Page 59 - 1962-04

T

Mr 9274 rn m rm wíw stptüeüt tía? 3

esManECLs: S0Xsa32ogzízís!r?u!Di3x^? rgaaaigjffiggg!i>?»^M^?t^^ b ¦! » i i « . » M W M i g f l i i M g l.iC3BB

Problem ele din ifwned©aipa JJ
sun cîşiiggat p en tru a tâ#©La,
p p o u„ i iic fie l — ira «esita*
consecutiv titlu l de fruntaşi

p re o c u p ă rilo r (Urmare din pag. l-a) Inginerul Potoceanu Ioan, di­ PEN TRU 24 ORE
rector general al C om binatului Vrem e nestabilă cu cerul mai
Tinbnnătăţindu-şi continuu chidarea lipsurilor ce au reieşit vele de m uncă ale celor două siderurgic R eşiţa : „O biectivul m ult noros ziua. Vor cădea ploi
com binate. nostru spre care se înd reap tă sub form ă de averse. Tem pe a-
stilul şi m etodele de m uncă, cu prilejul alegerilor. In prim ul to ată atenţia, este creşterea tu ra în uşoară creştere: ziua in­
Pornind de la Ideea că ex­ producţiei de fontă. Sîntem si­ tr e 16 şi 21 g ra d e , ia r n o a p ­
Com itetul sindical al sectorului rînd, com itetul sindical şi-a perienţa este un bun común, guri că colaborarea tovărăşeas­ t e a î n t r e 6 şi 12 g ra d e . Vi u t
folosirea ei duclnd la creşterea că d intre iu rn a liştii noştri şi m o d erat cu intensificări din
n de la E.M. L upenl, îşi aduce c o n c e n tra t a te n ţia spre in te n s i­ producţiei de m etal şi îm bună­ cei din H unedoara, care au re ­ sectorul sud-vest.
tăţirea calităţii, siderurgiştii au zultate m ai bune în folosirea
o co n tribuţie din ce In ce m ai fic a re a m uncii de rid icare a făcut proojneri preţioase, care capacităţilor de producţie, va PENTRU URMĂTOARELE
să ducă la îm părtăşirea reci­ duce la obţinerea unor indici TREI ZILE
m are la îndeplinirea sarcinilor brigăzilor răm ase în urm ă, în tă ­ procă a experienţei. şi m ai ridicaţi la furnalele noa­
stre“. Vreme călduroasă cu ce-’ l
de plan. Sub conducerea orga­ rirea disciplinei m uncii, îm bu­ Prim ii p aşi in această direc­ m ai m ult noros. Vor m ai cădea
ţie au şi fost făcuţi. O ţelarii Inginerul N isipeanu Iile, di­ ploi slabe.
nizaţiei de partid, com itetul sin­ n ătăţirea calificării şi introdu­ hunedoreni au rem arcat spriji­ rector tehnic al Com binatului
nul a c o rd a t de cei din Fveşiţa siderurgic R eşiţa : „Cocsul pri­ TRUSTUL REGIONAL
dical şi-a o rie n ta t a c tiv ita te a cerea tehnicii noi. In acest scop, p entru punetea la punct a te h ­ m it de la H unedoara este de DE CONSTRUCŢII
nologiei de producere a o ţelu ­ bună calitate. F u rnaliştii noştri
înspre rezolvare® principalelor com itetul sindical a extins in i­ rilor calm ate şi aliate de cali­ şi-au ex p rim at dorinţa de a fo­ HUNEDOARA-DEVÄ
ta te bună. Aceleaşi cuvinte de losi în re ţe ta de ş a rja re o c a n ­
obiective. Astfel, p e n tru a sp ri­ ţiativ a preluării brigăzilor r ă ­ m u lţu m ire au a d re sa t şi o ţe la ­ tita te m ai m are de cocs fab ri­ A n u n ţa
rii din R eşiţa pentru aju to ru l cat la H unedoara. Cerem deci
jini îndeplinirea ang ajam en telo r m ase în urm ă de către şefii b ri­ aco rd at de hunedoreni în re d u ­ sprijinul cocsarilor, dorlndu-le Că înscrierile candidaţi­
cerea tim p u lu i de rep araţii la noi succese pe acest drum bun lor pentru şcoala tehnică
lu ate de către m uncitorii sec­ găzilor fruntaşe, in iţiativ ă p o r­ cald a cuptoarelor, precum şi pe care au pornit“. de maiştri din Deva, pen­
în treţin erea acestora. tru anul şcolar 1962-1963,
torului, com itetul sindical s-a n ită în sector de com unistul A n­ în trecerea siderurgiştllor din în specialităţile:
Cu m ult interes au fost p ri­ H unedoara şl R eşiţa a in tra t în
ocupat în perm anenţă de îm bu­ drei Nagy. A ceasta a făcut ca m ite de reşiţeni propunerile fă ­ cel de-al p atrulea an. C riteriile — Construcţii civile
c u te d e in g in eru l Ş erban Ni- întrecerii pentru acest an au şi industriale,
n ă tă ţire a organizării întrecerii în prim ele trei luni ale anului, colae, şeful lam inorului blu- fost îm bunătăţite, ele fiind sta ­
m ing, privind unele m ăsuri ap li­ b ilite pe b aza D irectiv elo r C.C. — instalaţii tehnico-
socialiste, a consfătuirilor . de în sector să nu răm ână decît cate aici. Este vorba de folosi­ al P.M.R. cu privire la o rg an i­ sanitare,
rea zgurii lichide şi a bolţilor zarea întrecerii socialiste.
producţie. In centrul întrecerii o singură b rig ad ă sub pian şi de silică la cuptoarele adinei, se lac pînă la 10 mai a.c.
fap t care duce la prelungirea Cu siguranţă că m uncitorii,
socialiste au fost . - se m unceşte duratei de funcţionare a aces­ Informaţii asupra con­
tora. Au fost rodnice şi discu­ Inginerii şl tehnicienii Combi­ diţiilor de admitere se pri­
puse p rin c ip a - D} e x p er ie nf a c o m i t e t u l u i pL'ntru ca; în+.cel ţiile p u rta te pe m arginea celor mesc zilnic între orele
m ai eficace m etode de creştere natului siderurgic H unedoara, 7—15 la T.R.C.H., servi­
lele obiective ce ?* . m ai scurt tim p a indicilor de utilizare a fu rn a­ ciul cadre — biroul învă­
decurg din sa r­ sindicatului secrorului II şi aceasta să se lelor. sub îndrum area organizaţiilor ţămînt, cu sediul în Deva,
strada Horea, nr. 12—14,
cinile planului a! minei Lupenl ridice la nivelul Peisai in d u stria l: H unedoara, sectorul furnale. Colaborarea — de partid, îşi vor spori efo rtu ­ telefon 490, interior 14.

