Page 61 - 1962-04

P«>?;w * *

\ vittP?áosre-D eva

P R O LE TA R I DIN TOATE T A R IL E . U N IŢI-V Ă I

m

Ann» X IV . N r. 2275 Joi 19 aprilie 1962 4 pagini 20 bani

iJNDICII PREVĂZUŢI PENTRU ANUL 1965 In tim tm #

— = in ie

CONTRIBUŢIA SECŢIEI Cu p l a n u l d e p ă ş i t

DE ÎNTREŢINERI ' Colectivul uzinei „V ictoria“ din C ălan lu p tă cu în sufleţire :
, p e n tru a obţine noi succese în c in s te a zilei de 1 M ai. M unca cn- j

tu z ia s tă d e s fă ş u ra tă a fă c u t c a în p rim e le 17 zile ale lu n ii ) In anul trecut. minerilor

„P rin reorganizarea secţiei de întreţineri (re­ , ap rilie to ate secţiile să-şi d ep ăşească p lan u l de producţie. Ast-1 din Lupe ni le-au fost date
p a rtiz a re a o am en ilo r p e in s ta la ţii şi a g re g a te ) şi în folo sin ţă p este 260
îm bunătăţirea c a lităţii reparaţiilor în tim pul ^ fel, în p e r io a d a a m i n t i t ă cele d o u ă f u r n a l e a u în d e p lin it p l a n u l .1 apartam ente în blocuri. Drum larg tehnicii noi
m ersului, vom reduce d u ra ta de m ers în c e tin it şi <în p ro p o r ţie de 106.2 la s u tă , s e c ţia sem ico cs în p r o p o r ţie d e j
IN FOTOGRAFIE : Un
o p r ir ile cu 20 şi r e s p e c tiv 5 la s u tă f a ţ ă de ţ 116,8 la s u tă , tu r n ă to r ia de lin g o tie rc în p ro p o rţie de 115,4 l a ' aspect al noilor blocuri
an u l 1961“. din cartierul Viscoza —
[ s u t ă ia r co lectiv u l tu rn ă to rie i v e c h i în p ro p o rţie de 109,4 la su tă . j Lupeni.
(din angajamentele furnaliştilor din Calau).
['P rin tre fru n ta ş i se n u m ă ră Tom a P a ra o n şi lo a n S tăniloiu, p rim ] Făissaslia Folosind susţinerea fost d o tată cu un strung g i­
celdM* ÍBse i s a te metalică g a n t, fa b ric a t In U.R.S.S. Pe
[fu rn ă lfşti, lo a n Pricop şi N. F ilip încălzitori la sem icocs, P e tru ) acest strung se pot prelucra
Zilele trecute, trei gos­ piese cu un d ia m e tru de 1.600
ţ Tavan şi A urel D ascălii de la tu rn ă to ria de lingotiere, Iulian S îr-j podării colective — trei mm . şi o lungim e de pînă la
sate întregi — s-au unit 7.000 m m .
în tre g colectivul are u n s in ­ lele au m ers în c e tin it 422 ore şi I bu de la tu rn ă to ria veche si alţii. j la un loc. G ătiţi în stra ­ Folosirea pe scară largă a m e­
ie de sărbătoare, aproa­ U tilajul respectiv are un înalt
g u r g în d : s ă r e s p e c te a n g a j a ­ a u f o s t o p rite 45 o re şi 30 de V’ 1 pe 300 de colectivişti din todelor m oderne de susţinere a grad de tehnicitate. M ărirea tu ­
R iu Bărbat, din Uric şi ra ţie i se face autom at, schim ­
m entul lu a t, de a realiza şi d e­ m inute. F aceţi diferen ţele şi veţi l Succese ale minerilor R e z u lt a t e r o d n ic e ]) din Hobiţa au cinstit cu ab atajelo r este una din p rin ­ barea vitezelor e hidraulică,
prezenţa lor ciclul uni l i ­ dispune de 3 suporţi pentru cu ­
păşi în acest an creşterea p ro ­ afla cu cit a crescut tim pul cării celor trei gospodării. ţite, unul opus celorlalte două.
Cu acest strung se vor prelu­
ductivităţii furnalelor stabilită efectiv de fu n cţio n are a ag reg a­ Colectivele de muncitori, tehnicieni In întrecerea socialistă desfăşu- 1 In loc de trei gos- cipalele căi de sporire a pro­ cra m ari cilindri pentru lam i­
şi ingineri din cadrul Trustului mi­ rată în cinstea zilei de 1 Mai I podării mici. gospodă­ noare.
