Page 64 - 1962-04
P. 64
pagf. 4 DRUMUL1 SOCIALISMULUI ^ umgsg^ gasastHaaa ESKaaraaassrsrosES^ Nr.' 2275
n73llXiXD37ţUţ:r.1 nssggBaaga&mrţra^gazagnB^ ^
Liberările Congresului
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIR I ULTIMELE ŞT IR I U.T.C.L« U .R .S .S ,
U.RoS.S. ©Ibpaie bbo3 ssieeesse M OSCOVA 18 (A g e rp re s). — L ucrările congresului au coru
In d u p ă -a m ia z a zilei d e 17 t i n u a t în ziu a de 18 a p rilie . î n
i i i î sitre c e r e a , e c o n o m ic ă . o i S.U.< aprilie la Congresul U niunii T i şedinţa de dim ineaţă au vorbit
neretului C om unist L eninist din A lexandr K am halov, prim -se-
GENEVA 18 de la trimisul special că e! reprezintă în fapt o expunere mâi vingător pentru propunerile americane, Ox x x x x x x x x x x x x 000000000000 U.R.S.S. a u c o n tin u a t d e z b a te cretar al com itetului regional de
Agerpres, N. Puicca : largă a propunerilor formulate de pre prezentindu le în lumina cea mai fa rile pe m arginea rapoartelor Com som ol M oscova, G uddjihon
şedintele Kennedy îri septembrie !961 la vorabilă, reprezentanţii Bulgariei şi g MOSCOVA 18 (A g e rp re s). In ultim ii şase ani, U niu C.C. al U.T.C.L. şi Comisiei B o b o sad îk o v a, s e c re ta r al C.C.
l.a 18 aprilie, în cursul celei de-a 23-a O.N.U., îurnizînd foarte puţine elemen Cehoslovaciei au subliniat că încă de C entrale de revizie, precum şi al Com som olului din T ad jik is
şedinţe plenare a Comitetului celor 18 te noi. Astfel sc explică probabil faptul la prima citire se constată că docu <> TA SS tr a n s m ite : nea Sovietică a m ărit pro a raportului cu privire la m o ta n , Alexei Lizicev, lo c ţiito ru l
state pentru dezarmare, prezidata de de că primele reacţii la propunerile ame mentul conţine prevederi care încalcă d ificările în S ta tu tu l U.T.C.L. şefului D irecţiei politice a
legatul italian, reprezentantul S.U.A., ricane aii tost foarte reţinute. De altfel principii asupra cărora s-a căzut de o U n iu n e a S ovietica se a flă d u c ţia de oţel cu 26 de m i
A. Dean, a prezentat spre examinare majoritatea delegaţilor aii anunţat că- acord. In acest sens a fost menţionat Au lu at cuvîntul A lexandr K uk- A rm atei şi flotei m aritim e m ili
Comitetului proiectul american de tra şi vor face cunoscută poziţiâ după o mal principiul că măsurile de control nu 3 de p e acum în a in te a S.U.A. lio a n e de to n e, în tim p ce, linov, conducătorul organizaţiei ta re sovietice, Iu ri V oronov, re
tat cu privire la dezarmarea generală şi profundă examinare a documentului trebuie să depăşească cadrul controlului com som oliste din regiunea Sver dactor şef al ziarului „K om so-
totală. Acest proiect, care apare pe ma american. asupra dezarmării. ^ în ceea ce p riv eşte e x trac- în aceeaşi perioadă în S ta dlovsk, V alentin Novikov, fu r- m olskaia P ra v d a “, V iaceslav
sa conferinţei la cinci săptămîrti de la nalist la com binatul siderurgic Eliutin, m inistrul In v ăţăm în tu -
Începerea ei, se intitulează „Schiţa pre Iu cadrul discuţiei •sare a avut loc încercarea de a se institui un con x ţia m inereului de fier, pre- tele U nite, ea s-a redus cu din M agnitogorsk, A lexandr lui superior şi m ediu de sp ecia
vederilor de bază ale Tratatului cu pri imediat dujâ prezentarea acestui doc:- lita te al U.R.S.S., A lex an d ras
vire Ja dezarmarea generală şi totală în ment, au luat cUvîntul reprezentanţii trol asupra înarmărilor, a sublimat 6 cu m şi p r o d u c ţia d e cocs, 15 m ilio a n e de to n e . I n m o B ulgakov, se c re ta r al C.C. al Cesnavicius, conducătorul o rg a
condiţii de pace in lumea întreagă" şi Bulgariei, Indiei, Italiei, Cehoilnvâcie; S indicatelor din U.R.S.S. nizaţiei com som oliste din L itu a
însumează 35 de pagini. şi Angl'e'. reprezentantul Cehoslovaciei, este în o şi se ap ro p ie de nivelul a- m en tu l de faţă, U.R.S.S. n ia si sc riito ru l B oris Polevoi.