şesenal ca: m ă- ....... — —— - = . celor fruntaşe. un tfacíor importan? rile pentru ca printr-o m uncă

rirea co n tin u ă a producţiei şi De asemenea, p en tru ridicarea O bună parte din discuţii au susţinută să realizeze o produc­
fost consacrate colaborării din­
productivităţii m uncii, îm bună­ calificării m uncitorilor şi in tro ­ Ca o singură brigadă tre cele două colective de m un­ ţie sporită de m etal şi de cali­
că aflate în întrecere. Avînd
tăţirea calităţii şi reducerea ducerea tehnicii noi, com itetul experienţa anului trecut, cînd ta te bună. A ceasta le va da p o ­
nelivrarea la tim p a lingouri-
p reţu lu i de cost. P en tru aceas­ sindical, îm preună cu conduce­ lor de către siderurgiştii din sibilitatea de a raporta p arti­
R eşiţa a produs un gol în a c ti­
ta, com itetul sindical a vegheat rea sectorului au organizat ţi­ !' W ’-/“'X v itatea lam inatorilor de la blu- dului că sarcinile trasate de cel
(Urmare din pag. l-a) m ing şi în consecinţă, reşiţe-
ca la dezbaterea cifrelor de nerea unor exp-unerl şi dem on­ nii nu au prim it ritm ic lam i­ de-al Ill- le a C ongres al P.M.R.
plan fiecare brigadă să-şi ia an ­ nate sub form ă de sem ifabri­
g ajam en te concrete. straţii la locul de m uncă, p ri­ găzile din sector să acţioneze cate, particip an ţii la consfătui­ sînt îndeplinite cu succes.