de C ongresul al III-lea al p a rti­ telor. In plus, dacă în ultim ul ria colectivă ,,Drumul so­ ducţiei, productivităţii m uncii
cialismului; ‘ din Riu Băr­ Inovaiorî cu acfivifafe
d u lu i p e n tr u a n u l 1965. P rim -to - tr im e s tr u al a n u lu i 1961 s -a u nier Deva obţin succese mereu mai colectivul de muncitori, tehnicieni I bat cu p rinde acum 214 f a ­ şi reducerii p re ţu lu i de cost în bogaîă
m ilii şi o suprafaţă de
pito r, cau p erist, lă c ă tu ş sau fă c u t două o p riri p la n ific a te , în importante în producţie. In această şi ingineri de Ia Atelierul dc re­ 1-j 797 ha. teren agricol. Co­ m inele Văii Jiului. De aceea, Inovatorii întreprinderii de
lună planul de producţie la minereu parat material rulant din Simeria lectiviştii au analizat in construcţii siderurgice din H u ­
electrician, fiecare om din sec­ lunile ianuarie, feb ru arie şi m a r­ această adunare posibili­ m inerii s-au o rientat Înspre nedoara au desfăşurat de-a
tăţile pe care le au şi au lungul anilor o activ itate boga­
ţie lu p tă p e n tru a d a v ia ţă in i­ tie a.c. nu s-a îă c iit d ecît una. complex a fost depăşii cu 4 la sută, obţine rezultate rodnice. In sec- ¦) stabilit sarcinile de viitor. extinderea susţinerii cu m etal a tă. De la d ata înfiinţării în tre ­
iar la minereu cuprifer cu 20 la sută. lia vagoane, de exemplu, în pc- Sporirea num ărului de bo­ prinderii şi pînă în p rezen t ei
ţiativei. Vechiul e d a t la o p a r­ Deci alte ore ciştigate p en tru noada 1—15 aprilie prevederile •j vin e la 435 de ca pete din abatajelor. Folosind stilpii m e­ au depus la cabinetul tehnic
In obţinerea acestor frumoase rea­ care 132 vaci, 96 porcine.
te, ru tin a de asem enea; o m ă­ producţie. C onsecinţa directă a lizări închinate zilei de 1 Mai s-au planului dc producţie au fost dc- ] 1.075 o v i n e ; construirea talici stilpii hidraulici peste 1.200 propuneri de ino­
evidenţiat în mod deosebit Sabin păşite cu 10 la sută. Colectivul a trei grajduri, o m ater­
sură tehnică sau organizatorică acestui progres, m ai m ult decît Enâşcău, Constantin Popa şi Miniuc secţiei locomotive şi-a depăşit nitate. un saivan pentru vaţii şi raţionalizări. P rin co n ­
Pavel de la E.M. Deva, N. Varga, 1 0 0 0 de oi, u n siloz, o b ţi­
urm ează alteia, spiritul inova­ evident, e creşterea indicilor de nerea num ai din sectorul G.S., stilp ii tu b u la ri etc., colec­ cretizarea propunerilor lor s-au
zootehnic şi de la grădină re a liz a t m ai m u lt de 30.000.000
tor al oam enilor utilizare a fu r­ au un venit de peste tivele de m ineri din V alea Jiu ­
537.000 lei. sînt doar o Iei eco n o m ii. N u m a i în a n u l
e stim ulat, în- Din experienţa n a le lo r cu 51 kg. parte din obiectivele de lui au reu şit să d epăşească in
trecerea a prins fo n tă pe m.c. vo­ viitor. tre c u t s a u propus 83 in o v aţii
St. Peler de la Uzina de preoarare. dc asemenea sarcinile cc-i luna m artie planul de extrac­
parca aripi ; lum u til şi zi în N. lovan, A. Buha de la Li. M. Cer- reveneau cu 7 la sută. O marc care au adus 3.500.000 lei eco­
nici un om nu colectivelor fruntaşe trim e stru l I a.c. ţie la ab atajele su sţinute m e­
nom ii. In p re z e n t la I.C.S.H. a c ­
vrea să răm înă faţă de trim es­ tej-Săcărîmb, Vifinoş Pis, Bogdan contribuţie la obţinerea acestor talic cu peste 8.000 tone căr­ tivează peste 470 inovatori.

