Page 63 - 1962-04

Nr. 2275
La punctul de agitaţie
«lisa g o sp o d ă ria
«©lectiva,
în tr u n a din încăperile sediu­
lui gospodăriei agricole colec­
tive „30 D ecem brie“ din T eiuş
a fost organizat un interesant
punct de agitaţie. în cadrul
acestui punct, folosindu-se g ra ­ ta t şi cu grafice, panouri, foto­
fice, p a n o u ri, fo to -m o n taje etc., m o n ta je care să reliefeze succe­
sînt rep rezen tate realizările ob­ sele dobm dite de c ă tre alte gos-
ţinute de către ........ ¦¦
colectiviştii de O inifiarivâ valoroasă
aici în diferite
dom enii de a c ­ ce trebuie susţinută
tivitate în anii si extinsă
ce au trecu t de
la în fiin ţarea gospodăriei. De
exem plu, unul din grafice rep re­
zintă într-un mod foarte suges­
tiv felul în care au crescut ve­
n itu rile gospodăriei p rin vînza-
rea produselor, cifre privind
sporirea fondului de bază şi a
valorii zilei-m uncă pe perioada
an ilo r 1955-1961. A lte cîteva
grafice rep rezin tă creşterea sec­
to arelo r bovin, porcin, ovin etc.
Deosebit de in teresan t sîn t p re ­
zentate in cadrul unei expoziţii
soiurile de sem inţe folosite de
către colectiviştii din Teiuş, Tot
aici au fost afişate fo to -m o n ta­
je pe tem a: „C um se p o t recu ­
noaşte rasele de anim ale“. Nu­
m eroase grafice şi p a n o u ri re ­
flectă de asem enea felul în care
se va dezvolta gospodăria în p e­
rio a d a a n ilo r 1962-1965.
La acest p u n ct de agitaţie se
fin adeseori expuneri în fa ţa co­
lectiviştilor, se p o a rtă discuţii
cu privire la dezvoltarea gospo­
dăriei şi sarcinile ce revin co­
lectiviştilor în viitor. M aterialul
expus este folosit în p rim u l rînd
de c ă tre a g ita to ri în m unca ce
o desfăşoară în rîndul ţă ra n i­
lor colectivişti.
Ţinînd cont că punctul de agi­
taţie se bucură de o în altă ap re­
ciere, organ izaţia de p a rtid are
d a to ria să se preocupe de con­
tin u a lui reîm p ro sp ătare cu g ra ­
fice, p an o u ri care să oglindeas­
că în m od operativ rezultatele
obţinute în în tă rire a econom i-
co-organizatorică a gospodăriei
IN FOTOGRAFIE: Tov. ing. Eiu
genia Hruşcă discută cu colecti­
vişti la punctul de agitaţie dm
Teiuş.
MAT TARE CA STÎNCA•^ooocc'C-oeooC'Od
(Urmare din pag. l-a)
după puţină vreme, a dispă­
rut. Inginerul Felea a aştep­
ta t citeva m inute insă n-a
mai văzut nimic. Unde să fie?
Îngrijorarea şi-a făcut loc. A
început să strige, dar nu i-a
răspuns nimeni. Cină tocmai
se pregătise să dea alarma, a
văzut licărind din josul suito­
rului o lum ină palidă. „Aha,
ia tă -l!“ — a exclamat.
— Surparea e mal jos, to­
varăşe inginer, şi-l mare
cit o cameră de locuit. Ceea
ce aţi văzut dumneavoastră e
doar începutul... Şi nu-l uşor
de lichidat. Cum atingi un
bulgăre de cărbune, îndată
începe să se prăvale toată p ia ­
O 0000< xx> 0000000000cx> 000000c0000< x> 000000000000000000000000< xxxxx> 00000000000000
Planificarea operativă — factor
important pentru realizarea
sarcinilor ele producţie
Se cunoaşte fap tu l că de p la ­
nificarea şi organizarea ju d ic i­
oasă a m uncii in cadrul gospo­
dăriei colective depinde în bună
m ăsură executarea la tim pul
optim şi in condiţiile ag ro teh ­
nice corespunzătoare a tu tu ro r
lucrărilor agricole. De aceea, în
m ulte gospodării s-a statornicit
un obicei bun, ca zilnic, seara,
să se ţin ă şedinţele de plan. Un
asem enea obicei se p o ate Intilni
şi la G.A.C. din sa tu l Prlcaz, r a ­
ionul O răştie. Aici, la aceste ş e ­
dinţe, pe lingă preşedintele gos­
podăriei, secretarul organizaţiei
de p artid , Inginerul agronom şi
brigadierii, m ai Iau p arte şefii
‘d e e c h ip ă şi m u lţi c o le c tiv işti m is m ecanizatorilor să cunoas­
dornici să afle lu crările ce se
vor executa în ziua urm ătoare.
