Page 60 - 1962-04

paf. 3 DRüMUE SÜCIÂtfSMULUÎ _____ Nr. 2274

¦cassa ^ ^ M. . ii^ , j LE B g ^ ^ i i ! z g s ^ . C T . ^ - - - ^ a C T J ' ^ T O v r a t » i>.M ? ^ .a jiv - a - ...!i^ tr!3 a B g !ra j^ a « i 3 E a g ff l K a g a s a s a i c i J a i u g J C T yssm svcK B m tsaauasm m gak

•ZOaaczmxsK

ULTIMELE ŞTIR I ULTIMELE ŞTIRI CTLTIMEUS ŞTIRI ULTIMELE ŞT IR I Lucrările Congresului
U.T.C.L. din U.R.S.S.

MOSCOVA 17 (A g erp res). — m olului din UzbeM slan, Vlacli-

In după-am iaza zilei de ÎS m ir K azm irciuk, constructor ?a

aprilie cel de-al X IV -Ica Con­ hidrocentrala de la Bratslc, Lcv

gres al U.T.C.L. din U.R.S.S. M axim ov, reprezentantul Com-

şi-a continuat lucrările. Maia som oluliu din Bclorusia, uzbe-

Mollaeva, preşedintele Comisiei kali D jenibekovt conducătorul

centrale de revizie, a prezentat organizaţiei comsomoliste din

raportul comisiei, după care K azahstan şi Glicorghi Bubra-

geneva Comitetul celor 18 state a adoptat Irafafsvele sowIea'Q™iugoslave ia Belgrad V ădim Saiuşev, secretar al C.C. va, care a prezentat raportul
comunicatul ou privire la proiectul de Preambu al U.T.C.L. din U.R.S.S. a pre­ Comisiei de validare.
al Tratatului ie dezarmare generală şi totală BELGKAD 17 (A g e rp re s). — atm osferă de prietenie, a avut ze n ta t raportul „cu privire la
TASS tran sm ite : loc un schim b de p ă re ri în p ro ­ m o d ifică rile in s ta tu tu l U.T.C.L“. Congresul a fost salutat de
blem e jjrezentînd interes p en tru Au urm at discuţii la rapoartele Mstislav Keldiş, preşedintele
L a 17 a p rilie a u în c e p u t la cele două ţă ri. prezentate. Academ iei de Ştiinţe al U.R.S.S.,
Belgrad tratativ e oficiale între Jiri Pelikan, preşedintele UIS,
A. A. G rom îko, m in istru l A face­ T ra ta tiv e le d in tre A. A. G ro ­ * Andre Grenn Eschaird, repre­
rilo r E xterne al U.R.S.S. şi K. mîko, m in istru l A facerilor Ex­ zentantul Mişcării tineretului
La 17 aprilie, la C ongresul al Comunist din Franţa, Horst
Schum unn, p rim -sccreta r al C.C.
GENEVA 17 — trimisul special gaţiei romînc în legătură cu acordui puse autorilor memorandumului de că­ F o p o v ic i, s e c r e ta r u l de s t a t p e n ­ te r n e al U .R .S.S. şi K . F o p o v ici, X lV -le a al U niunii T in e relu lu i al Uniunii Tineretului Liber
Agerpres N. Puicea transm ite: realizat atît de cei doi copreşedinţi tre reprezentanţii S.U.A. şi Angliei cutn t r u A fa c e rile E x te rn e al K .P.F. s e c r e ta r u l de s t a t p e n tr u A face­ C om unist L en in ist din U.R.S.S. German, Rino Serri, reprezen­
cit şi în cadrul Comitetului pentru tantul Federaţiei Tineretului
La începutul şedinţei plenare din dezarmare cu privire la textul pream­ ar fi întrebările cine va finanţa comi­ Iu g o s la v ia . în tim p u l t r a t a t i v e ­ rile E x te rn e al R .P .F . Iu g o s la v ia , au c o n tin u a t dezb a terile pe Comunist Italian.
17 aprilie a Comitetului celor ÎS state bulului tratatului de dezarmare gene­