contradicţie totală cu concepţia de Apoi au rostit cuvîntări de
Dar chiar de la o primă citire a do In timp ce delegaţii italian şi brita a rnerican în ceea ce priveşte produce aproape aceeaşi salut, reprezentanţii tineretului Congresul a fost salu tat de re
cumentului american se poate constata nic au încercat să pledeze cit mai con- zarmării generale şi totale. De ase ^ producţia de fo n tă şi oţel, c a n tita te de oţel cit cele m ai din U ngaria, R. D. V ietnam , p rezentanţii unor organizaţii de
menea nu pot să nu creeze ddieul- g a- d e c la ra t V iktor H leonikov, m ari ţări capitaliste din tin eret din F inlanda, Indonezia,
o vicepreşedinte al C om itetu- E uropa — Anglia, R.F.G. şi B ulgaria, R.P.D. C oreeană, M on Japonia, R. F. G erm ană, Alge
tăţi suplimentare, a declarat delega 0 lui de S tat al Planificării al
golia, Cuba. ria, A nglia si A ustria.
tul bulgar, termenele prea prelungite
O U.R.S.S. F ra n ţa lu a te la un loc.
ale primelor etape de dezarmare, pre
0000000000<000000000000000000000000000<XX00000000<
văzute dc proiectul american.
.•2IS F. G d S T R O : Piaya G iron im perialiştii
gîsj s u fe rit prâma lo r în frâ n g e re
La riadul său, reprezentantul In de m ari proporfiâ
M OSCOVA 18 (A gerpres). — particulelor cosm ice ce posedă diei şi-a exprimat regretul în legă
In m u n ţii T ia n -S a n , în apro o energie fa n ta stic ă de m ilio a tură cu făptui că proiectul american continentul am erican
piere de Alm a-Ata, se constru ne de miliarde de electron- nu prevede de loc termene pentru în HAVANA 18 (A g e rp re s). — liştii au su fe rit prim a lor în-
ieşte prim ul laborator subte volţi. făptuirea celei de-a treia etape. In Cu prilejul aniversării eşecu fringere de m ari proporţii pe
ran din lum e pentru studierea această ordine de idei ia Geneva se lui agresiunii im perialiste de la continentul am erican“.