in u rm a o rtacu lu i său. în tr-u n tru l IV a an u lu i trecu t. Avram II de la Băiţa-Crăeiuneşti. succese au adus-o comuniştii Lo- bune. D intre cele m ai valoroase

cuvint, la secţia fu rn ale a uzi­ M eritul e al întreg u lu i colec­ Gheorghe Valea şi Radu Dărăbanţ ghin Piscoi, loan Lovasz, loan Cele m al frum oase rezu ltate propuneri am intim prepararea
le-au obţinut m inerii din L u­
nei „V ictoria“ din C ălan p reo ­ tiv, cu m enţiuni speciale p en tru de la Ruşchiţa, I. Ceaşcai şl K. Fe- Vlad şi alţii. peni care au dat peste planul au to m atizată la sol a beto an e-
lunar din ab atajele frontale lor, balastiera de la Strei,
cuparea pentru sporirea indici­ secţia de întreţineri, care a reu ­ l;ete dc la Muncel. VLAD LĂSCUT) susţinute m etalic, m ai bine de
4.500 to n e cărb u n e cocsificabil. asam blarea construcţiilor m e ta ­
lor de u tilizăre a devenit o c a u ­ şit să-şi realizeze şi d ep ăşească 1 lice la sol, dispozitiv de tr a n s ­
p o rta t cim entul pe şan tiere ş.a.
ză com ună a fiecărui om. angajam entul lu at cu prilejul *-/ i—J u J w ^ •

Şi bineînţeles realizările sîn t po rn irii iniţiativei de sporire a

pe m ăsura acestei preocupări. indicilor de utilizare.

F a ţă de 1959, în trim e s tru l I al Succesele en u n ţa te nu sînt T IR IL E ZILE Numai din frontalele sectorului

anului curent, indicii de u tili­ num ai rezu ltatu l m uncii din III, unde se folosesc stilpii

z a re a u c r e s c u t c u a p r o a p e 49 a c e s t a n . B a z a lo r a f o s t c r e a tă G.H.I-I. în a lţi, s - a e x tra s p e s te

la sută, elaborîndu-se pe acea­ încă în anul trecut, cînd, la in ­ Ccnfro! ÎMBUNĂTĂŢESC PROCESUL
DE FABRICAŢIE
stă cale cîteva mii de tone fo n ­ d icaţia o rg an izaţiei de p a rtid au obştesc plan m ai m ult de 2.200 tone
în panificaţie Pentru continua ridicare a calităţii cărăm i­
tă peste plan. fost luate o seam ă de m ăsuri zilor, la fab rica din P ricaz a I.I.L. „I. C. F rim u “ cărbune. R ealizări frum oase au
Pentru continua O răştie au fost lu ate m ăsuri de îm b unătăţi­
* bine judecate. P en tru început îmbunătăţire a ca­ rea procesului tehnologic. Astfel la linia de fa ­ obţinut şi m inerii care lucrează
lităţii pîinii, în re­ bricaţie nr. 5 s-a introdus un aburitor de că ră ­
La prim a vedere s-ar părea s-a trecut la rep artizarea oam e­ giunea noastră au mizi crude. Cu aju to ru l lui cărăm izile sîn t ab u ­
fost organizate 83 rite la o te m p e ra tu ră de 45-50 g rad e du p ă ie­
că secţia de în treţin eri a unei nilor, lăcătu şi şi electricieni, pe echipe de control şirea din presă. In felul acesta se reduce d u ­ in a b atajele cam eră ale secto­
obştesc — 28 pen­ ra ta de uscare a cărăm izilor cu 1 3 fa ţă de
uzine sau secţii n u reprezintă, principalele agregate şi in sta la ­ tru producţie şi 55 sistem ul folosit şi sc îm b u n ătăţeşte m ult c a ­ rului III Petrila, prin utiliza­
pentru desfacere. litatea.
p rin specificul ei, un facto r im ­ ţii ale secţiei. A urel P ăsculescu rea stupilor tubulari.