pentru dezarmare, care s-a desfăşu­ rală şi totală. sia de oameni de ştiinţă şi cine va face lo r c a r e s - a u d e s f ă ş u r a t în tr - o \ o r c o n tin u a la 20 a p rilie . m a rg in ea ra p o a rtelo r C.C. al A rostit de asem enea o cu-
rat sub preşedinţia reprezentantului in­ parte din echipele de inspecţie, denotă U.T.C.L. şi Comisiei centrale dc vintare de salut Virgil Trofin,
diei, a Sost supus examinării membri­ „Aceasta, a spus G. AVacovescu, p rim -secreta r al C.C. al U.T.M.,
lor Comitetului proiectul de Preambu! dovedeşte mai iutii de toate că me­ dorinţa puterilor occidentale de a impu­ în tr ev e d e re R u sk — D obrînin revizie, precum şi raportului cu conducătorul delegaţiei tinere­
al Tratatului cu privire la dezarma­ todele noastre de lucru sînt juste, că ne cu tot dinadinsul introducerea obli­ privire la m odificările în S ta tu ­ tu lu i din R. P. R o m in ă la C on­
rea generală şi totală, care in Imn ele sini de nâlură a promova o apro­ gatorie a faimosului sistem de control tu l U.T.C.L. gresul Comsovrolului.
generale a fost pus de acord ele co­ piere a poziţiilor distante, gaşirea internaţional şi de a adapta propune­
preşedinţii — conferinţei reprezentan­ unor soluţii general acceptabile atit
ţii U.R.S.S. şi S.U.A. cu privire la forictil problemelor eît rea ţărilor neutre la scopurile lor de W A SH IN G TO N 17 (A g erp res). d u r a t o o ră şi zece m in u te a u In şedinţa de dimineaţă au
şi cu privire la formularea textului.
Delegatul S.U.A., A. Dean, care a recunoaştere militară şi spionaj pe teri­ ŢA SS tra n s m ite : fost atinse o serie de problem e luat cuvîntul Llirzoalim Ibra-
luat primul cuvîntul, şi-a exprimat Nu poate ii nici o îndoială, a spus
satisfacţia că cei doi copreşedinţi cu în continuare delegatul R.P.R., că toriu U.R.S.S. şi al unei serii de alic L a 16 a p rilie a a v u t loc la d is c u ta te la G en ev a în tr e A. A. ghirnov, reprezentantul Cor.so-
ajuns la un anumit grad de înţele­ dacă vom continua în telul acesta Grom îko, m inistrul A facerilor j
gere. El a acordat principala aten­ cu hotărirea comună de a ajunge la ţări. W a sh in g to n o în tre v e d e re in tre E x terne al U.R.S.S.. şi secre ta - |
ţie lămuririi şi interpretării poziţiei rezultate concrete, munca noastră va rul de Stat, Dean Rusk.
S.U.A., care practic împiedică stabi­ progresa în mod satisfăcător pentru In acelaşi timp din telul in care au j D e a n R usk, s e c re ta ru l de S ta t
lirea unui acord asupra celor două toţi cei cărora le stă la inimă înche­ pus întrebările delegaţiile occidentale S-a convenit ca întrevederi-
prevederi ale proiectului dc Preambul ierea unui tratat de dezarmare gene­ cit şi din conţinutul acestor întrebări a l S.U.A., şi A. F . D o b rîn in , a m ­ le să fie continuate.
care nu au fost puse de acord. rală şi totală, micşorarea încordării
a reieşit limpede că S.U.A. şi Anglia b a sa d o ru l U n iu n ii S o v ietice în

îşi concentrează atenţia pe linia efor­ Si a ţe le U n ite.