razelor cosmice. Pentru acest In cadrul acestui laborator se aminteşte că într-una din şedinţele
construiesc cele m ai mari dis
laborator a şi fost săpat un pozitive din lume pentru capta recente ale comitetului delegatul in Playa G irón, Fidel Castro, p ri Nu a trecu t decit un an, dar
tu n e l de 50 m. rea razelor cosmice — camere dian a subliniat în mod deosebit ne mul m inistru al Cubei, a făcut cit de m ult în urm ă au răm as
cesitatea înfăptuirii rapide a între o declaraţie pentru ziarul „No speranţele acelora de a aservi
Aici, la 3.340 m. deasupra Wilson, contoare din mase plas
din nou p a tria noastră, de a
nivelului mării, s-au pus ba tice speciale care devin lum i gului proces da dezarmare. ticias de Hoy“. „Acum un an, transform a pe fiii şi fiicele ci
zele studierii proceselor nuclea niscente atunci cină sini stră In cercurile din apropierea Comi a spus C astro, s-a afirm at că în robi, se spune în d eclaraţia
re care intervin sub acţiunea bătute de raze cosmice, precum revoluţia cubana va îi zdrobită. Iui Fidel C astro. Aceste sp e
asupra substanţelor terestre a şi alte aparate. tetului se exprimă părerea că ame Pe atu n ci se credea că deasu ranţe sînt to t m ai m ult de
ricanii au prezentat acest document pra patriei noastre chinuite va
sub presiunea a însăşi desfăşurării
conferinţei şi a numeroaselor critici i fililí d in nou o d io su l d ra p e l dom eniul trecutului, ca groaz
----------------- .•-•g g care le-au fost adresate pentru decla al d o m in a ţie i - s tră in e , a l c ri nice coşm aruri care nu pot re
veni într-o ţa ră unde întregul
Conferinţa raţiile vagi şi neangajate făcute pinâ m elor, e x p lo a tă rii şi p riv ile g i popor, neprecupeţindu-şi for
9 ilor p entru puţini. ţele, cu p reţu l unor jertfe u ria
acum în tot cursul lucrărilor. şe şi al sîngelui fiilor săi, fă u Tinerii com som olişti, specia Uşti in industrie, răspund che- {
a preşedinte o y. a. Poporul nostru însă a făcut reşte un viitor m inunat.
Referirtdu-sc la impresia penibilă | mării P.C.U.S. şi pleacă la lucru la sale. IN F O T O : A cti-}
m inuni de patriotism , a dat do Fidel C astro şi-a încheiat
pe care a produs-o atit asupra de vad ă de un cu raj u im ito r şi o scurta declaraţie prin cuvintele: } vişti ai organizaţiei comsomo liste din Iaroslavl — inginerul \
legaţilor neutri la conferinţa de la în cred ere n e stră m u ta tă în re „Glorie veşnică eroilor care au
WASHINGTON 18 (Agerpres). - tre altele, Kennedy a fost întrebat Geneva cit şi asupra opiniei publice v o lu ţie . -Acolo, p e c îm p u l d e c ăzu t în lu p ta p e n tru in d e p e n !V iktor JuKov, prim -secretar al organizaţiei orăşeneşti com so- )
TASS transmite : în general, faptul că S.U.A. au ve bătălie, îm preună cu fum ul ul
dacă aceste propuneri americane pre nit la conferinţă fără nici un plan tim elor focuri, s-au spulberat denţa patriei ! Trăiască revo j moliste, Svetlana larlîkova, in structor al organizaţiei regio- 1
La o conferinţă de presă care a precis de dezarmare (ceea ce ar pu lu ţ i a s o c ia lis ta 1“ .
avut loc la Gasa Albă J. Kennedy, văd vreo participare tehnică a R.D. Oíale comsomoliste, şi m ecanicul Vădim Andreev, tehnician c lj
preşdintele S.U.A., a declarat că la
18 aprilie delegat«! Statelor Unite a Germane la administraţia internaţio tea constitui şi un indiciu pentru in a c e ste iluzii d e m e n te . Im p e ria - Jcom itetului raional com som olist care au hotărît să lucreze la j
supus spre examinare Comitetului ce
lor 18 state de la Geneva proiectul nală pentru controlul asupra accesu tenţiile reale ale anumitor cercuri ţară. )
american de Tratat cu privire Ia
dezarmare. Preşedintele a declarat că, lui în Berlinul occidental. din S.U.A.), ziarul „New York li U Thant va vizita a rg en tin a : C ăpeteniile m ilitare
după cum speră el, aceste propuneri mes“ scrie: „De fapt oficialităţile de Uniunea Sovietică preg ătesc o nouă lovitură de stat
vor exercita o „influenţă constructivă" Kennedy a răspuns că această pre aici admit acum că Departameriul de
asupra lucrărilor conferinţei de la vedere există într-adevăr alături de al Stat a fost neglijent neavînd un ase MOSCOVA 18 (A g erp res). —-
Geneva. íele în propunerile americane, pe care menea proiect gata pentru a lî pre