In obişnuitele şedinţe de plan,
în afară de stab ilirea lucrărilor
p e n tru a doua zi se face şl o
analiză asupra felului cum au
decurs m uncile agricole din ziua
respectivă. Astfel, sînt scoase la
iveală lipsurile co n statate şi se
iau măsuri pentru rem edierea
lor. P lan ificarea o p erativă a
m uncii se face ţinîndu-se sea­
m a atit de forţele de m uncă
ex isten te în gospodărie cit şi
de urg en ţa lucrărilor agricole.
C olectiviştii de aici s-au convins tim p u l optim p e n tru insăm în- cîrnp Io an M ăglaş, eu zic că ar
colective şl sarcin ile ce le revin
colectiviştilor în lum ina D irec­
tivelor elaborate de p artid . Ar
trebui, de asem enea, ca acest
p u n ct de ag itaţie să fie com ple­
¦ ¦¦ p o d ă r ii co lectiv e
din cadrul ra ­
ionului, de către
alte gospodă­
rii colective din
ta ră . Aici a r
p u tea să fie organizat un ştan d
de cărţi, broşuri, ce ar p u te a fi
folosite de către colectivişti în
aplicarea unor reguli agroteh­
nice etc. Pe baza citirii şi s tu ­
dierii lor să se p o arte apoi şi
discuţii.
Iniţiativa organizării unui ase­
m enea punct de agitaţie este ex­
trem de valoroasă. In m ăsura
posibilităţilor, acelaşi lucru ar
trebuie să se facă şi în alte gos­
p o d ării colective din regiunea
n o a stră .
GH. CALINESCU
tra, de gindeşti că nu se mai
opreşte.
— Şi ce crezi că trebuie fă ­
cut, baci Cătuţ ? Doar dum ­
neata ai m ai înttlnit asemenea
cazuri...
— Da, am m ai înttlnit...
Cred că trebuie să creăm un
paravan deasupra surpării,
aşa incit să nu m ai cadă de
sus. Şi pentru asta ar fi bine
să punem nişte juguri... Dar
cum să le coborlm ?
—¦ Să-ncercăm cu n işte
frînghîi — a dat inginerul so­
luţia.
Şi ptnă să ajungă sus, pla­
nul a fost făcut.
v /'ib e ă y şl ortacii, împreuna
cu Felea, C ătuţ şl Mi-
halac, s-au întrecut în inde-
din experienţă proprie că cele
m at bune rezu ltate în p lan ifi­
carea şi ex ecu tarea lucrărilor,
se obţin atunci cînd com ponen­
ţa brigăzilor, inventarul şi te ­
renul lor sint aceleaşi, cînd in ­
tre brigăzile de cîrnp şi cele de
tra c to a re se statornicesc legă­
tu ri strînse, pe o perioadă cit
m a i lu n g ă de tim p . A vînd ,1a
bază e x p e rie n ţa proprie c it şi
pe aceea a gospodăriilor fru n ­
taşe, colectiviştii din Pricaz au
fost perm anentizaţi pe brigăzi
şi echipe. De asem enea, au fost
p e rm a n e n tiz a te In cad ru l gos­ scurt tim p a tu tu ro r lucrărilor
podăriei de m al m ulţi ani ace­
leaşi tracto are, ceea ce a p er­
că bine teren u l şi oam enii de
aici.