turilor de a intimida şi înfricoşa ţărne In tim pul întrevederii care' a

neutre pentru a le face sâ dea înapoi

de la propunerile lor din memoran­

dum. însuşi tonul cu care au fost puse Sesiunea Camerei Populare
a Parlam entului Indiei
aceste întrebări, subliniază cercurile in­
formate, a fost un ton vizibil de inti­

midare. Principalul lucru este insă ace­

la că reprezentanţii ţărilor neutre nu D E L III 17 (A g e rp re s). — la care va lua cuvîntul pre­

V'. A. Zorin, reprezentantul Uniunii internaţionale, asigurarea unor rela­ s-au descurajat, au cerut ca întrebările L a 16 a p rilie s-a deschis la ş e d in te le re p u b lic ii, dr. R a je n -

Sovietice, care a urinat la cuvînt, a ţii normale şi amicale între naţiuni“. să fie puse iu scris şi vor răspunde Deliii sesiunea dc v ară a C a­ dra Prasad, al cărui m andat
demonstrat netemeinicia argumentelor acestor întrebări. m erei Populare a P arlam entu­ e x p ira la 12 m a i 1962.
delegaţiei S.U.A., care caută să in­ Vorbitorul a arătat că, după păre­ lui Indiei, aleasă în urm a a le ­
cludă în proiectul de Preambul pre­ rea delegaţiei romine, orice încercare Delegaţii occidentali vor să tărăgă­ gerilor care s-au desfăşurat re ­ Au ţin u t prim ele lor şedinţe
vederi, care de fapt leagă înfăptui­ de a lega dezarmarea de vreo condi­ neze discuţiile asupra memorandumului cent în ţa ră . fra c ţiu n ile p a rtid e lo r politice ai
rea dezarmării de tot felul de con­ ţie ar însemna că înfăptuirea dezar­ pentru ca ele. să tui împiedice efectua­ căror d e p u ta ţi sîn t aleşi în
diţii. Delegaţia sovietică, a arătat mării generale şi totale să devină rea experienţelor nucleare proiectate. La sesiunea actuală se vor parlam entul ţarii. Fracţiunea
V. A. Zorin, consideră că o aseme­ dependentă de alţi factori şi ar con­ discuta problem ele de politică partidului com unist a h o tărît
nea abordare este cu totul nejustâ şi stitui din această cauză o săminţâ Lucrul acesta a fost declarat de re­ e x tern ă şi in tern ă a Indiei. La să sprijine can d id atu ra dr. Sar-
nu poate decit să frineze . procesul primejdioasă de viitoare dezacorduri. prezentantul Birnianici, care a Itfat cu­ vapalli R adhakrishnan, propus
dezarmării generale şi totale. O ase­ vin iul în numele tuturor autorilor me­ 18 a p rilie va a v e a loc ş e d in ţa p e n tru n o stu l de p re şe d in te , şi
Referindu-se la faptul că incă nu s-a morandumului. a dr. Z akir Hussein, pentru
realizat un acord asupra paragrafului com ună a celor două C am ere postul de vicepreşedinte al R e­
15 din preambul şi asupra unei formu­ La sfîrşitul şedinţei din 17 aprilie a publicii India.
lări propuse de delegaţia S.U.A., re­ fost ridicată problema viitoarei orotni ale parlam entului — Camera
de zi a Comitetului pentru măsurile ca­
re contribuie la desiindetea încordării p opulară şi Consiliu! statelor,

menea abordare urmăreşte vorbind în prezentantul R.P.R. a propus să se în­ internaţionale. In timpul discuţiilor ca­