Aici a d ev en it un obicei ca vind avantajele m ecanizării, ca una singură, să muncească re au scos în evidenţă im por­
înaintea consfătuirilor de pro­
ducţie pe sector, com itetul şi-au organizat schim buri de ex ­ ^ fn tr e i să p tă m în i pe o lungi- ca o brigadă de fm n te " . Ho- ta n ţa deosebită a colaborării to ­
sindical, îm preună cu un co­ vărăşeşti. Că şi aceasta se află
lectiv de m uncitori, tehnicieni perienţă pentru extinderea m e­ f m e de 70 m etri. tărirea membrilor de partid a
şi ingineri fru n taş, să analizeze pe un drum bun, s-a v ăzut din
todelor bune de m uncă. f ...O brigadă bună, in tr-u n p o rn it d s la secretarul lor, un
In acelaşi tim p, com itetul cuvîntul participanţilor :
\ loc de m uncă cu condiţii foar- om care înaintea sa vede in Tov. C atan ă Nicolae, director
sindical a urm ărit îndeaproape ' te grele, s-a îm potm olit. Nici prim ul rind colectivul, oam e­
? vorbă să-şi m ai realizeze pla- nii in m ijlocul cărora trăieşte general al C om binatului side­
m odul în care se ţin e evidenţa rurgic H u n e d o a ra : „Folosind

activ itatea din sector şi să s ta ­ realizărilor din întrecere, popu- ' nul. Enăşcău a cerut din nou şi m unceşte şi de la care a polizarea şi d ecap area chim i­
bilească problem ele care să fie
larizînd pe fru n taşi şi expe­ ţ conducerea brigăzii. T ct In luat tot ce este m ai bun: ca­ că la curăţirea lam inatelor, noi
' condiţii foarte grele de lucru, lificare înaltă, ferm itatea, spi­
an alizate. Şi, în to td eau n a, în rie n ţa lor. am obţinut succese deosebite.
aten ţia consfătuirilor au stat Sîntem g a ta să sprijinim pe la-
problem e legate de m ersul în ­ Prin activitatea sa, com itetul t brigada este acum cea mai ritul de intr-ajutorare tovără­
trecerii socialiste, felul în care m inatorii reşiţeni cu docum en­
brigăzile îsi realizează sarcinile sindical a co n trib u it m u lt la bună din întregul sector. şească şi de prietenie.
de plan şi angajam entele. t a ţ i a n e c e sa ră o rg a n iz ă rii şi
realizările obţinute de colecti­ Trei brigăzi, cu zeci de oa­
m eni, ridicate de Enăşcău ia La m ina din Teliuc, in se c -) m ontării unor polizoare care vor
vul acestui sector, situîndu-se
duce la îm bunătăţirea lam ina­
pe locul al doilea în întrecerea rînd cu cele mai bune, ba chiar torul II, iniţiativa pornită de i telor. In sprijinul deplinei cola­
borări, siderurgiştii hunedoreni,
D a to rită fa p tu lu i că In sector ce se d e sfăşo ară la E.M. L u- in fru n tea lor. Ce l-a d e te r­ Enăşcău dă roade to t m a i\
existau m ai m u lte brigăzi care peni. Astfel, în lunile ianuarie, m inat să facă acest lucru ? bune. Ion M. Popa, Nicclae Dă-} în frunte cu com uniştii, vor face

