu 9.787 kg. la h e c ta r “ . p lim en tară în bani a colectiviş­ Ludoşan. Ilie Băran şi Maria Modjes- cere să folosească liecare zi bună de
rea producţiei agricole — ne-a tilor care lucrează la grădină. chi, de curăţitul şi stropitul pomilor, lucru în cîmp pentru urgentarea in-.ă-
d e c la ra t tov. Io an K irr — p re ­ L a în tre b a re a n o a s tră cum se C olectivista Ştefoni Elisabeta, tovarăşii Andrei Schöberl, Ilie Popa mînţărilor. Pînă Ia 16 acrilic, noi am
şedintele gospodăriei colective aplică sistem ul de retribuţie su­ de exem plu, a p rim it anul tre ­ şi Gostică Pîşiu, de curăţitul păşunii însămînţat 5 ha. cu tloarea-soarelui. 5
— noi am introdus trep tat re­ p lim en tară, tov. I. K irr ne-a ră s ­ cut ca retribuţie suplim entară tovarăşii .Martin Glatz, Gh. Ursit şi ha. cu ovăz, 6 ha. cu cartofi, tăierile
trib u ţia su p lim en tară în toate puns : „Noi repartizăm brigăzi­ su m a de 4.500 lei. L a fel p ro c e ­ Alaria Vasiu, de organizarea muncii în la vie s-au făcut pe 20 ha. şi s-an
sectoarele. în sectorul vegetal lor şi ech ip elo r c u ltu rile şi a te ­ dăm şi la şco ala de viţă. pepiniera viţei de vie, tovarăşi? Ioan transportat la cîmp peste 2.000 tone
s -a in tr o d u s d in a n u l 1957. A- lajele, uneltele şi anim alele de Piringer, Aîiron l.azăr şi Ion Schau- de gunoi de grajd. Desigur, situaţia nu
ceasta a constituit un puternic m uncă de care au nevoie. Le A plieînd acest sistem am reu ­ berger. este satisfăcătoare. Sîntem mult în-
stim ulent p en tru colectivişti iar facem cunoscută producţia p la­ şit să întărim răspunderea co­ tîrziaţi. Pentru a stabili măsuri care
producţia a cunoscut o creştere n ificată pe cu ltu ri în fu n cţie de lectiviştilor fa ţă de calitatea O dată stabilite aceste sarcini, bi­ să ducă la executarea tuturor lucrărilor
continuă. P entru a ilu stra aces­ fe rtilita te a solului şi lucrările lu crărilo r, să le dezvoltăm in ­ roul organizaţiei de partid a trecut la din epoca optimă, noi am prevăzut în
te vorbe cu fapte, preşedintele ce le au de ex ecu tat. B rig ad ie­ teresul pentru sporirea produc­ organizarea muncii pentru înfăptuirea planul de muncă al organizaţiei de b a i
a c itat cîteva cifro grăitoare, rul şi şeful de ech ip ă ţin e evi­ ţiei şi astfel p utem să ex ecu­ lor. Au fost instruiţi mai întîi agita­ o adunare generală în ziua de 20 anri­
„ în 1950, noi am re a liz a t o p ro ­ d en ţa lu c ră rilo r ex ecu tate şi n u ­ tăm acum toate lucrările agri­ torii, pentru a putea desfăşura o lie. In această adunare, tov. Kirr Ioan,
ducţie de 1.100 kg. porum b ştiu- m ărul de zile-m uncă efectuate. cole în co n d iţiu n i ag ro teh n ice muncă rodnică de mobilizare a colec­ preşedintele gospodăriei colective, vn
le ţi la h a., în 1956 p este 1.200, La reco ltare p ro d u cţia se cîn- sunerioare şi la tim pul cerut. tiviştilor. , instruirea s-a tăcut dite- prezenta un referat.