mod obiectiv, frânarea proceselor is­ chidă deocamdată discuţia în legătură re s-au desfăşurat au luat cuvîntul re­ :— — —
torice naturale care au loc in socie­ cu acestea, „Să consemnăm acordul la prezentanţii S.U.A., U.R.S.S.. Poloniei.
tate. Fireşte că Uniunea Sovietică nu care s-a ajuns cu privire la majoritatea Angliei şi Italiei. Delegatul sovietic, Un nou guvern a! Siriei I1
poate accepta acest lucru. covârşitoare a problemelor legate de for/ V. A. Zorin, a subliniat între altele că (. C om som oliştii sînt în prim sie rin duri ale constructorilor
muiarea preambulului, prin adoptarea dacă se are în vedere fondul proble­ DAMASC 17 (A g e rp re s ). — A zhari, fost şef al delegaţiei p e r­ [ com unism ului. Ţara sovietică asigură tineretului cele mai op-
In încheiere reprezentantul U.R.S.S. mei, caracterul ei actual, dacă se tin­ Fostul de radio D am asc a m anente a Siriei pe lingă Liga 1 Urne condiţii p en tru m u ncă şi în vă ţă tu ră . IN F O T O : Olga
a subliniat că, în pofida divergenţelor, comunicatului care ne-a fost chiar aciim de nu spre aţiţarea patimilor ci spre transm is un decret al preşedin­ arabă.
delegaţia sovietică consideră punerea distribuit, a propus G. Macovescu, şi să destinderea încordării internaţionale; telui R epublicii S iria, N azem El- Popova, şlefuitoare la Uzina dc rulm enţi nr. 1 din Moscova.
de acord a principalelor prevederi ale mergem înainte în munca noastră cu atunci îndată după examinarea proble­ K udsi, în care se a n u n ţă n um i­ în decretul preşedintelui Kud- In scurt tim p, această tînără m uncitoare şi-a însuşit profe­
proiectului de Preambul drept un pas privire la restul tratatului de dezar- mei încetării propagandei de război. Co­ rea unui ncu guvern în frunte cu si sc a ra tă că s a rc in a noului gu­ siunea şi a devenit m uncitoare fruntaşe. Ea studiază in anul
înainte şi îşi exprimă speranţa că în mare generală şi totală“. mitelui trebuie să discute problemele dr. Ah m ed B echir El-Azmeh, vern este alcătu irea unei noi al 3-lea al In stitu tu lu i de construcţii de maşini.
cursul lucrărilor ulterioare privitoare creării zonelor dezatomizate şi încetării preşedinte al Sindicalului m edi­ co n stitu ţii şi p re g ă tire a alegeri
la proiectul de tratat se va putea La propunerea reprezentantului sovie­ răspîndirii armei nucleare. In acelaşi cilor din D am asc. lor pentru viitorul parlam ent. --- I ----! w J V V-/ k— f '— i V— ly— I X.J U U l __ f\__l _
ajunge la un acord şi asupra acestor tic, comitetul a adoptat un comunicat timp reprezentanţii ţărilor occidentale
prevederi, dacă toate delegaţiile vor pus de acord între copreşedinţi, în care au încercat să impună discutarea unor Noul guvern este com pus din Conflict diplomatic tnfre © PE SCURT @PE SCURT @
da dovadă dc spiritul de colaborare se subliniază că comitetul a aprobat probleme care nu cteează perspectivele 15 p e rso a n e a p a r ţin în d d iv erse­ Bolivia şi Chino