— In planul de m uncă pe
cam panie noi stabilim lucrările
ce trebuie efectuate pe culturi
şi etape, precum şi m ijloacele
cu care se execută. Se întîm -
plă Insă uneori, şi asta este în
funcţie de tim p să nu facem
to ate m uncile aşa cum am pre­
văzut în plan, spunea brigadie­
ru l de cîrnp, P etru Voina. Spre
exem plu, chiar azi ni s-a in-
tîm p lat un asem enea caz. Era
există entuziasm şi pasiune
Atelierele centrale de reparat uti­
laje electrice din Vulcan au o sec­
ţie de vulcanizat. Dacă sînt necesari
izolatori de ebonită şi bachelită,
dacă la motoarele ce se repară în
secţiile A.G.R.E.V., la perforatoarele
de mină şi la conductele de aeraj
sînt necesare garnituri precum şi
multe alte piese din cauciuc, ebo­
nită sau bachelită, secţia de vulca­
nizare este aceea care îşi are de
spus cuvîntul. Şi încă un cuvînt cu
greutate. Nu degeaba toate exploa­
tările miniere din Valea Jiului îna­
intează comenzi acestei secţii. Ba
chiar şi alte centre carbonifere din
ţară solicită ajutorul specialiştilor
din Vulcan.
Cine nu a vizitat vreodată sec­
ţia este tentat, probabil, să creadă
că aici lucrează zeci şi zeci de mun-
cilori. Nu mică i-ar fi mirarea aces-
iuî vizitator să găsească în secţie
doar cinci muncitori.
Acest mic colectiv entuziast reu­
şeşte la ora actuală să satisfacă
toate cerinţele în domeniul de ac­
tivitate în care lucrează. Cel mal
oo x>oooooooooo
minare. Cu m ultă grijă el au
lăsat în suitor jug după jug,
plnă au consolidat partea de
sus a suitorului. Apoi au ar­
m a t cu stive hruba creată de
surpare...
Cit de repede a trecut tim ­
pul! De douăsprezece ore erau
acolo insă li se părea că abia
au coborlt in mină. Nici m ă­
car oboseala n-o sim ţeau. Erau
cu toţii fericiţi că au făcut o
treabă bună, că au salvat căr­
bunele ăe la foc.
M are este puterea cu care
rocile încleştează cărbu­
nele ; uriaşe sînt forţele pe
care le dezlănţuie o surpare 1
Dar mai puternic decit toate
este omul.
ţarea mazăre! furajere. Prevăzu­
sem sem ănatul m ecanizat. D e­
oarece te re n u l a fost m oale şi
tractorul nu putea intra, am
m obilizat colectiviştii la sem ă­
n at şi g ră p a t cu a te la je le gos­
podăriei, iar tracto ru l l-am fo ­
losit la arat.
De curînd, p articip ln d la una
din şedinţele de plan n e-am
dat seam a cit de m ult se chib­
zuieşte asupra folosirii ju d icio a­
se a tu tu ro r posibilităţilor, in
vederea term inării în cel m ai
agricole din actu ala cam panie.
D upă ce au fost consem nate lu ­
crările ex ecu tate în cursul zilei,
tov. M aria D ogaru, inginerul
agronom al gospodăriei, a in fo r­
m at asupra m uncilor ce trebu­
iau făcute în ziua u rm ă to a re ;
de plan tat 5 ha. cu cartofi tim ­
purii, de continuat sem ănatul
trifoiului şi al m azărei, tăvă-
lugitul florii-soarelui, g răpatul
griului de toam nă şi al trifo iu ­
lui vechi, plivitul şi în g răşatu l
răsad u rilo r etc. S-a tre c u t apoi
la p lan ificarea tracto arelo r, a te ­
lajelo r şi b ra ţe lo r de m uncă.
— Pentru ca să term inăm
plantatul cartofilor într-o sin­
g u ră zi, in te rv e n i b rig a d ie ru l de p in ă la d a ta 'de 25 a p rilie t o a ­
i
fSffüM üE S?W flE T S1H W ffi
t3»iSBX^nmSX3SSB^BSaZETCflTigBraangiraKa^^ S
pentru
PENTRU
'V-~S
entuziast din acest colectiv este cel
mai vîrstnic muncitor. Matei-baci —
cum îi spun maistrului Ioan A\a!ei
tovarăşii de muncă — este sufletul
colectivului. El nu vine numai cu
priceperea pe care şi-a cîştigat-o
dc-a lungul celor 30 de ani în acea­
stă meserie, ci şi entuziasmul, cu
vorba bună şi înţeleaptă.