S.U.A. le discută în prezent cu aliaţii
Răspunzînd la întrebarea unui co lor. In acelaşi timp preşedintele a su zentat la începutul conferinţei de la TASS tra n s m ite :
respondent, Kennedy a declarat că bliniat că toate propunerile sus-meriţio-
poziţia S.U.A. în privinţa reluării ex riate ále S.U.A. nii depăşesc Cadrul fos Geneva, cu alît mai mult cu cit La invitaţia guvernului so BUENOS AIRES 18 (Agerpres). — sînt transferate din Bahia Blanca la Referindu-se la răspunsurile trimise
perienţelor nucleare în atmosferă nu telor variante ale soluţionării proble experţii Agenţiei americane dc con vietic, U T hant, secretar gene Situaţia politică din Argentina a fost Buenos Aires“. lui Guido de liderii Partidului fostului
s-a schimbat şi că ele vor efectua mei vesi-berlinezc, propuse de Occi ra l provizoriu al O.N.U., va vi dominată Î11 cursul ultimelor 24 de ore preşedinte Frondizi, Uniunea civică ra
seria proiectată de experienţe. Men- dent. Kennedy a declarat că proble trol asupra armamentelor şi de de de ştirile pregătirii unei noi lovituri de Agenţiile occidentale de presă rela dicală intransigentă şi ai Partidului
ţinindu-se pe vechea poziţie ultima ma vest-bérlinezá implică primejdii se zarmare s-au aşteptat de la bun în stat din partea comandanţilor militari tează în acelaşi timp că două dintre ce Uniunea civică radicală a poporului
tivă, preşedintele Kennedy a repetat rioase pentru pace arăttnd în acelaşi care ar urma să instaureze la putere o le trei mari partide politice din ţară au agenţia United Press International su
că S.U.A. vor efectua experienţele timp că S.U.A. caută şi vor călită căi ceput ea Uniunea Sovietică să pre z ita U .R.S.S. la s fîrş itu l lu n ii junta militară. Potrivit relatărilor agen răspuns la apelul adresat de preşedin bliniază că, aşa cum a indicat minis
dacă nu va fi încheiat un „acord pentru soluţionarea ei prin mijloace ţiei France Presse, aceste ştiri „circu
cuprinzător" cu privire la interzicerea paşnice. Totodată preşedintele a subli zinte un asemenea proiect“. august sau la începutul lunii lă cu persistenţă la Buenos Aires" fiind tele Guido prin care le cere să prezinte trul argentinean al Afacerilor Interne,
experienţelor, care să prevadă un niat că Statele Unite îşi vor spori şi puse în legătură cu nemulţumirea co
pe viitor puterea militară, astfel îitcit Următoarea şedinţă plenară a Co s e p te m b rie a.c. mandanţilor militari faţă de evoluţia si un plan politic „pentru menţinerea de Rodolfo Martinez. „ambele fracţiuni ra
să fie „gafa pentru orice întorsătură tuaţiei politice din ţară. Agenţia adaugă
a evenimentelor". mitetului pentru dezarmare va avea D ata precisă va fi fix ată u l mocraţiei politice şi sociale". După cum dicale se opun cererilor militarilor de
In 'egătură cu relatările apărute în Ioc la 19 aprilie. terior. transmite agenţia Reuter, acest apel, interzicere a peroniştilor şi comunişti
presa americană că cercurile militare care se bucură de sprijinul comandan
din S.U.A. intenţionează să transmită ierme wal oe greve fi Japonia lor în Argentina şi pentru anularea
ţilor militari, are drept scop să obţi
completă a victoriilor lor obţinute în
nă aprobarea principalilor lideri politici
sistem de inspecţie. El a adăugat Franţei diferite genuri de armă atomi TOKIO 18 (Agerpres). — afiliate la Uniunea muncitorilor din că în cursul zilei de luni, „forjele de pentru anularea alegerilor de la 18 mar. alegerile parţiala de la 18 martie“. Li
imediat că „şansele de a se realiza că americană şi unele s'ec.rete de pro Oamenii muncii din Japonia îşi industria chimică producătoare de poliţie au fost întărite in capitala nr- tie şi împiedicarea sprijinitorilor fos derii partidului Uniunea civică radicală
un asemenea acord sînt reduse“, lă- ducţie a acestéia, unul din corespon continuă lupta pentru îmbunătăţirea materiale sintetice au anunţat pre gentineană, efectivele jandarmeriei au tului preşedinte Juan Rer~i de a-şi ccu intransigentă au cerut, de asemenea,
sînd implicit St se înţeleagă că pro denţi l-a rugat pe .ennedy să expună condiţiilor de viaţă şi pentru apă lungirea pe o durată nelimitată a fhst sporite, iar trupe de infanterie pa funcţiile în care au fost aleşi. eliberarea preşedintelui Frondizi.