cuvenit. proiectul Preambulului, elaborat de că­ unei adevărate reduceri a primejdiei lo r te n d in ţe p o l’tice. V icep reşe­ MOSCOVA. — După cum scrie zia­ LONDRA . — La 10 aprilie, labu­
tre copreşedinţi. războiului şi asupra cărora cu bttnă- dinte al C onsiliului de M iniş­ LA PAC 17 (A g e rp re s). —
Reprezentanţii Italiei, Angliei şi In­ şfiinţă nu există în prezent nici o şansă tr i a fost n u m it Raşic! B arm ad a, A genţiile de p resă relatează rul, „Pravda", oamenii de ştiinţă so­ ristul Fenner Brock,vay a depus in
diei, care au luat apoi cuvîntul, au Totodată în comunicat sc arată că pentru înţelegere. Această abordare, a despre izbucnirea unui conflict vietici, au elaborat primii din lume parlament o petiţie care poartă sem­
salutat înţelegerea asupra preambulu­ nu s-a ajuns deocamdată Ia un acord fo st m in is tru al A p ă ră rii în gu- diplom atic în tre Bolivia şi C h i­ proiectul unui accelerator de 1000 mi­ năturile a 25.000 de persoane în frun­
lui şi ati sprijinit propunerea de a asupra a două prevederi din proiectul* subliniat reprezentantul sovietic, nu le în le g ă tu ră cu fo io sirea a p e ­ liarde eiectrovclţi deosebit de important te cu Bertrand Russell. Semnatarii pro­
se continua acum lucrările referitoare de Preambul. poate contribui Ia destinderea îe--rdă- v e rn u l p re c e d e n t a! lu î Da-,«/ali­ lor fluviului Lauca, care stră b a ­
la următoarele capitole ale proiectu­ rii internaţionale şi de aceea nu este te cele două ţă ri. în u rm a aces­ pentru studierea continuă a nucleului testează împotriva experienţelor nuclea­
lui de tratat. A luat apoi cuvîntul După aprobarea acestui comunicai, nicidecum în interesul păcii. bi, care a dem isionat d u p ă a s u ­ tui conflict relaţiile diplom ati­ atomic, pentru progresul ştiinţei şi re in Oceanul Pacific, pe care inten­
reprezentantul R. P. Romir.e George comitetul a revenit la problema încetă­ ce în tre cele două ţă ri au fost tehnicii. Noul accelerator va avea for­ ţionează să le efectueze Statele Unite.
Macovescu. rii experienţelor nucleare în legătură cu Discutarea ordinci de zi a Comite­ m area puterii de către arm ată ru p te . ma unui inel uriaş cu o circumlerinţâ Apropiatele experienţe sînt caracteriza­
memorandumul prezentat la J6 aprilie tului pentru măsurile care contribuie la de circa 21 de km. (circumferinţa sW-
Reprezentantul R.P.R. George Ma- de ţările neutre. tiesli'derea încordării internaţionale, va la 28 m a rtie . M in istru aî A p ă ră ­
covescu a exprimat satisfacţia dele­ continua. crofazotronului de Dubna este mai nuca te în petiţie drept o „crimă împotriva
Cuvântările delegaţilor american şi rii N aţionale şi com andant su­
englez au demonstrat în mod vădii ten­ Următoarea şedinţă a Comitetului ce­ de 200 de metri). omenirii“.
dinţa lor de a îneca esenţa politică a lor 18 state pentru dezarmare are loc prem al forţelor a rm ate este ge-
propunerii ţărilor neutre în numeroase la 18 aprilie.
chestiuni privitoare la amănuntele teh­ ngraîul X ahreddin, iar m inistru
nice ale controlului. Zeci de întrebări
al A facerilor Externe, A dnăn

