Page 65 - 1962-04

PROLF.T'ARÎ DIR TWÂTZ ŢĂRILE, UN1ŢI-VĂ ! I lo iă r îr e a CoosIHailia! ele M iniştri
cu privire la organ izarea
4 pagini 20 bani WMi
direcţiilor com erciale region ale
cih ig B S sE ti
Printr-o liotârîre a Consiliului de Mi­ dotarea ei cu utilaj, montarea, repara­
o Organizarea şi planificarea niştri, secţiile comerciale ale staturilor rea şl întreţinerea acestora, precum şi
muncii în G.A.G. (pag. 2-a) populare regionale şi ale oraşelor bucu­ introducerea formelor rapide şi econo­
reşti şi Constanţa se organizează în di­ micoase de servire. Organizarea ştiu
® Să cunoaştem şi să ne în­ recţii comerciale. dierii cererii de consum, una din atri­
suşim metodele bune de muncă buţiile principale ale acestor organe
Această măsură este menită să ducă economice, va contribui la satisfacerea
(pag. 3-a) la îndeplinirea în mai bune condiţii a iu mai bune condiţii a cerinţelor popu-
® In faţa hărţii : Algeria sarcinilor puse de partid în ce priveşte laţ iei.
dublarea volumului circulaţiei mărfuri­
(pag. 3-a) lor în perioada 1960-1965, dezvoltarea Direcţiile comerciale regionale func­
o De peste hotare reţelei de desfacere cu amănuntul cu ţionează pe principiul gospodăririi so­
5.000 de unităţi, întărirea bazei tehni- cialiste. Cheltuielile lor administrativ*
(pag. -l-a). co-materiale a comerţului. în vederea gospodăreşti se acoperă nuînai din be­
îmbunătăţirii aprovizionării şi servi­ neficiile realizate de unităţile corner*
Anul XIV. Nr. 2276 V ineri 20 apriiie 1962 rii populaţiei. ciale. direcţiile fiind astfel direct in*
teresate în bunul mers al acestor uni­
iamssmsaBnm ssBmamssBKBnssaBm Direcţiile comerciale regionale au tăţi, în îmbunătăţirea permanentă a
sarcina să coordoneze şi să controleze aprovizionării şi servirii populaţiei.
Din fier vechi — otel noii ! întreaga activitate a comerţului socia­
list de pc teritoriul respectiv şi să con­ Modul de organizare şi funcţionare
Zilele trecute, cu fiecare zi ce ducă direct întreprinderile şi organi­ a direcţiilor comerciale stabilit prin Ho*
zaţiile comerciale locale. In atribuţia tărîrea Consiliului de Miniştri întăreşte
îa cuptorul 1 al Chemarea com itetului U. T. M. trece de tot m ai lor iniră urmărirea realizării planului îndrumarea, controlul şi răspunderea
circulaţiei mărfurilor, a felului în care Ministerului Comerţului Interior faţă
oţelăriei M artin din C. S. Hunedoara, adresată tuturor m ult oţel. Cu­ este folosit fondul dc mărfuri şi se asi­ de activitatea acestora şi a întregului
nr. 2 din Com ­ n o aştem că în a. gură aprovizionarea şi buna servire a comerţ local. Totodată se creează co­
consumatorilor. Fie urmăresc dezvolta­ mitetelor executive ale sfaturilor popu­
binatul siderur­ organizaţiilor U .T.M . din regiune b atajele Văii Jiu ­ rea reţelei de magazine, restaurante, lare regionale condiţii de a sc con­
bufete, cofetării ctc. si amplasarea aces­ centra asunra problemelor de fond ale
gic H unedoara a lui, ale m inelor tora corespunzător necesităţilor popu­ aprovizionării şi servirii populaţiei şi
laţiei, stabilesc măsurile necesare pen­ de a cuprinde mai bine sarcinile ce
fo s t e la b o r a tă cea d e-a 1 0 .0 0 0 -a Este ad ev ărat că p e adresa din B arza, Z Iatna, pe şantierele tru modernizarea reţelei comerciale. revin comerţului local.