răm âneau sub plan, la îndrum a­ feb ru arie şi m artie, colectivul Simplu, ca un om căruia n u -i năilă, C onstantin Dolgescu şt) to t posibilul pentru a-şl res­ 'XXOC’OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
rea organizaţiei de partid, s-a acestui sector a extras peste place să-şi atribuie m erite, alţi com unişti, au pornit să \ pecta to ate obligaţiunile faţă
form at un colectiv care a avut p la n 5.500 to n e de cărb u n e, Ioan Enăşcău, acum , secretar în fă p tu ia scă hotărirea lor. Ş i } ÎNTREPRIN D EREA DE C O N STRU CŢII SIDERURGICE (I.C.S.H.)
de tovarăşii lor de în trecere“.
ca sarcină să studieze aspecte­ ceea ce înseam nă că an g aja­ al organizaţiei de partid din nu-i departe vremea dină tn-< cu sediul în oraşul Hunedoara, str. Dr. Petru Groza nr. 8 o
o
o
le m uncii din brigăzi, condiţiile m e n tu l an u al (7.700 to n e ), va sectorul II, dă răspunsul: „Aşa tregul sector va m unci ca o } g organizează un <
g CONCURS <
tehnice şi organizatorice. In fi realizat cu 7-8 luni m ai de­ au liotărît co m u n iştii: să fa ­ singură brigadă. Ca cea m a il o

urm a acestui studiu, într-o şe ­ vreme. cem in aşa fel incit toate bri­ bună brigadă. ) o pentru ocuparea următoarelor posturi: <
d in ţă a c o m itetu lu i sindical şi i o
R. BUDIN g MAIŞTRI PRINCIPALI

apoi în consfătuirea de pro d u c­ •rtSSStf g — un post de maistru principal mecanic deexploatare, o
o
g — două posturi de maiştri prin cipali pentru construcţii, o
ţie ce a urm at, s-a recom andat O — un post de maistru principal electrotehnic. o
o
conducerii sectorului să prom o­ o
veze cu Încredere m inerii tineri, ¦ BRIG A D n p p p n p r " r^p & MAIŞTRI o
cu ex p erien ţă; In fu n cţiile de a
şef- de brigăzi şi de schim buri. r~»/—u—•/— l g — două posturi de maiştri mecanic] de exploatare, o
T ot atu n ci, fiecare m a istru şl (. reducerea preţului de cost, ) o
inginer a u p rim it sarcina să se Valentin Slavic cu brigada lui 1 o
ocupe şl să răspundă de cite t era prim ul. Aproape fiecare g — un post de maistru electromecanic, >
o brigadă. gigant al Hunedoarei poartă
L rAu tre c u t m a i bine de zece p rim it în rtnăurile com uniş- am prenta m îinilor sale. Briga- j g — un post de maistru la prefabricate, c>
In felul acesta s-a reuşit ca da lui a cîştigat de m u lte ori 1
m ulte brigăzi p rin tre care cele ani de clnd V alentin Slavic, tilor. titlul de brigadă fruntaşă pe j O — un post de maistru de întreţinere utilaje, oos
conduse de B alint Adalbert, Ş te ­ şantier. Acum brigada sa lu- ^ <> — un post de maistru mecanic,
fan Tánase şi Eugen S tan să L un tlnăr de statură mijlocie, Valentin Slavic - m uncitor crează la staţia de pom pe şi ) g — patruzeci şi două de posturi de maiştri constructori (din care 3 >
obţină lunar avansări de peste conexiuni de la noul furnal )
80 m. f a ţă de n u m a i 40—45 m. l a venit la Hunedoara pentru conştiincios, harnic şi price - ^la Oăian), o>
cit realizau înainte brigăzile o
p re lu a te de el. L a p a rticip a cu elanul său ti- ..... ....................... ..........

