Page 66 - 1962-04
P. 66
m- 2 'DRUMUL' S 0 6 IÁ L IS MULUI Nr. 2276
Kwjts'xxansm
Se întrec pe ecran > „Dinnou v iY a
artiştii amatori
Zilele trecute, la eăminul cultural
„Petofi Şandor" din Deva a avut
loc faza orăşenea ,ă a Festivalului
bienal de teatru „1. L. Garagiaie”,
i s i f ă p t u l © b le c Ü T e le i n i j i a t í v e iV în cadrul căreia au participat forma-
Socotim ca fo arte valoroasă jeră p en tru m asă verde. P entru pentru creşterea continuă a ţiile de teatru ale căminelor cultu
iniţiativa pornită de către co com pletarea necesarului de con p roducţiei de lap te şi lină, noi rale din Deva şi din comuna Sîntan-
lectiviştii din A poldul de Sus, centrate am contractat de la sîntem hotărîţi să realizăm anul drei. Gu acest p rik : s-a remarcat for
de a realiza am il acesta cîte I.C .I. 8 vagoane de tă rîţe . ac e sta cel p u ţin cîte 3000 de li maţia căminului cu.tural „Petofi Şan-
S.000 litr i la p te p e cap de v acă tri lapte pe cap de vacă fu ra dor”, care a prezentat comedia „O zi
fu ra ja tă , ia r de la fiecare oaie N e-am propus ca furajul de ja tă , p re c u m şi cîte 48 litri la p te de odihnă“ de Valentin Kataev.
cîte 48 litr i la p te şi 2,3 kg. lin ă bază în h ra n a vacilor pe perioa şi 2,3 kg. lin ă se m ifin ă p e cap
sem ifină. da de stabulaţie să-l form eze de oaie. A stfel, vom avea posi Rolul principal din piesă a fost
p o ru m b u l siloz. De aceea am bine interpretat de Sebestyen loan.
O rganizaţia de p artid din ca d estinat acestei culturi su p ra bilitatea să livrăm statului în Printr-o bună Interpretare se eviden
drul gospodăriei noastre colecti f a ţa de 70 de h e c ta re , de p e ţiază şi tovarăşii Zsok Maria şi Palko
ve, tin în d seam a de sarcinile c a re vom o b ţin e cel p u ţin 2.100 sem nate can tităţi dc produse Ecaterina, colectiviste, Kaşler loan
tra sa te de p artid cu privire la to n e siloz, ceea ce satisface n e şi Kaşler Andrei, muncitori, precum
spo rirea continuă a efectivelor cesarul p e n tru în treg u l efectiv anim aliere, condiţie de seam ă
de anim ale şi a p ro d u ctiv ităţii de anim ale. şi utemlştii lles Gheorghe, Gergely
lor, a an alizat posib ilităţile de p en tru în tă rire a bazei econom ice
care dispunem In această direc în afară de asigurarea bazei a gospodăriei n o astre colective. Agneta ş.a. EJn merit deosebit revine
ţie şi a indicat consiliului de con, furajere şl a adăposturilor co
ducere să ia m ăsurile corespun respunzătoare, în vederea creş ILIE MUNTEAN tovarăşei Dani Elisabeta, regizoarea
zătoare în vederea valorificării terii producţiei de lapte acor secretar al organizaţiei de bază P.AÎ.R. piesei.
depline a tu tu ro r rezervelor pe dăm o m are atenţie cointeresă
rii îngrijitorilor m ulgători, re- NICOLAE GARLOANŢA ESTERA POP
preşedintele G.A.G. din Roşia de Seca?