şarjă de la in trarea oţelăriei în c o m b in a tu lu i so sesc în fie c a re zi, de construcţii, în in cin ta fab ri­
funcţiune ; în luna m artie, co­ din cele m ai în d e p ă rta te colţuri cilor şi uzinelor, în secţiile şi a-
le c tiv u l o ţe lă r ie i PA artin n r , .1 a ale ţă rii, ale regiunii, sute şi su ­ telicrele acestora, se găsesc în ­
p ro d u s peste sarcinile de plan te de tone de fier vechi. Ştim că sem nate can tităţi de m etale ca­

a p ro a p e 900 to n e oţel. A ceste num ai tineretul de pe raza ora­ re nu m ai pot fi folosite. Cu­ Şeful de brigadă
realizări sînt rodul m uncii e n tu ­ şului H u n ed o ara a colectat şi noaştem că în gospodăriile ag ri­
ziaste a oţeîarilor, care, sub în ­ p r e d a t de la în c e p u tu l a n u lu i şi cole colective, în gospodăriile a- -n>
d ru m area organizaţiilor de p în ă în p rezen t m ai m u lt de gricole de stat, în S.M .T.-uri, în
p a rtid şi-au sporit eforturile 5.000 to n e fie r vechi. P e n tru a fiecare gospodărie p erso n ală de — Aici, in curtea asta au că­ doua zi, i-a adunat pc ortaci în jurul
p e n tru a da p atriei oţel to t m ai veni în^pJGijinul o ţelurilor, la noi la o raşe şi sate, se găsesc d ife­ zut ucişi muieri de-ai noştri un său şi lc-a arătat cum trebuie să
m ult şi de cea m ai bună cali­ în com binat au fost organizate rite obiecte m etalice uzate.
tate. acţiuni la care au particip at amil 1929, pentru că au cerut o fie organizată munca şi ce se cere
sute de u tem işti şi care s-au Toate aceste rezerve aşteap tă
D ar rezultatele obţinute nu re­ soldat cu colectarea a peste să fie strînse şi pred ate cen tre­ bucată de pline şi dreptul la o via­ de la fiecare dintre ei. Gu toate aces­
flectă toate posibilităţile existen­ 3.300 to n e fier vechi. O rg a n iz a ­ lor în trep rin d erii p e n tru colec­
te. Avem la H unedoara cuptoare ţii de b a z ă U.T.M. cum a r fi ce­ ta re a m etalelor. De aceea, pe ţă de om — !-a spus bătrinul Ion tea, în luna decembrie brigada sa
bine puse la punct, oam eni p ri­ le de la secţiile tra n s p o rtu ri, la ­ această cale, ad resăm un căl­
cepuţi, entuziaşti, h o tărîţi să du­ m in o ru l de 650 m m . ş.a., au în ­ duros apel către toate organiza­ Ootroază lui Dumitru Dascălu, cirul abia izbutise să-şi îndeplinească pla­
că la îndeplinire sarcina stabilită ţeles chem area n o astră şi prin ţiile U.T.M. din reg iu n e p e n tru
de p artid , de a spori continuu acţiunile între prinse au strîns a face din acţiu n ea p a trio tic ă de a coborit pentru prima dată în mi­ nul. Mai erau unii care lipseau ne-
p ro d u c ţia de oţel. P e n tru a folosi sute de tone de fier vechi. colectare a fierului vechi o ches­
d b i p lin aceste po sib ilităţi este tiune de onoare, p en tru a ne tri­ nă. „Să nu uiţi asta niciodată! Mi­ motivat, alţii lucrau fără să pună
A ceasta însă nu e suficient. m ite în fiecare zi to t m ai m u lt
n ecesar să fim ap ro v izio n aţi cu Avem nevoie de c a n tită ţi din ce fier vechi. In acest fel, o ţelarii mai aşa vei şti să preţuieşti viaţa sun t. Atunci, Dumitru Dascălu a
în ce m ai m ari de fier vechi, du ­ H u n edoarei vor da p a trie i oţel
c a n tită ţi cît m ai m ari de fier pă cum industria noastră con­ to t m ai m ult. de astăzi". stat din nou de vorbă cu ei. A
stru cto are de m aşini are nevoie
vechi u n a din p rincipalele com ­ Ne exprim ăm convingerea că Au trecut opt ani de cîud tină- spus răspicat, în faţă, fiecăruia, că

ponente ale şarjelo r noastre. rut Dumitru Dască'u a venit la mi­ aşa nu se mai poate continua, „(inie

- această chem are va găsi un larg na Lupcni să se facă miner. Tova­ vrea să muncească alături de mine,

ecou în rîn d u rile tu tu ro r tin e ri­ răşii de muncă mai vîrstnici i-au acela sa muncească organizat, bi­