Gînd trebuie să confecţioneze o
piesă nouă, mal dificilă, Matei-baci
îşi adună „copiii“ în jurul său şi
le explică ce trebuie făcut. „Tot ce
iese din mina voastră să fie dura­
bil şi exact", le spune el de fiecare
dată. Şi tinerii îi urmează cu drag
îndemnul. Maria Mocanii a deve­
nit o bună vulcanîzatoare. I se pot
încredinţa lucrări mai grele. Şi
ajutoarea Aurelia Loy a făcut în­
semnate progrese. Dar parcă numai
ele ? Ioan Matei îi îndrumă pe toţi
cu aceeaşi dragoste. Numai cînd
fetele îl întreabă cine a înfiinţat
atelierul, Matei-baci înfoarce vor­
ba. Dar o dată tot le-a spus-o...
Era prin 1958. Atunci am fost
transferat la acest atelier. Nu exis­
ta valţul cu care se lucrează acum.
Se lucra mai rudimentar. El, mai­
strul Ioan Matei, a dat de acest
valţ la Preparaţia din Lupeni unde
urma să fie dat la fier vechi. L-au
ajutat lăcătuşii de la I.G.M.M. eind
l-a instalat. La început produceau
800 oînă la 900 de piese într-un tri­
mestru. Apoi .au mai perfecţionat
cîtc ceva la el şi s-a ajuns la pro­
ducţia actuală: peste 5.000 piese
pe trimestru.
Povestea scurtă a valţulul ă pus
pe gîndttr! pe tinerele fete: „Uite ce
se poate face cînd chibzuieşfi fie­
care unealtă, fiecare şurub!“.
NTCOLAE ROVENŢAi
Tehnician — U. E. Vulcan
Contribuţia secţiei de întreţineri
(Urmare din pag. l-a)
la şt-icul de fo n tă în sensul că
aceste pene au fost lungite. M ă­
su ra s-a dovedit eficace. Aceiaşi
m aistru E ăcean u a conceput şi
confecţionat în cadrul secţiei,
m ori p entru p rep ararea m asei
refractare, in vederea p ă stră rii
unui ştie cit m ai m are. R ezulta­
tu l direct al acestei m ăsuri: evi­
ta re a p erfo rărilo r şi u şu ra ­
re a e fo rtu lu i fizic a] oam enilor.
Ca să folosim expresia unui
tovarăş de la furnale, aceste
m ăsu ri au fo st în fă p tu ite în
„cascadă“, adică u n a după alta.
E vorba şi de m odificarea şu-
berelor de aer cald, în sensul
introducerii Inelelor de răcire
din ta b lă In locul celor din fo n ­
tă, care nu m ai rezistau; şl de
înlocuirea penelor de răcire arse
cu capace şi stro p irea cuvel, de
sus: şi de in s tru ire a p e rso n a lu ­ pe fu rn a lişti, d eterm in în d în
lui de în treţin ere în vederea
prelungirii duratei de funcţiona­
re a furnalului nr. 2.
Spiritul inovator al oam enilor
a d eterm in at, p rin tre altele, şi
un progres intr-adevăr rem ar­
cabil In sc u rta re a d u ratei de
schim bare a şuberelor de aer
cald. D acă în ain te vrem e a c e a ­
s tă o p e ra ţie se e fe c tu a tn 12-24
o re, In p r e z e n t s-a a ju n s la 55
de m inute (e vorba de un re
cord). Soluţia, m ecanizarea ope­
raţiu n ii, dublarea n um ărului de
trolii, pregătirea din tim p a tu-
fi bine să asigurăm tran sportul
lor in cîm p cit m ai de dim inea­
ţă. In afară de atelaje să fo lo ­
sim la tra n sp o rt şi tracto ru l,
care după aceea poate trece la
grăpatul trifoiului. De asem e­
nea, sînt de părere ca la sem ă­
natul orzului să ia parte m eca­
nizatorul C onstantin Pătruţes-
'cu, ia r sem ăn ăto area să fie d e­
serv ită de către tov. G heorghe
N iculâ, care are m u ltă expe­
rien ţă în această privinţă şi asi­
gură executarea unor lucrări de
calitate.