p o rta n t in activitatea unui co­ a în cep u t să răsp u n d ă de în tre ­

lectiv. B ineînţeles, rolul ei în ţin e re a cairpereior, S telian şte- Sfrung giganf

bunul m ers al lucrurilor nu poa­ fănescu de m acarale, G heorghe De curînd, strungăria de ci­
lindri a p a rţin ln d grupului de
te fi p u s la îndoială. Se întîm - B ontea de vagoanele cin tar. lam inoare P eştiş a Combinatu.-
lui siderurgic din H unedoara a
p lă însă uneori — caz concret Ş tefan T am as de m acaralele de

la fu rnalele din C ălan — ca to c ­ şa rja re ş.a.m .d.

m ai această secţie, de În treţin e­ A fost apoi pusă la punct in­

re, să fie facto ru l d eterm inant. sta la ţia de răcire. De unde, în a ­

De ce acest lucru, se va vedea in te vrem e, p rin proiect, d istri­ „Decada cărţii politice“
din cele ce urm ează. In trim e s­ buitoarele e ra u aşezate la circa

tru l IV al an u lu i trecu t, din c a u ­ 6 m. d istan ţă de fu rn al, în p re ­ Intre 20-30 aprilie a.c. în regiune L§ ucrăriln El or a g rnic oHle d0 e p rie m aw v a ra^ —toatar ? ! S ' i * * a! s3enF ]tís aE!
za diferitelor deranjam ente, zent ele sîn t Ia piciorul fu rn a ­ va avea loc „Decada cărţii politice“.
cum a r f i : opriri ale suîlantelor, lului, fiecare deservind două Cu acest prilej se vor desfăşura dilc- Ritm mas intens arăturilor si msăminţărilor! Au în c e p u t
defectări la m otoarele electrice, gurí de vînt. Ideea ap arţin e te h ­ rite manifestări dc popularizare şi sem ănatul
m a c a r a le le 'de ş a r j a r e e te ., f u r ­ nicianului N ieolae Pilly şi m ai­ difuzare a cărţii politice. In între­ In aceste zile, pe ogoarele raionu­ Gospodării colective ca acelea din a agregatelor, mecanizatorii Vasile Chi­ p o ru m b u lu i
n alele au m ers în c e tin it 500 ore stru lu i A nton R ăceanu. prinderile din Deva, Hunedoara, Pe­ lui Sebeş lucrările de pregătire a tere­ Răhău, Cut, Sebeş, Deal, Clinic şi alte­ ria, Ion Lupean, Vasile Radu şi alţii
si 57 m in u te şi a u fo s t o p rite troşani, Călan, Alba Iulia şi Cugir se nului şi însămînţările se desfăşoară din le au terminat semănatul culturilor !lin au reuşit ca pînă iii prezent să reali­ V rem ea călduroasă din ultim e­
83 o re şi 50 m in u te . E v id e n t, In pofida părerii unor specia­ plin. Avînd asigurate din vreme canti­ epoca l-a, iar gospodăriile colective dm zeze planul de liantri pe campania de le zile, a p e rm is co lectiv iştilo r
aceste ore au dim inuat realiză­ lişti, s-a trecu t pe u rm ă la mo. vor organiza acţiuni pentru înfiinţa­ tăţile necesare de seminţe, utilajele re­ Pianul de Sus, Dala şi Petreşti sint pe primăvară. O dată cu deplasarea trac­ de pe raza raionului Ilia, să
rile secţiei, au îrin a t creşterea d ificarea penelor de răcire de rea a circa 1200 biblioteci persona­ parate şi revizuite, forţele de muncă re­ terminaţi cu însămînţatiil orzului, bor- toarelor la gospodăriile colective, bri­ efectueze ară tu ri p en tru însă.
indicilor de utilizare. je, prin activizarea a noî ştanduri, iniţi­ ceagnlui, florii-soarelui şi cartofilor. găzile au fost aprovizionate cu carbu­ m inţările de prim ăvară pe su­
A. JU RCA erea dc expoziţii de cărţi cu vinzarc, ctc. partizate judicios pe brigăzi şi echipe ranţii, lubreîianţii şi piesele de schimb p rafeţe întinse şi să în ceap ă se­
In trim estrul I al anului cu­ precum şi mi sprijin preţios din partea In prezent, se acordă o deosebită necesare. Pentru remedierea eventuale­ m ănatul porum bului. In cursul