ia r în 1957, an în care s-a in ­ tăreşte şi din depăşirea de plan
tro d u s re trib u ţia în ra p o rt cu obţinută brigada prim eşte drept în urm a aplicării acestui sis­ renţiat pe ramuri de producţie. In con­ Sîntem siguri că analiza tn aduna­
producţia obţinută, s-a realizat re trib u ţie su p lim e n ta ră 40 la tem oam enii au înţeles mai bine tinuare, munca agitatorilor este îndru­ rea generală a mersului campaniei şi
3.024 kg. în an ii u rm ă to ri p r o ­ sută. Anul trecu t de pildă, b ri­ că nu n u m ă ru l m are de zile- mată şi controlată de biroul organiza­ măsurile pe care le vom lua, vor da un
ducţia a continuat să crească, gada l-a de cîm p a prim it p e n ­ m uncă le aduce v enituri m ai ţiei de bază. Ei organizează convorbiri, nou avînt în munca colectiviştilor. In
în 1958 am o b ţin u t 3.017 kg., tru depăşirea producţiei plan i­ m ari, ci c re şte re a p ro d u cţiei la citirea presei în colectiv, discută cu ciuda timpului nefavorabil din ulti-
în 1959 am a ju n s la 4.536, în ficate ca retribuţie suplim en­ hectar. Ei s-au convins în m od fiecare colectivist în parte atunci cîtid mete zile, noi sîntem convinşi că, fo­
1960 la 3.642 şi în 1961, cu to a- ta r ă 14.450 kg. p o ru m b şi 7.218 p ractic că cu cit p ro d u c ţia este situaţia o cere. losind cu pricepere fiecare zi bună de
te condiţiile nefavorabile, am kg. cartofi, brigada a doua m ai m are cu a tît m ai m are este lucru, mobilizînd toate forţele, vom
o b ţin u t o producţie m edie de 8.938 kg. p o ru m b şi 6.755 kg. şi v a lo a re a zilei-m uncă, deci Pentru a fi la curent cu situaţia lu­ reuşi să executăm în epoca optimă lu­
3.917 kg. p o ru m b ştiu le ţi la h a. •c a rto fi, b rig a d a a tre ia 11.257 v e n itu rile lo r sp o re sc . Tn a c e st crărilor din campanie, secretarul or­
S itu aţia se p rezin tă asem ăn ă­ kg. p o ru m b şi 12.680 kg. c a rto fi, fel. cîştig ă şi g o sp o d ăria si co­ crările agricole din primăvara aceasta.
to r şi la c u ltu ra griului. De la ia r b rig a d a a iV -a 10.265 kg. lectiviştii, interesele personale ganizaţiei de bază sau un alt membru
o p ro d u c ţie de 1.245 kg. la h a. p o ru m b şi f "17 kg. c a rto fi. L a ale colectiviştilor îm pletindn-se M l HON LAZ'AR
în 1950, a m a ju n s la 1.875 kg. grăd in a de legum e noi stabilim în mod arm onios cu interesele din birou, participă în fiecare seară la secretarul organizaţiei de bază
generale ale gospodăriei.
şedinţele operative ale consiliului de din G.A.G. Apoldul de Sus
conducere şi brigadierilor. Gu acest
în 1961. L a c a rto fi p ro d u c ţia a u n p la n v alo ric ce tre b u ie r e a ­
c re s c u t de la 11.809 kg. la h a . liz a t de pe în tre a g a s u p r a f a ţă
Furajele baza sp@rirsi ;a g
apte fi căra© Oii“'- il3d
loarea mărfurilor vindute C ondiţia prin cip ală p en tru ne-au spus tov. M iron Lazăr, nîiul seam ă de fap tu l că fu ra
prin cooperativă se ridica la realizarea sarcin ilo r m ari în secretarul organizaţiei de p artid jele constituie baza sporirii pro
1.851.000 lei, In anul 1961, dom eniul dezvoltării creşterii şi Ioan K irr, preşedintele gos­ ducţiei de lap te şl -arn e, no
aceasta a crescut la 2.329.000 podăriei colective — ne-a dov6- vom asigura o bază furajeri
0 Traiul civilizat tşi face lei. anim alelor şi ridicării producti­ dit că num ai ad m in istrarea în bo g ată în p ro tein e şi substanţi
tot m ai m u lt loc in casele vităţii lor — se a ra tă în ra p o r­ mod ştiinţific a furajelor în hra. m inerale. în acest an se vc
colectiviştilor. In prezent, o Biblioteca sătească n u ­ tul tov. Gh. G heorghiu-D ej p re ­ na anim alelor duce la obţinerea a s ig u r a 623 to n e fin , 11 to m
316 dintre aceştia au araga- mără 3.620 cărţi. zentat la Congresul al IlI-Iea unei p roducţii sporite de lapte ovăz, 17 to n e orz, 72,5 to n e po
ze, 242 m aşini de spălat, al P.M .R. — este a sig u ra re a şi carne. P en tru aceasta se cere m m b -b o .ab e, 69 to n e t ă r î ţ e , 1.S0:
® In Apoldul de Sus exis­ unei bogate baze furajere. Po­ însă să ai o puternică bază fu ­ to n e n u tre ţ m u ra t, 232 tom
tă 8 form aţii artistice de ru m b u l p e n tru siloz, reco ltat în rajeră. Ţ inînd seam a de aceas­ g ro sie re , 72 to n e dovleci şi tă ie
faza de lapie-ceară, trebuie să tă cerinţă noi am m ărit an de ţel de sfeclă şi 310 to n e mas?