blema reluări experienţelor nucleare poziţia S.l. în această problemă. rarea libertăţilor democratice. La 17 grevei începute la 15 aprilie.
în atmosferă de către Statele Unite aprilie ei au pornit cel dc-al 7-lea O nouă criză politică în Republica Potrivit agenţiei UFl, preşedintele
a şi fost definitiv rezolvată. Preşedintele a răspuns că politica val de acţiuni greviste în cadrul Valului de greve i s-au alăturat şi. Dominicană Guido întîmpină serioase dificultăţi şl
S.U.A. rămînd ca şi pînâ acum nega „ofensivei de primăvară" ce se des muncitorii du industria metalurgică în Congres unde Camera inferioară, iti
Preşedintelui i s-au pus o serie făşoară în prezent în Japonia. Feste şi din industria de construcţii navale. SANTO D O M IN G O 18 (A ger- că posturile guvernam entale pe ciuda unui „ultimatum" de 48 de orc
de întrebări în legătură cu relatările tivă în ceea ce priveşte răspîndirea con 790.000 de muncitori şi funcţionari In seara zilei de 17 aprilie a avut preş). — c a re le d eţin . U nii din m em b rii dat de Guido, şi-a amînat la 16 apri
apărute în presa occidentală cu pri tinuă a armei atomice în lume. Aceas au declarat grevă şi au organizat loc la Tokio un miting la care au U niunii ocupă posturi m iniste lie lucrările fără ca să aprobe cererile
vire la propunerile suplimentare ale mitinguri de protest împotriva sala luat parte 7.000 de muncitori din di D upă cum relatează agenţia ria le şi alţii p o stu ri de g u v ern a guvernului privitoare la anularea ale
S.U.A. în problema vest-berlineză. In- tă politică, a adăugat preşedintele, va riilor scăzute şi condiţiilor mizere de verse ramuri industriale. Ei au adop A ssociated Press, în R epublica to ri. gerilor de la 18 martie.
fi promovată şi pe viitor cit timp con tat mai multe rezoluţii, cerînd creş D om inicană a izbucnit o nouă
® ÎPIE SCURT siderente de securitate nu ne vor deter terea substanţială a salariilor, îm criză p o litică în u rm a r.on.nic- U niunea civică cere ep u rarea în tă rire a tru p elo r
mina să o revizuim. bunătăţirea condiţiilor de muncă şi tului care s-a produs între Con rad icală a ap aratu lu i de sta t de d e m e n ţin e re
HANOI. — In primul trimestru al şi-au exprimat opoziţia faţă de le siliul de S tat p rezid at de R afael elem entele tru jilliste. în ţa ră au
anului curent, volumul producţiei glo viaţă şi de muncă. gile economice favorabile monopolu B onnelly şi U niunea Civică n a avut loc în u ltim u l tim p n u m e a o rd in ei în A lg e ria
rilor capital iste.