La fel s-a procedat cu rep ar­
tizarea celorlalte atelaje şi a
colectiviştilor, avîndu-se în ve­
dere priceperea şi experienţa
fiecăruia. Mai trebuie a ră ta t
că brigadierii urm ăresc îndea­
proape, zilnic, felul cum se în ­
deplinesc lucrările planificate
in seara zilei anterioare, dacă
acestea corespund din pu n ct de
vedere agrotehnic, modul cum
se face norm area şi pontarea
colectiviştilor, indreptînd even­
tualele greşeli.
— Noi ne-am convins că un
facto r im p o rta n t in o b ţin erea
unor re z u lta te cit m ai b u n e în
producţie este şi planificarea
o p e ra tiv ă a m uncii, spunea tov.
Ioan Popa, preşedintele gospo­
dăriei. Avlnd în vedere acest
lucru, ne-am propus ca p rintr-o
p lan ificare şi o rg an izare ch ib ­
zuită a m uncii să term inăm
te lucrările de însăm inţărl pe
care le avem de e fe c tu a t în a c ­
tu ala cam panie.
N. TIRGOB
Fies° vet*iii
pentipu © w oo
m? !5» a e
M obilizaţi de organizaţia
U.T.M., tin e rii din com una T u r-
daş, raionul C răştie, num ai în-
tr-o singură zi au reu şit să
strîn g ă c a n tita te a de p este 5.000
kg. fier vechi. S-au evidenţiat
în m od deosebit C ornel R adu,
Vasile M unteanu, L iana Costea,
Aurel Cigm ăianu, Lucia Josan,
Doina Tom uş etc.
A. LOLEANU
•k
Şl m ecanizatorii de la staţiu ­
nea de m aşini şi tractoare
din Alba Iulia sp rijin ă m unca
oţelarilor hunedoreni trim iţîn-
du-Ie însem nate cantităţi de
fie r vechi. Tn p rim u l trim e s tru
ei au colectat şi expediat o ţe-
lăriilo r 70.000 kg. fier vechi.
M ecanizatorii Ioan Ţ ăranu,
G heorghe Enăşel, Ioan Şandru,
Vasile Simion şi m ulţi alţii, au
fost printre cei m ai harnici.
P. TOMA
ses*? an m u m e i
Efectuînd în ultim ele două luni
peste 120 ore m uncă patriotică,
u n n u m ă r d e 14 tin e r i d e la P r e ­ de ochii ta xa to ru lu i (îl ch ea ­ m a i n e in iţia t pasager din ari- •]
p a ra ţia P e trila au p rim it zilele
trecu te insigna de b rig ad ier al
m uncii patriotice. B rigada de
m uncă p atriotică de la sectorul
tran sp o rtu ri s-a angajat, ca pînă
la sflrşitu l acestei luni, să co­
lecteze 15.000 kg. fie r vechi şi
să efectueze 200 ore m uncă p a ­
tr io tic ă în v e d e re a c u r ă ţir ii şi
în fru m u seţării secţiei.
î. S1MANDI
corespondent
tu ro r pieselor şi o organizare
p erfectă a m uncii.
B ineînţeles, la toate aceste re ­
zultate o contribuţie substan­
ţială a adus-o faptul că secţia
u tilaje a asig u rat din tim p pie­
sele de schim b necesare, fap tu l
că lăcătuşii şi electricienii au
în tre ţin u t în cele m ai b une co n ­
diţii instalaţiile pe parcursul
exploatării, intervenind prom pt,
calificat şi eficient în cazul ivi­
rii celor m ai m ici defecţiuni. Cu
ochii m ereu pe agregate, lă c ă tu ­
şi c a P a v e l "’o la ţi, Ş te fa n B iro,
electricieni ca R udolf T ipţer,
C onstantin Iiavriş, sudorul Ro-
m ulus Pascu, term otehnicianul
Pop M irón, ca şi m a iştrii R udolf
R enk şi A nton R ăcean u , au d at
dovadă de o înaltă cunoaştere
a p ro fe sie i lor, de e x ig e n ţă şi
d rag o ste în m uncă, aju tîn d u i
bună m ăsură succesul lor — în ­
făp tu irea iniţiativei de snorire
a indicilor de U tilizare a fu rn a ­
lelor.