dere, 18 m otociclete, m o to ­ amatori, 2 baze sportivet 1 devină fu raju l p rin cip al p en tru an suprafeţele cultivate cu plan. verde. !Pentru obţin erea de can
rete şi scutere. Numărul b i­ te fu rajere în ra p o rt cu creşte, tita ţi su p lim en tare de furaj*
de cicletelor este de aproape cinematograf. Numărul spec­ sp o rire a p ro d u c ţie i a n im ale şi rea num ărului de anim ale. Un noi am început din anul trecu
400. Cinci co lectivişti şi-au alt facto r care contribuie la s ă v a lo r if ic ă m r e z id u r ile de 1?
cumpărat magnetofoane. tatorilor la cinem atograf anul m ai ales de la p te şi carne. sporirea productivităţii anim a­ g ră d in ă şi p la n te tehnice, co
trecu t s-a ridicat la 38.855. lelor îl co nstituie şco larizarea cenîi de p o ru m b şi paiele di
E xperienţa noastră proprie — Ingrijitorilor-m ulgătorl, perm a­ orz şl ovăz. A nul tre c u t pe m ă
0 Dacă tn anul 1959, va- / >— /w-/ k——/i /< f\ J \ / , ) i J I v 11 s u r ă ce se r e c o lta u c o c e n ii d<
nentizarea acestora şi retribui­ porum b', a c e ştia au fost tocată
«—/ < -/ « / 1 /> /. rfv- J , / ^ I . 1 , -J . /¦ f . r e a Tor d u p ă p r o d u c ţia o b ţin u tă . stro p iţi cu em ulsie de m elasă s
N um ai avînd cadre bine p reg ă­ însilozati. Din S ccştia am reali,
n ăto s şi în g rijit pină la 21 de tite se p o ate trece ia în g rijire a z a t o c a n tita te de 390 to n e nu
zile, se p o ntează 12 zile-m uncă. şi h răn irea raţio n ală a anim a­ t r e ţ în s ilo z a t. P a ie le de o rz si
P e n tru m uncile de deservire lelor. D ato rită asigurării unei ovăz au fost de asem enea to ­
puţi, cu dragoste fa ţă de an i­ în tr-u n singur an cu 1.000 litri, (curăţitul grajdului, igiena cor­ baze furajere corespunzătoare c a te , a m e s te c a te cu p le a v ă si
m ale. Aceşti oam eni au fost în tim p ce pînă aci creştea doar porală a anim alelor, furajarea, am p u tu t da vacilor o h ran ă sfeclă fu ra je ră şi anol au fest
perm anentizaţi, iar conducerea cu 300—400 litri anual sau nu rep aratu l ieslelor, ad ăp atu l, evi­ co n sisten tă. Ca u rm a re în 1960 Snsilozate. în acest fel s-au v a ­
gospodăriei s-a o cu p at şi se ocu­ c re şte a de loc. denţa m ontei, aştern u t etc.), am o b ţin u t o p ro d u c ţie de 2.532 lo rific a i 600 tone p aie. D e ase.
pă cu to a tă răspunderea de ca­ se p o n tează 0,01 zile-m uncă, litri lapte pe cap de vacă fu ra ­ m e n e a p e n t r u a n u se ’d e p re c ia
lificarea lor. D upă p erm an en ­ In legătură cu evidenţa aş adică un p u n ct pe zi de fiecare ja tă , în 1961 'de 2.717 litr i si în şi b o rc e a g u ! a fo s t to c a t ivne
tizarea oam enilor, am îm părţit vrea să m ai arăt că noi urm ă­ v acă. D a c ă a r e 10 vaci, p rim e ş ­ acest an ne-am propus să ajun­ diat după recoltare, stropit F r
efectivul de vaci în loturi de rim producţia nu num ai sub te 10 p u n c te la zi, ceea ce este gem Ia 3.000 litri la p te p e cap m elasă si însilozat.
cîte 11 c a p e te , a v în d g r ijă ca a sp e c t c a n tita tiv , ci şi c a lita ­ egal cu 3 zile-m uncă la lună. de vacă fu ra ja tă . V eniturile
loturile să fie uniform e în ce tiv. In această privinţă am o r­ realizate num ai din vînzarea în felul acesta am reuşit să
priveşte producţia pentru a nu ganizat la grajduri un labora­ Ia tă cum se pontează practic laptelui s-au ridicat în anul tre ­ asigurăm fu raje în can tităti în ­
da n aştere la nem ulţum iri. F ie­ tor dotat cu aparatele necesare un ingrijitor-m ulgător. B eju Ilie destulătoare pe toată perioada
care Ingrijitor-m ulgător a pri­ în vederea d eterm in ării procen­ în g r ije ş te u n lot de 11 vaci. cu t Ia 205.583 lei, ia r în acest de stabulaţie, lucru ce a făcut
m it în g rija sa un asem enea lot tu lu i de grăsim e din lapte. C on­ Fjentru lucrările de îngrijire a n r vor fi de 324.900 lei.