1.100 tone tier vechi predate ia I.C.i lor din regiunea n o a stră , care de întărit sentimentul de respect pen­ ne, cu tragere de inimă. Să nu fie
fiecare d ată au dovedit că sînt
tru 'roii ir.n 1929, i-au cultivat în cu braţele aici şi cu mintea în altă

Brigăzile de m uncă patriotică la înălţim ea sarcinilor pe care suflet mîndria de a li urmaş al bra­ parte, să nu vină obosit la şut.
din Valea Jiului desfăşoară o p a rtid u l le p u n e în f a ţa lor.
m uncă susţinută pentru colec­ tineri, au colectat în prim ul tri­ vilor mineri, luptă- miiii „ ..................... — Ge, adică voi
tarea fierului vechi. Cele peste mestru al acestui an şi au ex­ COM ITETUL' U .T.M . AL
380 brigăzi de m uncă patriotică pediat oţeîarilor hunedoreni C O M B IN A T U L U I Echipă în care lucrează lăcătuşul loan Oniţă, de la d e ­ lori pentru o via- Din poşfa sînleţi mulţumiţi
din oraşul regional Petroşani, cantitatea de 1.100 tone fier S ID E R U R G IC poul C.F.R. Teiuş, a reparat în trim estru l I al anului acesta, o ţă mai bună. Acum dc rezultatele mun­
vechi, pentru a fi transform at HUNEDORA locomotivă peste plan.
In oţel nou. lupta pentru feri­ concursului cii voastre? Cil
cirea poporului se ciştigaţi acum? -55

care cuprind mai m ult de 10.000 R. NiCOLAE duce cu timpul .................. ... pînă la 52 lei pc
şi cu tonele de cărbune „Mereu mai post. E ruşine. Sîntem cu toţii mi­
S u c c e s e le co n stru cto rilo r d e dru m u ri Econom isesc com bustibil Indici calitativi mult şi mai bun", a devenit lozinca neri tineri, condiţii bune de muncă
tuturor. avem. Dar nu numai la ciştig să
Constructorii de dru­ ţie dc 112,30 la sută. marginea drumurilor în tre c e re a socialistă care se ducerea tim pului de spălare şi su p erio ri vă gîndijl. A fi miner este o mare
muri din regiunea noa­ S-au executat lucrăridc ctc. desfăşoară îa depoul C. F. R. reparare a locom otivelor, buna Dumitru Dascălu s-a încadrat re­ cinste“.
stră au obţinut fru­ întreţineri de drumuri Sim eria, a cuprins în treg u l co­ în treţin ere a locom otivelor, şi La întreprinderea de panificaţie din pede în atmosfera de muncă entu­
moase succese în pri­ pc o lungime de In prezent sc lucrea­ lectiv de m uncitori şi teh n ici­ rem orcarea de trenuri cu su- Orâşfie, întregul colectiv are ca obiec­ ziastă. .Memoria eroilor căzuţi pen­ Cuvintele înflăcărate ale lui Das­
mul trimestru al anu­ 89,100 km., ziduri dc eni. M ecanicii, fochiştii şi lăcă­ p r a to n a j, s-a re u ş it e a în 13 tive principale în muncă să îmbună- tru o viaţă mai bună, povestirile călii au mers la sufletul oamenilor
lui. Astfel, în această sprijin în valoare dc ză intens la şoseaua tuşii de la întreţinerea parcului zile să se realizeze econom ii de ţească continuu calitatea produselor şi minerilor vîrstnici despre viaţa lor din brigadă. Mulţi dintre ei ţineau
perioadă, ei au înde­ 170.000 Ici, s-au plantat de locom otive, lu p tă p entru a peste 230 tone com bustibil con­ să lărgească numărul de sortimente. din trecut, comparate cu viaţa feri­ privirile în jos. Dar asta nu a du­
plinit planul in propor­ circa 5.000 pomi pe Gcoagiu - Ăluia'; - Zlaria, realiza cit m ai m u lte economii. venţional, norm a te h n ic ă să fie Pentru înfăptuirea acestor obiective, în­ cită dc astăzi, ii dădeau lui Das­ rat mult. Astăzi ei merg cu fruntea
redusă ca 9 la sută, iar planul tre muncitorii secţiilor se desfăşoară călu puteri sporite. Muncea cu riv- ridicată şi în priviri le străluceşte
la şoseaua Simena-Pe- N um ai în această lună, prin re- pe depou să fie depăşit cu 7 o susţinută întrecere. nă. mîndria. Numele de miner nu l-au
la sută. pătat. De la începutul anului şi pî­
trosani etc. După un trimestru de activitate, re­ timpul a trecut, Dascălu continua nă în prezent ei au dat patriei peste
Com uniştii Ican Tigaie, loan zultatele sînt bune. Toate echipele au să fie un miner harnic. Iu decem­
Şolea, Simion Istra te şi Cornel realizat indici calitativi superiori, cu un brie 1961, conducerea sectorului I A 2.000 tone de cărbune peste plan.
C araşca, sînt ciţiva dintre fru n ­ punctaj între 26-27. De asemenea, nu­ i-a încredinţat conducerea unei bri- „Zi de zi mai mult cărbune şi de
taşii întrecerii socialiste ce se mărul sortimentelor a crescut cu 12 în srăzi care nu îşi îndeplinea planul. cahtate superioară", aceasta le este
desfăşo ară aici in cinstea zilei loc de 8 cit era angajamentul. Din Sarc'ua nu era deloc uşoară, dar lozinca. Strădania lor le esje răsplă­
de 1 Mai. acestea, 10 sînt sortimente de franze- Dumitru Dascălii a primit-o cu bu­ tită prin traiul îmbelşugat ce îl duc.
lărie. curie. Prima constatare pc care