mEP S C U R T ®Muncitorii de Ia compania aeriană
japoneză „J.A.L." au declarat o
satelitul s a plasdt pe orbită, întrucit, grevă de 24 de ore ce'rînd mărirea
după cum arată UPf, toate datele cu salariilor. Greva a împiedicat toate
bale a întreprinderilor de stat din R. 1). privire la sateliţii militari, trebuie păs zbortirilc avioanelor acestei companii După miting, muncitorii au de- ţională. U niunea a declarat că roase tulburări deoarece guver P A R IS 18 (A g e rp re s). —
Vietnam a înregistrat o creştere de 22,7 trate în secret. atit pe liniile interne cit şi pe cele monslrat pe străzile capitalei, indrep- în tre ea şi guvern există „diver nul nu a dovedit destulă energie TASS transm ite :
la sută, faţă de perioada corespunză internaţionale, în tot cursul zilei de tîndu-se apoi spre sediul parlamen genţe fu n d am en tale“ şi a o rd o
toare a anului trecut. Extracţia mine BERLIN. — Fostul şef al poliţiei din 17 aprilie. tului unde au înmînat petiţii în n at m em brilor săi ca într-u n în în d e p ă rta rea din p o stu ri de In A lgeria au fost create noi
reului de crom a sporit cu 33,9 la su lagărul de Ia Buchenwald, Obergrup care erau formulate cererile lor. term en de zece zile să p ă ră s e a s răspundere a adepţilor fostului t r u p e ele m e n ţin e r e a o rd in e i
tă, producţia de cărbune — cu 17,8 la penführer SS von Waldek, care a dat Au mai declarat grevă muncitorii dictator T rujillo. din care fac parte peste 200
sută, de zahăr — cu 36,8 la sulă. ordin de reprimare Sălbatică a deţinu din industria chimică. 30 de sindicate de plutoane de jan d arm erie şi
ţilor şi care poartă răspundere pentru
DELIII. — La 18 aprilie a avut Ioc asasinarea conducătorului clasei mun Un an de mari victorii tru p e m obile de secu ritate şi
prima şedinţă a celor două Camere ale citoare germane Ernst Thälmann, se penrru forfele patriotice botiene peste 100 de com panii din fo r
noului parlament indian, la care au par ai, i în deplină libertate şt este mare ţele arm ate locale. E fectivul to
ticipat preşedintele republicii, Prasad, proprietar de pămînt în landul vest- tal al trupelor de m enţinere a
vicepreşedintele republicii, RadRăh'nsli german Hessen — a declarat Kurt Win
na n, primul ministru Jawaharlal Neh- kler, fost deţinut politic în acest lagăr. D em onstraţii — Declaraţiile generalului Kong Le — ordinei este de 40.000 de p e r
soane recru tate din rindurile
ru, membrii guvernului indian, mem BONN. — După cum anunţă ziarul
bri a corpului diplomatic. „General-Anzeiger“, bugetul de stat al îm p o triv a im p e XIENG Kt A \G 17 (Agerpres). — Generalul Kong Le a chemat toate a lg e rie n ilo r. D in cin ci o fiţe ri
RID DE JANE1RO. - In statul bra R. F- Germane pe 1963 va atinge ci rialism ului a- In cadrul unei recepţii oferite cu forţele patriotice şi întregul popor care com andă o com panie, cel
zilian, Paraiba, continuă acţiunile ţă fra record de cea. 60 de miliarde de m erican şi a prilejul -inului nou budist, generalul să-şi întărească vigilenţa împotriva puţin unul treb u ie să fie arab.
răneşti. In oraşul Sape a avut loc o de mării. Aceasta. întrece cu aproape 7 clicii lui Diern r onk le . comandantul şef al tor manevrelor rebelilor, pentru consoli
monstraţie a ţăranilor împotriva sama miliarde de mărci bugetul anului curent. în provincia S » A >¦:v v .'.w w W îy .' ••••A.w .y .v. ţelor armato alo guvernului regal darea unităţii lor în lupta pentru un D upă cum relatează agenţia
volniciei latifundiarilor. Demonstraţia D inh Tucng din I laoţian, a declarat că anul care s-a Laos indepndent şi neutru. France Presse, trupele de m en
s-a încheiat printr-un miting. Jose Jof- Ziarul subliniază că, după toate pro V ietnam ul de scurs a fost un an de mari victorii
fili, deputat a1 Congresului Naţional, babilităţile, cheltuielile militare vor creş Sud. IN FO TO : pentru forţele patriotice iaoţienc. Ele După cum transmite postul de ra ţinere a ordinii sînt subordonate
care a luat cuvîntul la miting, a con te cu 1,5 miliarde mărci. La o demon au infrint pe duşman şi l-au obli dio al unităţilor Patet-Lao, chiar cinci
damnat pe latifundiari pentru încer straţie a popu gat să ducă tratative pentru stabili poporul laoţian sărbătorea anul nou o rg an u lu i executiv provizoriu.