de vaci. O d ată cu stabilirea lo­ trolul asupra procentului de prim it în an u l tre c u t 40,15 zile- ca p ro d u cţia de lap te să se m en­
turilor am introdus şi evidenţa grăsim e se face de două ori pe m uncă anual, adică un punct La sfîrşitul acestui an n u m ă­
producţiei. Fiecare îngrijitor are lună de către brigadierul zoo­ de fie c a re v a c ă la zi. P e n tru 11 ţin ă rid icată şi în tim p u l iernii.
un carn et tip de m ulsorl în care tehnic. La sfîrşitul lunii se face viţei în g rijiţi p in ă la 21 zile, ru l b o v in e lo r v a a ju n g e la 380
înregistrează producţia zilnică recalcularea laptelui m uls de a p rim it 132 zile-m u n că. P e n ­ Noi vom c ă u ta ca şi de aci în a ­
pe vacă şi pe m ulsoare. Acest fiecare m uncitor în fu n cţie de tru 150 hl. la p te m uls v a ra , la capete, din c are 150 vaci şi ju-
lucru are o Im portanţă deose­ grăsim e. Adică, procentul de p ro cen tu l d e g răsim e de 3,5 la inte să folosim cu chibzuinţă
bită. In prim ul rind ne perm i­ grăsim e re a liz a t în plus peste sută, a prim it 210 zile-m uncă, n in c l, 164 tin e r e t fe m e i şi 52
te să urm ărim productivitatea 3.5 la su tă. se tra n sfo rm ă în Iar p e n tru 142.7 hl. la p te m uls toate resursele de care dispune
fiecărei vaci in p a rte şi să luăm lapte. De exem plu, dacă un în ­ iarna cu acelaşi procent de g ră­ tin e re t m ascu l, 1.500 de oi. Ve­
m ăsuri p en tru a înlocui pe cele grijitor a realizat un procent sim e a p rim it 356,75 zile-m uncă. gospodăria în vederea asigurării
slab productive. E videnţa ne de g răsim e de 4,5 la su tă în In to ta l el a rer.lizat In anul niturile din sectorul zootehnic
sem nalează to to d a tă şi deficien­ Ioc de 3,5, a tu n c i in loc de 100 tre c u t 738,9 zile-m uncă. unei h ran c în d estu lăto are şi de
ţele ce ex istă în f u r a ja r e şi h ră - litri lapte m uls i se socoteşte vor a ju n g e în 1962 la 573,280
nire, dindu-ne posibilitatea să 130 litri. Procedin'd în felul acesta am calitate p e n tru anim ale.
le înlăturăm . In a fa ră de aceas­ reuşit să m ărim interesul îngri­ lei fa ţă de 446.519 în 1961. Ţi-
ta, evidenta n e-a perm is să In­ O ev id en ţă stric tă ţinem şl în jitorilor m ulgători pentru a în­
troducem sistem ul de retribuţie ce priveşte sporul în g reu tate. treţine cit m ai bine anim alele. ¦^VmfflicyyMy.1
după producţia realizată, lucru In acest scop viţeii se cîntă- Ei se stră d u ie s c to t tim p u l să
ce a făcut să crească cointere­ resc la n aştere, la 21 zile, apoi găsească m etode în ain tate de Unul 'din grajdurile gospodăriei colective din A poldul de Sus.
sarea colectiviştilor pentru buna in fiecare lună. îngrijire şi fu rajare pentru a
în g rijire şl h răn ire a a n im a le ­ m ări producţia. îngrijesc bine
lor. Acest sistem a fost Introdus Cum facem pontarea colecti­ furajele. înlătură risipa. Ba mai
In a n u l 1960. E fe c tu l I n tro d u ­ viştilor în fu n cţie de pro d u cţia m ult, ei cer consiliului de Con­
cerii lui nl-l a ra tă tabelul de realizată? Pentru fiecare 100 ducere să ia m ăsuri p entru a
m al sus. P roducţia de lap te pe litri lap te m uls la p ro cen tu l de asigura furaje de calitate, pen­
cap de vacă fu rajată a crescut 3.5 la su tă grăsim e, i se p o n te a ­ tru a reco lta lin u rile la tim p u l
ză 1,40 z ile -m u n c ă In tim p u l optim şi p entru a le depozita
verii şi 2,50 zile-m uncă Iarna. cu g rijă . Tn a cest sens el vin
Pentru flecare viţei născut să cu propuneri valoroase dînd un
p reţio s a ju to r In m u n c a de con
ducere a gospodăriei colective.
KLUSCH SAMOIL
brigadier zootehnio