ELENA IO AN a făcut-o a fost aceea că brigada R. BăLŞAN
corespondentă muncea dezorganizat. De aceea, a bibliotecar

Tot m m pufină cen u şă în cirbiirţe N u m ai co n fecţii R IT M M A I IN T E N S L U C R Ă R IL O R A G R IC O L E U E P R IM Ă V A R Ă
d e c a iita ie a a l-a
M inerii din V ulcan se străd u iesc să in tim p in e ziua de 1 Mai

cu r e a liz ă ri c ît m a i fru m o a s e . In m o d d e o se b it, ei îşi î n d r e a p tă r~

aten ţia spre reducerea co n ţin u tu lu i dc cenuşă în cărbunele li­ Una din secţiile im portan­ « « » K « » « {ţ.L. é f lIflfL O lti(L Seamănă porumbul
v ra t p re p a ra ţiilo r. A stfel, aleg eu to a tă g rija sterilu l în ab a ­ te ale fabricii „Simion Băr-
taje şi aplică la m axim um p u şc a re a selectivă.

P reo cu p area lor este în c u n u n a tă de succes. C ărbunele coc- n u ţiu “ din Sebeş este şi secţia Colectiviştii din V inţul de
Jos, raio n u l Alba, au p o rn it în
siîieabil pe care-1 trim it acum p re p a ra ţiei din L upeni are un confecţii. Aici. oamenii lucrea­ O coloană de şase „Uta­ a fost um edă şi rece. In v a ­ Merge num ai cine vrea. Sări această cam panie cu toate for­
co n ţin u t cu circa 4 la su tă m ai m ic decît cel adm is. ză cu m ultă atenţie. Obiecti­ su ri“, cu pluguri, polidiscuri, gonul dormitor, cu 8 paturi pe tractor şi porni. Toţi au ţele. Folosind fiecare zi b u n ă de
semănători, grape şi un v a ­ suprapuse două cile două in pornit. Au lucrat o zi întrea­ lucru, ei au lu p ta t să recu p ere­
Pentru sporirea conţinutului de metal vul nr. l al întrecerii socia­ gon dormitor, s-a oprit u n ­ colţuri, era o căldură plăcu­ gă, fără pauză de prinz. Sea­ ze in tîrzierea p ro v o cată de tim ­
liste este calitatea producţiei. deva la m arginea oraşului. tă. Lam pa cu gaz de pe m ă­ ra. după cină, din nou, la lu ­ pul neprielnic. Fină în prezent
P entru a întîm pina ziua de te in tria ju l B arza, în fiin ţa re a Datorită acestui lucru precum Şi-a fixat „sediul“ pe o bază suţă arunca în jur o lumină mina farurilor. Socoteala au insăm înţat întreaga supra­
] Mai cu noi succese, conduce­ de echipe speciale pentru cu­ şi aplicării in cursul acestui de felină, lingă şosea. Apoi săracă, pîlpîitoare. întinşi pe hantrilor s-a făcut tirziu faţă p lan ificată p en tru orz,
rea Exploatării m iniere Barza, răţirea vagonetelor, repartiza­ an a o serie de noi măsuri oamenii din coloană — opt paturi, tractoriştii. tăceau, după m iezul nopţii, ciad bri­ ovăz, m azăre, m ăzăriche, bor-
îndrum ată de com itetul de rea celor m ai conştiincioşi şi la num ăr — s-au prezentat puşi pe ginăuri. Ii m uşca la gada s-a întors la vagon. B i­ eeag, îlo a re a -so a re lu i şi 24 ha;
suflet întîlnirea cu preşedin­ lanţul a fost n em ulţum i lor. cu trifo i din s u p ra fa ţa de 175
p a rtid , a luat o serie de m ă­ p ricep u ţi m ineri la trie re a m i­ tehnice şi organizatorice, cum la gospodăria colectivă. Unul tele. ha. planificată. In to tal, la