Accié
Este un lucru firesc ca pe
m ăsura dezvoltării m ultilaterale
a econom iei naţionale, să creas­
că co n tin u u şi sectorul tra n s ­
porturilor auto. M ărindu-se p a r­
cul auto, ceea ce duce im plicit
la intensificarea circulaţiei, se
im pune ca cetăţenii patriei noa­
stre în gen eral, şi şoferii, tra c ­
toriştii, m otocicliştii, şefii u n i­
tăţilo r de tran sp o rt, în special,
să cunoască tem einic regulile
de circulaţie, să evite astfel cau ­
zele eventualelor accidente. Ne-
respectarea acestor reguli duce
în m od im plicit la accid en te de
circulaţie. In m ajoritatea cazu­
rilor, accidentele sînt provoca­
te de conducerea autovehicule­
lor sub in flu en ţa b ău turilor a l­
coolice, viteză excesivă, d ep ă­
şirile neregulam entare, defec­
ţiunile tehnice, încredinţarea
volanului unor persoane incom ­
p eten te de a conduce şi altele.
In general aceste cauze sînt cu ­
noscute de întreaga populaţie
şi m ai ales de posesorii carn e­
telor de conducere auto.
Este adevărat că asem enea
oam eni se Intîinesc to t m ai rar
în regiunea noastră. Ca u rm are
a m ăsurilor educative luate de
organizaţiile de partid, a cres­
cut conştiinciozitatea în m un­
că şl In v iaţa de to a te zilele a
cetăţenilor patriei noastre, a
crescut răsp u n d erea lor fa ţă de
interesele societăţii.
Mai există Insă şi elem en­
te care nu s-au debarasat
încă de Influenţa putredei edu­
caţii burgheze, care continuă să
aibă o atitudine uşuratică, in­
dolentă faţă de viaţă, faţă de
societate. Un asem enea elem ent
paf. 8
J7 nou. rez
JL j
/•*** r* r™* i—•e*
'Am a vu t de m u lte ori ocazia, Dă-o naibii de
să călătoresc cu autobuzul şt nene Lascule ! E tim p u l să )
trebuie să recunosc ăe la oun mergem, l-a îm biat taxatorul ’
început că-i o plăcere să faci, — O fi, dar eu m ai stau aici.
de pildă, im drum de la Sibiu — N u !
la D eva cu u n a u to b u z no u — Nu vrei să. vil ?
„T.V.“. C apitonarea cu m a te ­ — B ine ! A tu n ci îi dăm d ru - ţ
rial plastic, amplasarea m oto­ m ul / Şi unde-m i trecu Ion Ro- ]
rului în spatet scaunele mari m an la volan, şi u n d e-m i in- 1
şi co n fortabile, dau in terio ru ­ cepu a clrll vitezele, de-ţl era .j
lui un aspect plăcut. Să tot că­ m ai mare mila de biata m a- 3
lătoreşti cu un asemenea au­ şină. Nu ştiu cum se făcuse j
tovehicul.