raionul Sebeş
care le avem . tribuindu-i în funcţie de produc
A stfel, au aju n s la concluzia ţiile realizate. La căminul cultural —
că o d ată cu sporirea efectivului
de anim ale p ro p rietate obşteas Pe lingă fap tu l că, la Indica
ţia organizaţiei de p artid , am
că avem condiţii d in cele m ai p e rm a n e n tiz ai ca în g rijito ri manifestări cu conţinut
bune ş! p e n tru m ărirea p ro d u c m u lg ăto ri colectivişti p ricep u ţi,
tivităţii acestora. cu experienţă în creşterea an i
Ln acest scop, pe b a z a expe m alelor, n e-am p re o c u p a t p e r de actualitate
rienţei p ro p rii şi ţinîn d seam a m anent de ridicarea calificării
de recom andările C onsfătuirii pe lo r. Sn fe lu l a c e s ta a m re u ş it s ă De curând, colectiviştii din p ln ă la 80— 90 la suta f 'de a s e 6 Din 19 p ln ă la 22 aprl- g Acţiuni de gospodărire
ţa ră a colectiviştilor ne-am p ro introducem fu rajarea progre G urasada şl din G othatea, în
pus să acordăm o deosebită sivă a vacilor, în funcţie de drum aţi de organizaţiile de m enea, num ărul ovinelor va $ lîe, la cinem atograful „Fi- g şl înfrumuseţare, în oraşul
producţie, să ţinem o evidenţă p artid , a u hotărât să unifice cele creşte la 252 în anul acesta şi Si raerla
atenţie asigurării anim alelor cu stric tă a p la n u lu i de m o n tă şi două gospodării colective, con 680 în an u l 1965. G ospodăria g lluion Sîrbu“ din Deva ru- o
fu ra je de bu n ă calitate şi în fă tă ri, a p ro d u cţiei de la p te şi a vinşi fiin d că In acest fel vor
can tităţi îndestulătoare. fu ra je lo r. putea să crească puterea eco colectivă nu a av u t p în ă în acest g lează apreciatul film „Din g
an ferm ă de păsări, la sîîrşitul
P en tru aceasta în a fară de P rin fu rajarea şi întreţinerea anului Insă vor ex ista aici 400 g n o u d im in ea ţă “, p ro d u cţie g
fîn u rile rezu ltate de pe cele
o a studioului sovietic „Len- g
o film “. g
252 h a . fin eţe n a tu ra le şi de pe raţio n ală a vacilor de lapte, nom ică a gospodăriei colecti p ăsări m a tc ă , iar în anul 1965 g D upă un scenariu de G. $ P e zi ce trece, oraşul Sim eria G heorghiu şi D lm ltrie C antem ir.
88 h a. cu trifo i, vom m ai se o dată cu sporirea producţiei ve şi v e n itu rile proprii, In con num ărul acestora va ajunge la
m ăn a 4 ha. cu sfeclă fu rajeră acestora, a crescut şi procen diţii m ult m al hune. 2.000. g Belenki şi L. M alţev, cu g se dezvoltă, p rim eşte o în fă ţi Nu trebuie scăpat din vedere
şi 6 ha. cu porum b în cultură tul de grăsim e al laptelui, ajun- aportul ce l-au adus salariaţii
dublă, ia r din toam nă m ai avem g în d p în ă la 4,2 la s u tă . O dată în făp tu ită această ho Jurnalul vorbit a continuat o imaginea sem nată de M. g şare din ce în ce m ai tin e re a s unităţilor sim eriene la dem ola
cultivate 4 ha. cu secară fu ra tărâre, se p u n ea problem a cu prin expunerea făcută de pro rea clădirilor vechi in vederea
A vînd create condiţii depline noaşterii de către to ţi colecti fesoara Stoichiţoiu M aria, cu 9 Sunilcov şi m uzica creată 6 că. S-au în ălţat blocuri cu a p a r construirii de noi blocuri. In
viştii a perspectivelor de dezvol privire la aniversarea unui an m od deosebit s-au rem arcat
ta r e a G.A.C., a m obilizării a c e s de la prim ul zbor al om ului X de com pozitorul M. Sim o- 6 tam ente confortabile, s-au am e loan Popescu, loan Popa şi
to ra la efectuarea m uncilor In Cosmos. fra ţii M ocanu de la I.C.M.
agricole în tim p u l optim şi la g nlan, această operă cine- g n a ja t străzi şi zone verzi.
un înalt nivel agrotehnic. De L e g a t rd e e x p u n e ri, b ib lio te c a N um ărul ,sim erienilor care au
acest lucru se ocupă şi căm i ra com unală a organizat în sală g matografică a fost reali- g La schim barea înfăţişării ora răspuns eu entuziasm la chem ă
nul cultural, organizînd o serie o expoziţie de căTţi adecvate rile deputaţilor este m are. Cei
Zile de campanie de m anifestări cultural-educa (agrotehnice şi de ştiin ţă pop u O zată sub conducerea regi- g şului au c o n trib u it c e tă ţe n ii în 3.122 de c e tă ţe n i, a u p re s ta t
tive atractive, m obilizatoare. larizată), făcîn d la sfârşit o 21.647 ore d e m u n c ă p a trio tic ă .
scu rtă p rezen tare a lor. o zorului I. K azanski. frunte cu deputaţii.