dintre ei, blond, cu o faţă Nu s-a arat suprafaţa pro­ G.A.C. din V inţul de Jos s -a u
suri care să ducă la îm b u n ătă­ nereului. De asem enea, ia fie ­ ar fi introducerea sistemului oubîă, copilărească, s-a adre­ loan Prosecam. un tinâr pusă. Picau de somn, dar în săm in ţat peste 200 ha. T o t­
sat preşedintelui: de vreo 18 ani, iz b u c n i: n-au adormit decît tirziu odată au fost p lan tate cu car­
ţirea continuă a calităţii m ine­ care sector, în cadrul secţiilor de lucru prod-sincron, a unor spre dim ineaţă, atunci cină tofi 25 de h e c ta re din cele 35
reului extras. Astfel, puşcarea m iniere V alea Morii, M usariu, m aşini dc cusut cu două ace, — Sîntem de la S.M.T. — Fain ne-au mai primit, planul de bătaie . pentru, a planificate, pvegătindu-se şi cele
..electivă a fost ex tin să la m ai Erădişor, s-au fixat puncte de ş.a.m.d., s-a ajuns ca în p re ­ Orăştie. Am venit in cam pa­ mă. Ca pe nişte sugaci n e ­ doua zi era pus la punct, 500 ha. p e n tru în să m în ţa tu l p o ­
b in e de 25 Ia s u tă d in f r o n t u ­ control şi s-au construit poduri nie... pricepuţi. Îm i venea să ples­ rum bului.
nesc de ciudă. k
rile ex isten te în lucru, iar podi- special a m e n a ja te p e n tru co n ­ zent să se obţină num ai pro­ Constantin Igna, preşedintele In ziu a de 19 a p rilie c o le c ti­
G.A.C. „D rum ul so cialism ului“ — D a? ce-ai fi vrut ? sări Ora 5. Scularea. în co lo n a tă viştii de aici au început şi în -
rea vetrelor în ab ataje cu p ic a ­ tro larea vagonetelor prin răs­ duse de calitatea l-a. din Deva îi cuprinse intr-o Petre Urîlu. Flori, fanfară, pe şosea. brigada pleca spre săm în ţarea porum bului pe cel«
privire fugară ; puţintei în p ită cu sare ? In ’59 cină am Sintuhalm , la loturile brigă­ 500 ha. p la n ific a te .
tu ri m etalice, cu încă 10 la turnare. Fruntaşă în întrecerea so­ salopetele şi pufoaicele lor luat-o prima dată cu tracto­ zii. a 4 -a ăe cim p . Soarele, ')
sută. Avind în vedere că in p ri­ cialistă ce se desfăşoară la unsuroase, cu feţele grave, rul pe cîmp, m ai să nu mă pe jum ătate ivit de după L A G .A .C .
această secţie, este echipa pline de im portanţă. „Copii, lase colectiviştii. Ziceau că-s dealuri, ii izbea drept în faţă. D IN G ÎR B O V A
D intre m ăsurile luate fac p ar­ mul trim estru planul de calita­ condusă de Otto Camla. constată el in tăcere. Cu ţine şi habar n-am . Iar ăia „Sediul“ brigăzii a răm as
te şi controlul asupra execută­ te a fo st d e p ă ş it cu 3,8 la s u ­ ăştia, facem o cam panie de ca re erau individuali, rî- pustiu. Nicolae N iţu şi Si­ M embrii gospodăriei agricole
rii corecte a vetrelor cu steril tă, punerea în practică a aces­ p o m in ă “... în c iu d a t parcă pe deau“ : „măi, Sem eţeule, mion Lingurarii, doi tineri colective din G îrbova se s tră ­
cei de la S.M.T. care i-au u n -ţi-e biberonul ? — spu­ la începutul meseriei, au u r­ duiesc să folosească la m ax i­