Să călătoreşti, dar nu au insă, că şoseaua, care pînă j
oricine, (nu m ă refer la ve ­ atunci m i se păruse largă şi in- ]
cin u l de-alături, ci la p erso ­ căpătoare, devenise la u n m o - .j
nalul de deservire), şi mai m eni dat prea îngustă. Cină 3
ales nu cu oricare autobuz. pe stingă, cînd pe mijloc, cină 1
Iată, eu, bunăoară, m -am ho- pe lingă bornele din dreapta ^
tărit să nu m ai pun piciorul în
autobuzul nr. 51654 H.D. nici ce delim itează lăţim ea şoselei. \
în rup tu l capului.O fi ea m a ­ Mai m are spaim a era a tu n ci 3
şină nouă, vopsită. Intr-o cu­ cînd venea o altă m aşină din T
loare de n u ­ _— f at â - „Eroul“ -J
anţa cafelei cu n o stru ţin e a li-
la p te, o fi a- w i i 'y ’’ ' ' nia dreaptă ^
v ln d p u ţin i lci- atit de bine 3
lom etri la activul ei... Dar incit iţi făcea im presia că 3
cînd m ă gindesc la fa p tu l că ori Intrăm in cel care venea j
bietul autobuz este purtat pa din faţă, ori începem să de- ^
drumuri de un taxator, îmi plantăm bornele de pe m ar- 3
piere to a tă p o fta şi m ai ales... ginea şoselei. i
încrederea In el. Cit despre schimbarea vite - 1
Nu spun că nu m i-ar place zelor, vai de ea m aşină. Cel ^
m ă Ion Rom an), sau de ai şofe­ tobuz işi dădea seama că „ceva 3
rului, Viorel Lasou. N icidecum . n u este in regulă“. Ba o bătrl- J
Băieţi de treabă, n-am ce zice. nică, se duse Ungă Ion Rom an 3
Mai ales că se ajută unul pe şi-l z is e : 3
altul, ori de cite ori se sim te — Opreşte, m aică I Te rog 3
nevoia. Şi această nevoie s-a opreşte, că m î-e groază să m a t )
sim ţit mai ales in ziua ăe 7 merg cu un asemenea autobuz. 1
m a rtie 1962. V eneau de la Si­ Aşa ciriituri şl aşa şerp u itu rt, ?
biu spre Deva. Ajunşi în satul n-am mal avut ocazia să cu- ]
Miercurea, după expirarea tim ­ nosc tn viaţa m ea. Păcat de j
p u lu i legal de staţionare, şo ­ vopseaua ăe pe el. C redeam ¦<
ferul Viorel Lasou a refu za t să că-i nou, dar cînd colo... .j
mai conducă. — Tocmai că-i nou, m ătuşă! 3
— Cale lungă, taică, de ia R ezistă ! N-avea nicî-o team ă, 3
Sibiu pînă aici. Am obosit. îi întoarse acesta pe loc re- 3
Iacă m ai odihnesc o leacă. plică.
J
(Nu, să nu răimlneţi cu im pre­ Şi din nou o sm ucitură 3
sia că „şi-a făcut plinul“ pînă şî-apoî o frînă bruscă de ere- Î
la Miercurea. N-am avu t pri­ deam că vom ajunge cu toţii 3
lejul să m ă conving de acest în faţă, peste presupusul şofer. 3
lucru, in schimb, la Orăştie, în Mare noroc a avut bietul j
cele .35 m in u te de s ta ţio n a ­ Lascu Viorel, a fla t pe banca 1
r e ? ! — una m ică şi... încă din spate, fără n iciu n sprijin, j
u n a t au c o m p le ta t „lipsurile“ P u tea să a ju n g ă cine ş tie -j
'de p e tro feu . Cu a lte cuvinte, unde... Dar aşa, s-a scu la t ~j
oam enii s-au alim entat, iar „ o d ihnit“ şi a trecu t la volan. 1
bietul autobuz a stat singur — Destul ! Ajunge cit al 3
în frig, păzit de pasagerii n e­ c o n d u s! Data viitoare o să te 3
răbdători. in sfîrşit, asta-i mai las m ai m ult. P oate-ţi iei şi tu 3
puţin im portant). carnetul. Nu strică...