In acest an, noul com itet neresc la ridicarea noilor D lN P O Ş T A g — patru posturi de maiştri pentru instalaţii (din care I ia Călan), >
sindical al sectorului, (preşedin­ obiective industriale ce urmau
te m aistru l m iner Pavel Drim- O — trei posturi de maiştri constructori de căi ferate, ,>
boreanu) a continuat să aplice să se construiască aici. A fost C O N C U R S U L U I oX — ci•nci posturi de maiştri ta montaj, oy
in p ra c tic ă ex p e rie n ţa dobîndi-
tă în anul trecu t şi să depună ţ repartizat să lucreze la şantie- g — două posturi de maiştri electrotehnici. y

L rul electrotehnic al I.C.S.H. p u t — şi-a cîştigat stim a şi g Concursul va avea loc la sediul întreprinderii, în zilele de 20 şi 21 g
preţuirea tovarăşilor săi ăe
[• Aici a s im ţit din p rim a zi a ju - muncă. Dovedindu-se a fi un de 1.000 m.c., ce se află in ^ 5 aprilie 1962, orele 7 dimineaţa. g
{¦ to rul com uniştilor, grija lor bun organizator al producţiei,
i s-a încredinţat conducerea construcţie la Hunedoara. Lu- j Cererile de înscriere la concurs Se depun la setiul I.C.S.H., serviciul >
r părintească. Ei l-au crescut,
unei brigăzi. Pretutindeni unde gpersonal şi învăţămînt, pînă ia data de 19 aprilie a.c., însoţite de actele g
t. cu sprijin u l lor a în vă ţa t m e-
!r seria ăe electrician. In scurt crările ce le execu tă se rem ar- .] Xrespective, indicînd şi postul !a care concură. g

tim p a devenit un muncitor că, în special, prin calitatea g Atît actele ce trebuie depuse cît şi condiţiile ce se cer concurenţilor, g

lor. 1 Csînt afişate la sediul întreprinderii. O

l de nădejde — constructor se dădea bătălia pentru lu- VASILE POP \ 50000000000000000000000000000000000000000000000000

( fruntaş. După clţiva ani a fost crări ăe bună calitate, pentru contabil ţ

o m uncă stăru ito are p en tru li- J*—J>------ h —t J U U u / U w t i J i J L J w J v PETIEEEH CONCEDIUL OE ODIHNĂ