V A A»« AO

Proiect de Preambul al. Tratatului „In junglele şi plantaţiile de cau­ răsese satele şi fug în junglă, înro- mandament militar special, ceea ce ar contracara afirmaţiile comunişti­
ciuc din Malaya, scrie ziarul „New lîndu-se în detaşamentele de parti­ constituie o violare grosolană a acor­ lor, potrivit cărora America urmăreşte
de dezarmare generală şi totală York Times“, englezii au luptai timp zani. Alai multe sute de soldaţi sud- durilor de la Geneva din 1951 care aici obiective pur colonialiste şi im­
dc 10 anj împotriva partizanilor. In vietnamezi dezertează din armata die- interzic amestecul străin în treburile perialiste“.
„PROIECT DE LUCRU PROPUS DE STATELE UNITE ALE AMERICII ŞI DE UNIUNEA REPUBLICII OR ultimă instanţă ei au recurs la Stră­ ir.istă trecînd la partizani. Noua tac­ interne ale acestei ţări. Ziarul englez
SOVIETICE SOeîALIS IE mutarea forţată a jumătate de milion tică a „pămîntului pârjolit“ nu a re­ „The Guardian" califica această nouă In acest scop, Lyman Leirmitzer, a
de ţărani din regiunile dominate de dus la tăcere patrioţii sud-vietnamezi acţiune agresivă a Statelor Unite ca întreprins o călătorie în Extremul
PROIECT DE PREAMBUL AL TRATATULUI DE DEZARMARE GENERALĂ SI IOTA! A partizani. Această politică a fost cri­ care luptă pentru zdrobirea regimului fiind „incompatibilă cu acordurile Ge­ Orient şi Asia de sud-vest. La apelul
(IN CONDIŢII DE PACE ÎN LUMEA ÎNTREAGĂ) * ticată atunci ca fiind inumană, lo­ tiranic al (ui Ngo Dinh Diem, c> nevei". său au răspuns pozitiv doar regimu­
tuşi „experienţa“ din Malaya se apli­ dimpotrivă, duce ta intensificarea rile corupte antidemocratice, total dis­
Statele lum ii p en tru a asig u ra u n progres tehnic, econom ic că acum în Vietnamul de sud, suh luptei de partizani sporind totodată Acest comandament al S.U.A. de­ creditate în ochii opiniei publice, din
1. acţio n în d în co n fo rm itate cu asp iraţiile şî social co n tin u u în to a te ţările lum ii şi p e n tru conducerea unei echipe engleze com­ ura ţaţă de regimul sprijinit de baione­ ţine în fapt întreaga putere militară Taivan, Coreea dc sud, Filipinc, lai-
şi voinţa tu tu ro r popoarelor ; a asig u ra folosirea resurselor n aţiu n ilo r în puse din patru militari, cu sprijinul tele americane. din Vietnamul de sud, cu toate că landa, subliniind astfel încă o dată
2. reafirmîndn-ffij ata şa m e n tu l fa ţă de obiec­ scopul pro g resu lu i m aterial, cu ltu ral şi sp iri­ deplin al misiunii consultative a oficia! are împuterniciri numai asu­ laptul că politica de agresiune a
tivele şi p rin c ip file C a rte i N a ţiu n ilo r U nite ; tual al o m u lu i; S.U.A. din Snigon. Operaţiunile mi­ Analizând situaţia din Vietnamul de pra celor peste 5.000 dc militari ame­ S.U.A. în Vietnamul de sud' se bucu­
litare sînt combinate cu un program sud şi din alte ţări ale acestei re­ ricani din această ţară. La ordinele ră doar de aprobarea guvernelor aser­
3. d o rin d să creeze c o n d iţiile iu c a re to a te 11. convinse că resursele eliberate ca u rm are de strămutare a locuitorilor şi dc pir- giuni, ziarul indian „Amrita Bazar sale, „piloţii americani, scrie revista vite complet Statelor Unite. Această
popoarele să p o a tă tinde, în lib ertate şi pace la a dezarm ării generale şi to tale vor p erm ite sta ­ jolire fără milă a păminlului. Proce­ Patrika" arată că „această regiune engleză „New Statesman“, sînt an­ politică nu ajută nici lui Ngo Dinh
realizarea aspiraţiilor lor juste ; telor dezarm ate în acest fel să contribuie în- sul de strămutare a şi început. Au este o zonă a vulcanilor in erupţie. gajaţi în mod regulat în raiduri ele Diem să-şi consolideze poziţia şi nici