cările lor de a folosi armata în vede HAGA. — După cum anunţă Minis- laţiei din ra io rea păcii. Kong Le a condamnat jo budist, trupele rebele au atacai po
rea înăbuşirii acţiunilor ţăranilor care ter'it de Război al Olandei, la 19 apri nul Cai Lay, cul dublu al Statelor Unite în proble ziţiile forţelor patriotice Ia sud de In num eroase puncte ale te ri
duc o luptă dreaptă pentru pămînt. ns va fi trimis în Irianul de vesl un nou provincia Dinh ma laoţiană. El a declarat că torţele Nam Tha. Rebelii au fost respinşi
iot de 800 de soldaţi. Agenţia de pre Tuong la care patriotice au obţinut succese însem toriului algerian trupele de
TOKIO. — Fujieda Sensuke, minis să Antara anunţă de asemenea că de s-a ce ru t să sc nate în eforturile lor de a impune o cu succes de forţele patriotice.
trul de Război al Japoniei, a declarat taşamentele de partizani indonezieni pună capăt fă respectare strictă a acordurilor de în m enţinere a ordinei vor fi
că guvernul intenţionează să ceară co şi-au intensificat operaţiunile în regiu rădelegilor nii- cetare a focului şi in lupta pentru
mandamentului forţelor armate ameri nea nordică a Irianului de vest. In ul litariştilcr am e apărarea regiunilor eliberate. Ele au practic subordonate arm atei
cane din Japonia luarea de măsuri pen tima vreme, relatează ageilţia amintită, ricani şi a cli respins atacurile inamicului pe toate franceze.
tru a nu admite ca cetăţenii japonezi detaşamentelor de partizani li s-au ală cii Iui Diern. fronturile. Kong Le a subliniat tot
să cadă victime ale militarilor ameri turat şi unii membri ai forţelor ele re odată că moralul trupelor rebele a E x p lo z ie la o u z in ă din S. U. A.
cani. presiune olandeze, care au dezertat. scăzut în măsură însemnată. Mulţi
NEW YORK 17 (A g e rp re s). — explozie, u rm a tă de un incendiu
NEW YORK. — La 17 aprilie for OTTAWA. — La 17 aprilie John Die- soldaţi şi subofiţeri au trecut de par D upă cum anunţă agenţia distrugător. Pom pierii care au
ţele militare aeriene ale S.U.A. au lan fcnbaker, primul ministru at Canadei, U nited Presş In tern atio n al, Ia sosit la fa ţa locului au găsit, p o
sat de I3 baza Vandenberg (Califor a anunţat în Camera Comunelor că 17 a p rilie , la u z in a c h im ic ă OHn t r iv it u n o r d a te p r e lim in a r e , 15
nia) un satelit pe o orbită polară. N-a va cere în cursul acestei săptămîni gu M atheson din lo calitatea B ran m o rţi şi 35 ră n iţi p rin tre darî-
vernatorului general, Georges Vannîer. denburg (statu l K entucky — m ătu rile în flăcări. Se a şteap tă
dizolvarea ParlamenFuluf şi ţinerea de c a n u m ă r u l v ic tim e lo r ;;ă fie
fost comunicată ora lansării şi dacă alegeri generale la 18 funie. tea forţelor patriotice. S.U.A.) s-S p ro d u s o p u te rn ic ă m u lt m ai m are.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: litó, 189, 75, 647. Taxa plătită !11 numerar conform aprobării Direcţiei Generale F.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Boli grafică „1 Mai“ — Deva.