Cele mai valoroase echipe de feairu (Calitate«a s|jectacolelor — trimise la sate de Casa centrală a a p r ilie şa m ai
liunedorene din cele 491 formaţii ar- la un n !ve. mai superior creaţiei populare, sînt studiate de către
trenaie în prima fază a Festivalului regizorii amatori, in majoritatea cazu­ beneficiind de tarife reduse, în frumoasele staţiuni climaterice:
bienal de teatru „I. L. Caragiaie" îşi Pe m a rg i n e a fa z e i ra anale a F e s ti v a lu lu i bienal de f e a f r u „ i . L. C a r a g i a i e " rilor, la Geoagiu s-a vădit lipsa unei
dispută acum îutîietatea într-o fază mişcări în scenă corespunzătoare, ne- Buşieni, Pâliiniş, Tuşnad, Borsec, Sovata
superioară — cca raională. După în­ în bună parte personalitatea şi carac­ De astă dată s-a făcut mai evidentă cată într-un decor improvizat, care nici foiosirea grimei, măcar improvizate,
delungi zile de repetiţii şi spectacole, terul eroilor interpretaţi. Putem face lipsa unei concepţii regizorale, eroii măcar nu sugerează locul acţiunii, aşa dar care să corespundă cît de cît per­ (15 lei pe zi cat. I-a, 20 lei pe zi cat. fl-a, 22 lei pe zi
echipele de teatru participă- cu entu­ în acest sens şi cîteva evidenţieri: mişeîndu-se stîngaci. în scenă, neştimd cum s-a întîmplat la faza de concurs sonajului interpretat, o neatentă dis­ cat. I!I-a).
ziasm şi la această etapă din marea colectivista Liliana Lutsch (învăţătoa­ ce să facă cu mîinile, acoperindu-se de la Geoagiu. Cu atît mai mult nu tribuire a rolurilor etc.
întrecere artistică, oferind zecilor de rea) funcţionara Maria Părău (fiica ei), unii pe aiţii în prim-planul scenei. In poate fi jucată cînd chiar interpreţii Sinaia, Predeal, Lacul Roşu
mii de spectatori clipe plăcute şi in- colectivista Maria Igna (muncitoarea nmp ce rolul marne1 a fost acordat unei iiu au înţeles pe deplin complexitatea F.ra necesară de asemenea o mai
slructive. Cu emoţia caracteristică unor ilegalistă), Toma Ciontă (muncitorul tinere, nemachiate, cel al fetei a fost sufletească a eroilor ce-i aduc pe mare atenţie în orientarea şi alegerea (15 lei pe zi cat. l-a, 20,50 lei pe zi cat. Ii-a, 23 lei pe zi
asemenea momente, artiştii amatori — ilegalist), ele. interpretat, nu iară oarecare talent, scenă. reperioriuiui. Este inadmisibil ca sub cat. i!I-a).
colectivişti şi intelectuali din satele ochii secţiei raionale de învăţămînt şi
regiunii — aduc pe scenă în cele mai O mişcare mai judicioasă a perso­ de o femeie mai în vîrstă, producînd E de neînţeles ce calităţi a găsit cultură, şi a unei instituţii de specia­ Servicii complete, 3 mese pe zi, cazare confortabilă.
multe cazuri crîmpeie din viaţa şi fră- najelor .n scenă, un joc mai simplu pe bună dreptate nedumerire printre juriul lazei întercomutiaie la acest litate şi de îndrumare metodică, cum Reduceri pentru copii: pînă la 7 ani, cazare gratuită şi 50
minfările lor. din munca, şi preocupă­ şi mai degajat s-ar fi impus totuşi, spectatori. Elemente de regie care par este casa de cultură, să fie montat un la sută din tariful pentru masă.
rile lor zilnice. Prezenţa unor asemenea avînd în vedere calităţile interpretative mai puţin importante, dar cărora tre­ spectacol, pentru a-1 promova la o spectacol ca „Năpasta", de pildă de De la 7-14 ani, reducere 50 la sută din tariful pentru ca­
oameni pe scena clubului sau a cămi­ ale actorilor amatori. Regizoarea tre­ buie să li se acorde întotdeauna atenţia fază superioară de concurs ! către o formaţie de teatru care nu a zare, 50 la sută reducere pe C.F.R. şi I.R.T.A.