rent, din aceleaşi cauze, fu rn a- (Continuare in pag. 3-a) mecanizatorilor de la SALT. dm atenţie pregătirii terenurilor destinate lor defecţiuni accidentale s-a format o zl ei de ieri, colectiviştii din s a ­
Miercurea, colectiviştii, oamenii muncii culturii porumbului. întreaga suprafaţă echipă din cei mai buni mecanici. De tul Sălciva au în săm în ţat cu
--- - planificată pentru fertilizare a fost în­ asemenea, din vreme, au fost luate mă­ p o ru m b s u p r a f a ţa de 9,5 h a .,;
de pe ogoarele raionului, folosind fie­ grăşată cu gunoi de grajd şi îngrăşă­ suri pentru asigurarea cadrelor necesa­ cei din O haba 3 ha., iar colecti­
J t L a l i a r t e a âţ i n e a•->00000000000 0000000000-00 care zi şi fiecare oră bună de lucru, re de mecanizatori. viştii din F intoag 2 ha.
au reuşit să efectueze arături pentru minte chimice, avîndu-se în vedere în­
/ t x c veacuri cărbunele zace o însămînţările de primăvară pe o supra­ deosebi. suprateme destinate producerii Cu deosebită însufleţire se munceşte TEOFIL GODEANU
L J în tem n iţa t între roci, de m inute s-a transformat totul s-a oferit maistrul comunist c faţă de 2.775 hectare şi să însămin- a cite 5.000 kg. porumb boabe la ha. pe şi pe ogoarele gospodăriilor de stat corespondent
veacuri aşteaptă mina omului ţeze 4.063 ha. cu grîu de primăvară, care s-au transportat cite 25-30 tone în­ pentru terminarea însămînţărilor din
să-l elibereze, să-l scoată din într-un torent. R udolf Milialac. o orz, mazăre, boreeag, floarea-soarelui, grăşăminte naturale. epoca l-a. Ea G.A.S. din Apoldul de L a G. A .C .
adîncuri şi să-l facă lumină. cartofi, sfeclă etc. Sus, bunăoară, i fost insămiiiţate pînă „Ţ ara H a ţe g u lu i“
Dar rocile, în ă irjite, ll ţin în ­ ar\estea s-a răspindit repe­ — Sper cu şi de m ine aveţi 9 O contribuţie însemnată la obţinerea la 16 aprilie 75 ha. cu mazăre, 10 ha.
cleştat în forţe uriaşe; zeci, de. A a flat şi Gheorghe nevoie — a intervenit şi Căluţ- 9 Pentru grăbirea ritmului de desfă­ acestor realizări, pe lingă cadrele teh­ cu cartofi, 5 ha. cu orz şi 2 ha. cu Membrii G.A.S. „Ţara 1Inţcgnlm"
sute de m ii de m etri cubi de Genaru, secretarul organizaţiei o şurare a lucrărilor agricole, pe tarlale­ nice agricole din gospodăriile colective, morcovi furajeri. din Haţeg au folosit fiecare zi bună
piatră îl apasă dintr-o parte de partid, şi inginerul Mircea Acestui colectiv i s-a alătu­ oo le zvîntate ale gospodăriilor colective au adus-o .şi mecanizatorii. de lucru în ci mp. Drept rezultat, pînă
9 şi din alta. Iar atunci cînd rat inginerul Felea. Şi cu din Sebeş, Răhăit, Clinic, Lancrâm, Trebuie arătat insă că îu raion sini la 17 aprilie ci au însămînţat pe 19
9 om ul încearcă să scoată căr- Miercurea şi a Iţele au fost repartizate Cele mai bune rezultate le-au obţinut şi gospodării colective în care ritmul lu­ ha. diferite culturi din epoca I-a, iar
<> bunele, aceste fo rţe se dezlăn- Felea, şe fu l sectorului: a a fla t aceasta lucrul a fo st ca şi în- <> brigăzile a VIl-a şi l-a (şefi de briga­ crărilor esfe mal lent. pe 65 ha. cu grîu de toamnă au
0 ţu ie cu o p u tere n eîn ch ip u it de să lucreze brigăzile de mecanizatori. dă Gheorghe Natrapei şi 11ie Radu), împrăştiat 6.500 kg. azotat de amo­
o mare... şi secretarul com itetului de ceput... o Alături de ei, pe celelalte terenuri, co­ care deservesc gospodăriile colective din Aşa, spr; exemplu, la G.A.G. din Lu­ niu.
o partid , şi şefu l exploatării. Ce g j \ lanul de bătaie a fost 0 lectiviştii au ieşit la lucru cu atelajele Sebeş şi Miercurea. duş nu s-au arat decît 38 ha. din 604