Si cum vă spuneam., halta Nu ştiu dacă taxatorului Ion 3
de la Miercurea n-a durat Rom an i-a fost destul cit a 3
m u lt. Vreo 10 m in u te. De-acum, condus, ş tiu insă că pasagerii j
hai din nou la drum .!... au răsuflat uşuraţi atunci cînd 3
Hai, dar cu cine ? Şoferul şoferul şi-a luat postul in pri- 1
se aciuise pe banca din spate
(era cald Ungă m otor), iar mire. Şi m ai ştiu precis că şl 3
taxatorul, n-avea carnet de
conducere. autobuzul a fost m ulţum it de ţ
acest lucru. 1
A. DAVID 2
—J i__ f ^ » -J <— .—/>— I t— /
e circuiafse po
s-a dovedit a fi Iu liu Vile, şofer in flu en ţa băuturilor, a dus la
pe a u to tu rism u l nr. 685 HD., prevenirea unor accidente a-
proprietatea Com binatului car­ proape sigure, aşa cum a fost
bonifer Valea Jiului. Ignorînd c a z u l şo fe rilo r D u m itru Toci ic,
îndatoririle legale ale unui con­ de la I.C.S.H., găsit în sta re de
d u căto r au to , Iu liu Vile a consu­ ebrietate, A lexandru Ciobanu de
m at b ău tu ri alcoolice în tim p la în trep rin d erea cin em ato g ra­
ce se afla în serviciu şi urm a fică D eva, Moise N icolae de la
să plece in cursă. I.R.T.A. H unedoara, Ioan G re ­
bla de Ia I.C.S.H, şl alţii.
In sta re a în care se afla, aşa
cum era şi de aştep tat, nu a D ar nu aceasta este m etoda
m ai putut ţine seam a de regu­ cea m ai eficace în lu p ta p en tru
lile de circulaţie. A început să prevenirea accidentelor şi nu
circule cu viteză excesivă, pu- num ai organele de m iliţie tre ­
nlnd în pericol v iaţa oam enilor buie să se preocupe de com ba­
intîlniţi pe străzi. Tot cu viteză terea cauzelor care provoacă
neperm isă a ieşit brusc dintr-o accidente. B'actorul cel m ai im ­
stradă secundară într-una p rin ­ p o rtan t in m unca de prevenire
cipală, fără să acorde prioritate şi în lătu rarea cauzelor care pro­
de d re a p ta . T ocm ai în acest m o ­ voacă accidente este m unca edu­
m ent a sosit în intersecţie a u ­ cativă m ultilaterală şi perm a­
to b u zu l nr. 51666 HD., p ro p rie ­ nentă care trebuie desfăşurată
ta te a I.G.O. P etro şan i, în cărcat în rîn d u l celor ce conduc a u to ­
cu călători. N um ai ate n ţia de- vehiculele pe drum urile publice
săvîrşită şi p rezen ţa de spirit a ca şi în rîn d u l cetăţen ilo r şi
şoferului G heorghe M alael de pietonilor.
pe autobuz, care a acţionat p u ­
ternic asupra sistem ului de frî- Se con stată insă că la unele
nare, făcînd loc au to tu rism u lu i u n ităţi de transport, cum este
să se strecoare prin faţa sa, a autobaza I.R.T.A. Deva, P e tro ­
putut evita o catastrofă. Şi nu şani, H unedoara şi altele, m u n ­
era pentru prim a d ată cînd ca e d u c a tiv ă In rîn d u l şo ferilo r
şoferul Iuliu Vile încălca re ­ este slabă.
gulile de circulaţie. P entru ab a­
terile sale grave de la legile Cauzele accidentelor se cunosc
circulaţiei, şoferului respectiv i şi pot fi în lătu rate, ele pot şl
s-a anulat carnetul de condu­ trebuie prevenite, dar p en tru
cere. C azul re la ta t este to tu şi aceasta se cere o m uncă insis­
unul dintre cele fericite fiindcă te n tă din p a rte a tu tu ro r o am e­
nu a avut consecinţe grave. nilor şl m ai ales din p a rte a fa c ­
O rganele de m iliţie au găsit torilor de răspundere din u n i­
şi alţi şoferi conducînd in stare tăţile de transport, se cere In­
de ebrietate sau sub influenţa tensificarea com bativităţii faţă
alcoolului. de elem entele uşuratice, se cere
o disciplină conştientă din p a r­
D e p istarea lor Ia tim p, sa n c ­ tea tu tu ro r celor care conduc
ţiunile aplicate şi îm piedicarea autovehiculele, caro circulă pe
acestora de b m al conduce sub drum urile publice.
Got. Mi HAI GROZAVII