nului cultural, dezvoltarea impetuoasă buia să acorde de asemenea mai multă cuvenită, au lipsit în acest spectacol. ajuns încă la nivelul corespunzător de
a mişcării artistice de amatori la care atenţie unor scene puternice din piesă De ce, de pildă, atunci cînd eroul prin­ ic interpretare. Nu s-au irosit oare în za­ fnscrieri la toate agenţiile şi filialele O. N. T. „Carpaţi".
işi dau contribuţia masele largi şi care transmit publicului mai direct cipal vorbeşte de o carte de populariza­ dar forţele actorilor amatori din Balşa,
talentate de oameni ai muncii, consti­ ideile şi mesajul acestora. Unele replici re a ştiinţei, şi o citeşte pe scenă, el Faza de concurs de la Geoagiu, la care, sîntem siguri, ar fi dat mult mai ’'TDO95EEHEr;nnSJUn;nna BITB*îDECHfcDEEEncsc!2KE30E0BnnnRP*1nník.CDEQETHHinnnHHBHDUUHOBE*:if3
tuie numai o imagine din uriaşa revo­ ale ilegalistei de pildă au fost stri­ apare cu revista de studii „Problemele care s-au prezentat trei formaţii ar­ mult, vădfdu-şî mai bine calităţile în­
luţie culturală din patria noastră, la gate cînd nu era cazul, altele, ca economice“ (? !) foarte vizibilă în sală. tistice de amatori, necesita unele con­ tr-un spectacol pe măsura posibilită­ DIRECfSA REGIONALĂ C. F. R. C LU JÎ
care sîntem martori. acele ale „crescătorului de cîini" Con­ cluzii, care ţin în primul rind de ţilor lor ? Nenumărate piese de teatru
stantin, nefiind nuanţate, au devenit Şi de astă dată este vorba de ele­ calitatea spectacolelor prezentate. din listele de repertoriu pentru ama­ ARE DISPONIBILE INCr.PÎND CU TRIMESTRUL !
Din bogatul program al fazei raio­ neinteligibile pentru spectatori. Men­ mente care vădesc calităţi actoriceşti, tori, au stat la dispoziţia acestora. 11/1962, IN VEDEREA TRANSFERĂRII LA ALTE UNITAT!
nale a festivalului, am ales un centru ţionăm totuşi că actorii amatori din dar cu care trebuie lucrat mai perse-' Pentru ridicarea ia un nivel superior DE STAT, COOPERATISTE SAU OBŞTEŞTI MIJLOACE DE
de concurs din raionul Orăştie şi anu­ Geoagiu au prezentat curat, o piesă verent şi cu mai multă atenţie. a acestora se impune în primul rînd Ridicăm această problemă deoarece ŞBAZĂ CA :
me comuna Geoagiu, unde au compă­ destul de complexă, care evocă un o contribuţie mai substanţială a sec­ cazul nu e izolat. In raionul Orăştie.
rut în faţa juriului şi a unei săli arhi­ crîmpei din lupta partidului în ilega­ BALŞA — „ N ă p a s ta “ de I. L\ ţiei raionale de învăţămînt şi cultură piesa „Năpasta" a fost montată în — grupuri elecfrogene,
pline “-hínete de teatru din satele Bo- litate în preajma actului de la 23 Au­ C arag iaie. şi mai ales a Casei raionale de cul­ cadrul acestui festival de teatru de cinci
bîlna, Balşa şi Geoagiu. Scurtele no- gust 1944. tură din Orăştie, pentru orientarea re­ formaţii de ia sate, fără ca cineva — cazane verticale şi orizontal®,
faiii de faţă nu respectă ordinea ur­ Capodopera Iui Caragiaie „Năpasta“ gizorilor amatori, care de cele mai să se sesizeze şi să tempereze zelul
cării pe scenă a echipelor ci acordă în- Iu repertoriul formaţiei figurează şl intră greu chiar în repertoriul teatre; multe ori montează spectacole aşa cum unor regizori, în majoritatea cazurilor s — betoniere de 150 ! si 2 5 0 I, ;
tîietnte formaţiilor care au dovedit mai alte piese (legate de viaţa nouă a sa; lor profesioniste, datorită complexităţii se pricep, aşa cum cred ei că ar fi cadre didactice, care văd în aceasta