tr-o m ai m are m ăsură la dezvoltarea econom i­ fost înconjurate şase sate. 135 de ia- Alajoritatea ţărilor din această regi­ bombardament şi mitraliere împotriva Statelor Unite. Iu acest sens ziarul
4. conştiente de pericolul pe care cu rsa în a r­ că şi cu ltu rală a tu tu ro r ţărilo r şi popoarelor milii de ţărani au fost strămutate cu une reprezintă, din punct de vedere partizanilor. America duce in fapt un „New York Herald Tribune“ arată ca
m ă rilo r îl c o n stitu ie p e n tru o m enire, ţin în d lum ii şi să contribuie la o m ai larg ă colaborare forţa din cocioabele lor, iar apoi sa­ politic, vulcani nestinşi. Unii dintre război nedeclarat în Vietnamul de „sporirea participaţiei S.U.A. în Viet­
seam a în special de dezvoltarea arm elor niielea- în tre ele ; telor li s-au dat foc. Majoritatea băr­ ei sînt în stare de erupţie, alţii abia sud“, pentru care a cheltuit din 1954 nam va avea tocmai rezultatele Pc
re, a rachetelor şi a celorlalte tip u ri de arm e baţilor însă au dispărut cu partizanii încep să fumege, în timp ce bubui­ şi pînă acum peste 2,5 de miliarde care vrem să Ic împiedicăm prin
m oderne de exterm in are în m a s ă ; 12. ţin în d seam a de necesitatea de a întem e­ în pădure cînd trupele s-au apropiat". turile altora devin tot mai ameninţă­ de dolari obţinînd rezultate inverse această participaţie — intensificarea
ia relaţiile între state pe principiile păcii, bu ­ toare'. Iată deci şi motivul pentru decit cele scontate. Cu toate acestea opoziţiei populare faţă de regimul pro-
5. c o n v in se că ră z b o iu l n u m a i p o a te slu ji nei vecinătăţi, egalităţii, neam estecului şi res­ Iată, relatate chiar de către presa care Washingtonul a renunţat la po­ în Vietnamul de sud continuă să fie occidenlal al preşedintelui Ngo Dinh
d rept m ijloc de reglem entare a litigiilor in te r­ pectării independenţei şi suveranităţii tu tu ro r americană, unele din numeroasele litica sa de intervenţie camuflată, în trimise atît forţe militare cît şi mu­ Diem, o nouă creştere a simpatiei
n a ţio n a le şi tre b u ie să fie exclus p e n tru to t­ statelor ; măsuri de represiune la care recurg Vietnamul dc sud, trecînd la interven­ niţie, armament. Mai mult, potrivit faţă de Vietcong, o sciziune în rai­
deauna din viaţa societăţii o m e n e şti; forţele armate diemiste, ajutate de ţia directă. In afară de interesele ziarului „New York Herald tribune", durile forţelor armate sud-vietnameze,
13. dorind să creeze condiţiile care să p e rm i­ militarii americani pentru a înfrînge economice pe care le au monopolu­ generalul Lytnan Leirmitzer, preşedin­ o revoluţie naţionalistă sau o lovitu­
C. l io tă r îie s ă e lib e re z e g e n e r a ţia a c tu a lă şi tă asig u rarea eehităţii şi resp ectării a n g a ja ­ rezistenţa poporului sud-vietnamez. rile americane aici, Pentagonul con­ tele Comitetului mixt al şefilor de stat ră de stat...“.
generaţiile v iito are de d ezastru l războiului, şi m entelor deeurgînd din tra ta te le şi din d rep ­ Datorită acestui val de represiuni şi sideră dominaţia asupra acestei ţări, major al S.U.A., a declarat că „s-au
de p ericolele pe care le im p lică c u rsa în a r­ tul in tern aţio n al; teroare sule de mii de oameni au ca o verigă principală a dominaţiei făcut pregătiri în vederea trimiterii „Cu cît americanii controlează rnai
m ărilor ; fost arestaţi şi torturaţi, peste 2U.0UU peninsulei Indochina şi a Asiei de de trupe americane din Coreea de mult Vietnamul, — recunoaşte zia­
14. re a firm în d că p e n tru a înlesni re alizarea au fost mutilaţi, 75.000 au fost ucişi sud-est. sud, Japonia şi Okinawa în Vietna­ rul — cut atit mai mult sînt consi­