o Şi-au dat seama de acest lu- era de făcut ? Trebuia să se g-Jstabilit pe drum. Cel m ai sfă­ o proprii. planificate şi, s-ati însămînţat doar 22 N um ai cu ate la je le
o cru şi m inerii din sectorul II intervină imediat. Şi aceasta tos şi m ai entuziast s-a arătat o Prin folosirea la maximum a timpu­ ha. din cele 871 planificate. p ro prii
o al m inei Petrila... Ciţiva dintre o O astfel de organizare a muncii n-a lui prielnic pentru efectuarea lucrărilor
9 ei lucrau la redeschiderea unui o înlirziat să-şi arate roadele. agricole şi a întregii capacităţi dc lucru Aces.1 lucru îşi găseş.le explicaţia şi în O parte din terenurile gospodăriei
v suitor. De-asupra, la ciţiva f„ Mul că gospodăria a contractat un agricole colective din Govragi, raionul
o m etri dormita un abataj ex- în prim ul rinei din cauză că Cătuţ, ale cărui cu vin te erau § volum nvV de lucrări cu S.M.T.-ul, iar Haţeg, nu pot fi lucrate mecanizat. A-
o ploatat, unde se colectase mul- Pfrin iele proprii n-au fost folosite pe cest lucru i-a făcut pe colectiviştii dc
o tă apă. Pe mineri insă nu-i de- aici se putea naşte un foc, ascultate cu m ultă atenţie. L dc¦»lin. Esle necesar de asemenea ca aici să folosească din plin mijloacele
L ranja. Rocile păreau să stea rillinul lucrărilor să fie impulsionat şi la proprii de care dispun. Gu atelajele
g cu m in ţi la locul lor, bine ţin - care să m istuie cărbunele. — Eu zic să căutăm m ai in- g (i .A.C. din Vingard, Roşia de Sec a?, gospodăriei ei au executat arături pe
o tu ite cu armăturile prinse de Presaca. Doslat, precum şi ta G.A.S. din 12 ha., au plantat cu cartofi 6 ha. şi
o m îini pricepute. Aceasta pînă După îndelungi căutări. s-a tii surparea. A ltfel nu ştim de o Boz şi Petreşti. au însămînţat ovăz pe 4 ha.
9 intr-o zi, cînd se ajunsese cu
9 redeschiderea pe la ju m ă ta - găsit soluţia : să se alcătuias­ unde să începem, ce trebuie o Tinind seamă de faptul că timpul es­ ANTON CIM POIEŞU
o tea suitorului... fe destul de înaintat, trebuie ca orga­ corespondent
o / q pocnitură surdă a spart că o brigadă dintre cei m ai făcut... Şi pentru aceasta cred g nele locale de partid şi de stat. agro­
o U / liniştea care se aşternu- nomii să sprijine cn toate forţele pe co- C u efo rtu ri sp o rite
9 se doar de cîteva clipe. N-a buni o am eni ai exploatării, că treb u ie să coborîm pe ]par- g lectivişli în vederea grăbirii semănatu­
o luat nimeni in seamă faptul, lui şi celorlalte lucrări din această Timpul favorabil bunei desfăşurări a
o pentru că în m inele de cărbuni care să poată lichida avaria. tea de sus, din baionetă... o campanie. muncilor agricole de primăvară a creat
o asemenea fenom ene se intîl- în aceste zile mari posibilităţi de lu­
9 nesc adesea. „Ia, o arm ătură N um ai că cei de la sectorul II Planul a fost aprobat. Aşa 0 cru în cîmp. Pentru a urgenta lucrările
9 care a plesnit“ — şi-a zis un dc primăvară, tractoriştii care deser­
o miner m ai vîrstnic. Imediat n-au fost de acord. ca odată ajunşi la fa ţa lo- o vesc gospodăria colectivă „Octombrie
roşu“ din Simeria au lucrat cu efor-<
9 după aceea insă a năvălit un — Cum adică, noi sîntem m ese­ cului C ăluţ s-a şi pregătit o furi sporite.
riaşi m a i slabi decît cei de la p en tr’u a in'tra p e suitor. 0
9 şuvoi gros de apă ; şi im preu- alte sectoare?—spunea supărat o Numai în noaptea de 17 spre 18 apri-t
com unistul Petru Căluţ, un — Eu întii. baci-C ătuţ — a o liede pildă, ci an executat arături pem
9 nă cu el, bulgări de cărbune intervenit inginerul. Sînt mai o tru însămînţărl pc 13 ha.
g
$ am estecaţi cu piatră. In cîteva 1RIME VINŢAN
m iner cu m u ltă experienţă. tinăir... o corespondent