multe calităţi.» teior noastre, de procesul dezvoltării personajelor şi dificultăţilor de inter­ bine. o demonstraţie sigură şi eficace a ta­ s - motoare cu ardere interne, :
gospodăriilor agricole colective) în care pretare a eroilor. Nu înţelegem de lentului lor.
GEOAGIU — „Soarele a r ă ­ sînt antrenaţi colectiviştii din Geoa­ aceea, pentru care motive, prof. Noja Asemenea oameni treouie Temeinic — v in c iu ri cu frip le d , I
s ă r it la m ie z u l n o p ţii11 de V ic to r Roman, din multitudinea de piese de Concluziile primelor etape ale Fes­
B îrlădeanu giu. teatru •pentru amatori, majoritatea ilus- îndrumaţi, înscrişi la secţiile externe tivalului bienal de teatru de amatori ş — corturi de p'nză im perm iabilă ele.
BOBII,NA — „R îsul p ăm în fu - trînd problemele noi ale satului co­ ale Şcolii populare de artă, instruiţi în „I. L. Caragiaie“ vor trebui să stea
Un spectacol care, cu mai multe re­ lectivizat, a ales tocmai această piesă, cursuri scurte la casa de cultură sau serios în atenţia secţiei raionale de LISTELE COMPLETE CU MIJLOACELE DE BAZA DIS­
petiţii şi reprezentări, şi, eventual, cu lui“ de Gîi. T enţulescu. pretenţioasă pentru un colectiv artis­ pe centre de comune. Trebuie să Ii se învăţămînt şi cultură şi să facă obiec­ PONIB ILE IN VEDEREA TRANSFERĂRII LOR SE GĂSESC :
sprijinul unui specialist, s-ar fi ridi­ tic încă neformat. arate acestora ce însemnătate are al­ tul unei temeinice analize pentru ac­ “ DEPUSE LA SUCURSALA B.R.P.R. DIN ORAŞELE ORA-:
cat la un nivel calitativ şi mal înalt Actorii colectivişti din Bobîlna, prin­ cătuirea caietului de regie al fiecărei tiviştii culturali de la sate. Numai jj DEA, DEVA ŞI BAIA MARE UNDE SE POT CONSULTA.'
Strădania regizoarei amatoare, învă­ tre care remarcăm pe Maria Şufană, Cu toate încercările şl eforturile vi; piese — lucru intrat de mai multă astfel activitatea formaţiilor de teatru S CERERILE DE TRANSFER ALE ÎNTREPRINDERILOR
ţătoarea Eugenia Prlcă este meritorie, Valeria Biriş, Romulus David, Gheor- zibiie ale interpreţilor, eroii fiii Cara­ vreme în practica regizorilor amatori va înregistra un salt simţitor şi va î SOLICITANTE SE VOR ÎNAINTA PRIN FORURILE TIJTF- ,
cu aiît mai mult cu cît aceasta a re­ ghe Şufană şi alţii, îndrumaţi de în­ giaie. în pofida conţinutului piesei, au — studiul profund al textului, alegerea contribui efeenv la procesul complex ILARE CENTRALE LA MINISTERUL TRANSPORTURILOR |
nunţat la decorurile Improvizate, acor- văţătoarea 1 ivia David s-au străduit produs ilaritate în sală şi spectatorii judicioasă a personajelor, mişcarea în de educare a maselor largi de oameni f Şi TELECOMUNICAŢIILOR - DIRECŢIA T E H N I C A — !
dînd o atentle deosebită scenografiei, de asemenea să prezinte un spectacol au plecat de la spectacol fără a înţe­ scenă, scenografia etc. Casa de cultură SBUCUREŞTI, BULEVARDUL DÎNICU’ GOLESCU NR. 38. |
care. în limitele Impuse de spaţiul sce­ corespunzător, care însă nu se ridică lege în profunzime ideile acestei drame. poate trimite scrisori metodice în acest ai muncii.
nei. a sugerat atmosfera cerută de la valoarea celui dinţii. sens fiecărei formaţii sau să urmărea?-- iiHaazBeaBBBCKBUBcau9a9BBiiB9s»ioaaBKi:i:anaELaBiiBBHXBaaBBiiai.'UîDB9iii»BaiiBi)E:r>BBa»
Piesa lui Caragiaie nu poate fi ju- că dacă materialele de specialitate ŞE ItR ăN RămilM ESCU
autor. inspector în Direcţia generală
Actorii, toţi tineri, au reuşit să redea
a aşezămintelor culturale
din M.I.C.