m ărunt, acolo unde nu a fost tor noi m ăsuri dau certitudinea C. SEB EŞ AN U trimis tocmai lui o asemenea neau ci. Dar nu n e -a m fă cu t cat şi ei pe tractoare, ală­ mum fiecare ceas bun de lu ­
posibilă podirea lor, activ izarea că p e viitor se vor obţine su c­ corespondent brigadă in cam panie îi întrea­ de ruşine. Hai să le-o dove­ turi de „dascălii“ lor —- P e­ cru pentru a pregăti terenul şi
bă oarecum r ă s tit: dim şi ăstora din Deva că tre Uritu şi llie Strungarii, a în săm în ţa culturile în ep o ca
echipelor controlului de c a lita ­ cese şi m ai frum oase. sîntem mecanizatori... loan Cărăban, m ai tlnăr ca optim ă. P înă în prezent, ei au
— Şef n-aveţi, unde vă e ei cu doi ani, „stă p in “ pc in să m în ţa t cu ovăz 30 ha., cu
La gospodăria agricolă de stat din Lăpuşnic, tineretul bovin este îngrijit cu deosebită atenţie. Respectarea şeful ? Brigada a adormit frămân­ tractor de vreo două săptă- floarea-soarelui 10 ha. şi cu
unui strict program de grajd şi a unei furajări raţionale, a dus Ia dezvoltarea armonioasă a acestui tineret. tată, tirziu. m ini> li privea cu un aer de b o rc e a g 15 h a . In a c e s te zi le-
M ecanizatorii întoarseră superioritate. „Dacă in ca m ­ harnicii colectivişti din G îrbova
IN FOTO: O parte din tinere tul bovin. spre blondul care vorbise pri­ S -a u trezit la 5. I-a în tim - pania asta nu învaţă, pot să p lan tează butaşii de sfeclă de
mul, ochi mari, întrebători, pinat o dim ineaţă cu ploaie părăsească brigada. înseamnă zahăr. Lucrări de întreţinere
sfioşi. m ăruntă, rece. A doua. a că nu-s buni de mecanizatori. s-a u făcu t şi la g riu l de to a m ­
treia, a şaptea zi, la fel. nă. G riu l de pe 60 h a. a fo st
— Io-s şeful, răspunse ...Pe terenul care se pregă­ grăpat, iar 100 ha. au fost în ­
acesta. Chintoveanu, m ă k tea pentru porumb, cinci grăşate cu îngrăşăm inte chi­
cheamă. Apoi, ghicind ginău- tractoare, aşezate la distan­ m ice.
rile preşedintelui, adăugă: Zorii au m ijit cu nori dan­ ţe egale, brăzdau febril. Un
num ai doi îs la prim a ca m ­ telaţi in soare. Chintoveanu hectar, două, trei. zeci. De Pe teren u l care se va cultiva
panie. Ăilalţi îs tractorişti şi-a sculat ortacii. Tractoa­ departe, de pe o altă tarla, cu porumb, colectiviştii au tra n ­
„ bătrîni“. Cu m u lte cam panii. rele au început să duduie cu le răspundea cu duduitul sportat J.200 tone îngrăşăm inte
P reşedintele zîm bi larg. plugurile gata cuplate. Ciţi­ uniform, m ăsurat. al şaselea organice şi paralel cu aceste
O dată cu el şi m ecanizatorii. va au fost de părere să m ai tractor, la volanul căruia se m unci, au cu răţat p ăşunea de
aştepte : afla Pavel David. unul din pe 500 ha. şi fineţele de pa
Era în urmă cu vreo două 20 ha.
săptămâni... — E m oale p ă m in tu ’. Ne V. LASeu
îm p o tm o lim ...
k (Gonlindare tn pag. 2 -a)
Prima noapte din prim ă­ — Să fie, le-a răspuns
vara asta, petrecută in clmp, C hintoveanu. 'Lucrăm sus pe
deal. De acolo apa s-a scurs.