N u se p o a te aşa ceva! Eu zic Şi cei. doi, u n u l după celă- 3

să luăm o brigadă din secto­ lalt, ţinindu-se num ai de con- 9

rul nostru şi să dem onstrăm ducta de apă — căci scara se y

că p u tem lichida in scurtă rupsese — au început să co- <

vrem e surparea... boare. Dar cit de greu : rocile <

— Bine zici. baci Căluţ. — deformaseră com plet su ito ru l! L ij —- Dacă ari astăzi piuă !j

a intervenit in discuţie tină- Aşa au coborit m etru cu m e­ :: colo. la poalele dealului. j|

rul inginer Felea, şi el m em ­ tru, m u lţi m etri la num ăr. La înseam nă că lo tu l p en tru jj

bru de partid. Cred că sint un m om ent dat inginerul s-a

fo rţe suficiente şi la noi in oprit. 5.000 kg. porum b boabe la

sector... — Baci Cătut. am găsit-o. hecta r este p reg ă tit, îi ex- II

C om unistul 'Adalberţ Kibedy. Nu-i prea mare. Vino s-o vezi! plică Z asloţi luliu, p rese- II

care asistase la ’discuţie, s-a Şi, cu grijă, i-a fă c u t loc d in tele G.A.C. din M intia, |j

oferit iw .ediat: m inerului să treacă. Acesta. tra cto ristu lu i fru n ta ş lo a n li

— Dacă sin teţi de acord, N. ANDRONACHE T odotan. Dar, a t e n ţ i e ! Ij

merg eu cu brigada... .. Lucrarea să fie to t de ca- jj

— Şi eu Hrean să particip — (Continuare în pag. 3-a) jj líta te. ii

‘00000000000000000000000000<500000<X><XX><><>000<5000000000000\ o o o o o o o o o o o o o o o c x x > o o o