7. c o n v in s e cu d e z a r m a r e a tr e b u ie să fie dezarm ării generale şi to tale (în condiţii de în cursul „raidurilor de pedepsire" a mul de sud“. Totodată, pentru a nu deraţi ca înlocuitori ai colonialiştilor
generală şi totală, sub un stric t şi eficace con­ pace în lum ea în treag ă) este im p o rtan t ca populaţiei care ajută forţele patrioti­ Intervenţia S.U.A. care are drept apare în faţa opiniei publice mon­ francezi, şi cu atit mai repede regi­
trol in tern aţio n al şi că o asem enea dezarm are toate statele să respecte acordurile internaţio­ ce, peste 270.0GO de oameni au lest scop imediat salvarea de la prăbu­ diale în postura de agresoare, Sta­ mul lui Diem se discreditează în
trebuie să fie în so ţită de stabilirea u n o r p ro ­ n a le existente^ Sa se a b ţin ă de la orice acţiu n i întemniţaţi. In ultimii şapte ani ,s-au şire a regimului dictatorial al prote­ tele Unite caută să-şi atragă şi unii ochii naţionaliştilor din inlreaga ţară".
ceduri sigure, p en tru rezolvarea paşnică a liti­ care ar p u tea Spori în co rd area in tern aţio n ală mai construit 8 47,de închisori şi 252 jatului lor Ngo Dinh Diem, nu este aliaţi în această aventură.
giilor, precum şi de m ăsuri eficace p e n tru m en­ şi să caute sa rezolve to ate litigiile p rin m ij­ de lagăre de concentrare. străină de noua doctrină a Penta­ Aprecierea publicaţiei americane este
ţinerea păcii în conform itate cu principiile loace paşnice ; gonului despre „războaiele limitate", „Iif împrejurările actuale, relata confirmată tot mai puternic de am­
C artei O.N.U. ; Prevederile ziarului „New York adică războaiele împotriva popoarelor agenţia Associated Press, se crede ploarea eficienţei luptei poporului dm
15. (d eelarîn d că scopul lor este o lum e dc li­ Times", în sensul că t,noul program care luptă pentru zdrobirea odfosultd că Statele Unite vor saluta sprijinul
8. convinse că dezarm area generală şi to ta lă b ertate, secu ritate şi linişte, lum e de sta te in ­ drastic, ar putea ti primit cu resen­ sistem cdonial. altor ţări, pentru motive de ordin Vietnamul dc sud pentru eliberarea
sub un strict control in tern aţio n al este o cale dependente, care să respecte norm ele generale timente de ţărănime“, s-au adeverit politic, militar şi economic. Un ase­
sig u ră şi re a lă p e n tru în fă p tu ire a visului de de conduită in tern aţio n ala şi în care adaptarea demult. Toţi bărbaţii, tineri şî vîrst« In vederea ducerii războiului, la menea ajutor ar întări poziţia Sta­ de sub opresiunea regimului fascist
veacuri al om enirii — asigurarea unei păci Ia schim bări se d esfăşo ară în co n fo rm itate cu nici, care pot ţine ar ura în nună pă- începutul acestui an Stafele Unite au telor Unite în Vietnamul de sud, şi
veşnice şi indestructibile pe p ăm în t ; p rin c ip iile C artei N aţiu n ilo r Unite") * creat în Vietnamul de sud un co- al lui Ngo Dinh Diem şi a sprijini­
torilor săi.
9. S o sin d s a p u s ă c a p ă t p e n tru io tâ e a iâ ta 15. stu lîo tă rît s ă în c h e ie u rm ă to ru l t r a t a t de
grefai poveri pe care o rep rezin tă p en tru om e­ (tezsrar& re g en erală şi to ta lă sub u n s tric t şi C. ALEXANDROAIE
nire folosirea resurselor um ane şi m ateriali eficace control internaţional (în condiţii de p a ­
p e n tr u c r e a r e a tip m ijlo a c e de e x te r m in a re a ce în lum ea în tre a g a )“*
oam enilor şi de distrugere a valorilor m a te ria ­
le şi c u ltu ra le ; * parantezele indică propunerile s ta te ­
lo r U n ite cu ca re U.R.S.S. n u este de
10. u rm ărind să folosească toate resursele acord.

Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. telefon: 188, 189, 75, 647. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale R-T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: întreprinderea Roii grafică „1 Mai Deva.