Zilele trecute, spre exem plu, D esigur că şi In sa te le a p a r
am av u t prilejul să asist la un Experienţa căm inului cu ltu g In distribuţie apar prin- In prim ul trim estru al acestui ţin ăto are oraşului Sim eria s-au
ju rn al vorbit, organizat de c ă ral din G urasada trebuie să an, deşi tim pul a fost nefavo Inti-eprins o serie de lucrări fru
m inul cu ltu ral, In care s-a a co r constituie un im bold şi p entru g tre alţii, cunoscuţii actori m oase. A stfel, din Uroi pe d ru
dat o aten ţie deosebită popu căm inele culturale din celelal m urile spre R ap o lt şi C ărpenis,
CI 1face b ila n ţu l unei noi zile de ^ larizării sarcinilor de producţie te sate de pe raza com unei. g V. Samoilov, K. Ignatova, rabil, sute de cetăţeni au p a rti cit şl din B iscaria spre Uroi, ce
r ale gospodăriei. In sala de fes tăţen ii au p articip at cu însufle
ca m p a n ie şi se stabilesc p în ă -j tiv ităţi a căm inului cultural MUREŞAN VICTOR g B. R lju h im , P. K rîm ov, g cip at cu în su fleţire la am en a ţire la îm p răştlerea de balast. în
( Urmare din pag. l-a) la cele m ai m ici detalii Iu- j erau afişate 5 grafice. U nul din Sim eria Veche, bunăoară, a fost
î crările pentru a doua zi la 3 ele ilu stra creşterea producţiei îndrumător cultural g V. Solcolov şi alţii. g jări de străzi, la plantări de a r d a t în folosinţă u n podeţ, iar în
num ărul hectarelor insămin- \ v eg etale în anii 1962— 1965 fa ţă f a ţa sed iu lu i G.A.C. a fost t r a n
l cel mai pricepuţi din brigadă. ţa ţe se adaugă c ifre noi. Deşi •) de 1961, alte două, creşterea g Această operă cinemato- o bori şl arb u şti o rn am en tali, la sp o rtat şi îm p răştiat balast.
C zilele prielnice au fost pu- J anim alelor şl creşterea produc
l La o vreme tractorul a tăcut. ţine, ovăzul, borceagul, orzul tiv ităţii m uncii, Iar ultim ele g grafică reuşeşte să reţină g In fru n tea acestor acţiuni au
de primăvară, pe o supra creşterea veniturilor gospodă întreţinerea acestora. S-au în s ta t In p erm an en ţă deputaţii.
t 'Au tre c u t cîteva ceasuri In fa ţă to ta lă de 75 ha. au fost riei şi sporirea valorii zilei- o atenţia, spectatorilor din g treprins apoi o serie de acţiuni M erită evidenţiaţi deputaţii Cor
semănate. Terenul rezen a t m uncă. nel Stoica, K a lu ja F rancisc şi
Í care David n -a găsit defec cartofilor, tnsum lnd 55 ha. o primele secvenţe, fiind g a tît în oraş cit şl în cartierele M unteanu Ion Barbu.
a fo st p reg ă tit, iar p este 2 0 ¦ţ 'Am r e ţin u t în m o d d eo se b it
L tul. A venit şeful. In mai pu ha. sem ănate. Din cele 320 j aten ţia cu care cel peste 100 g realizată intr-o liotă plină o aparţinătoare pentru curăţirea ŞI în v iito r, s în t s ta b ilite să
Í ha. rezervate porum bului, 50 ^ colectivişti au ascultat expune şanţurilor, alinieri de garduri
Í ţin de o oră, tractorul a por ha. au fost discuite, iar pe 3 rea fă c u tă de către tov. M aria ^ de dinamism, antrenantă, o se în tre p rin d ă acţiu n i de gos
150 ha. se ară de zor. Haida, tehnicianul agronom al 99. cu u n bogat co n ţim it. oo
t nit. David s-a urcat la vo sfatului popular din localitate, vii etc. podărirea oraşului, de înfrum u
— Dacă lucrăm în acelaşi privind dezvoltarea m u ltilatera seţare a lui.
L lan plin de ruşine. Rămăsese ritm, spune preşedintele, lă a gospodăriei agricole colec oooooooooooooooooooooooc Astfel, pe strad a „Fillm on Sir-
pînă la începerea sesiunii tiv e şl căile care du c la aceasta. * V. DAFINOlU
C m u lt In urma celorlalţi. Spre Marii Adunări Naţionale, ter Pentru obţinerea de producţii bu (porţiunea dintre strada Ma-
t m inăm campania. sporite se vor aplica can tităţi linovski şi T raían ) din cauza ză
seară l-au chem at la cină. m ari de îngrăşăm inte naturale PE SCU RT
eCL Nu s-a dus. Cind m ecaniza N u-i şedinţă la gospodărie ^ şi chim ice, iar începînd eu pezii şi a ploilor căzute în tim -;.
în care să n u se vorbească -j toam na acestui an, to ată su
e torii s-au reîntors la lucru, cu dragoste despre m ecani 1 pul iernii, circu laţia autovehi
zatori. Colectiviştii îi aprecia p ra fa ţa cu grîu va fi însăm în-
¦L a u v ă z u t de departe farurile ză ca oameni harnici, price ® Pentru succesele ‘ deosebite tone 'Umonităr peste plan (CA- culelor cît şi a p ie to n ilo r d e v e
puţi, care pun m ult suflet ţa tă cu soiuri de în altă produc obţinute în acţiunea de îm bu ROL LEOPOLD — Teliuc).
i tractorului. David era flâ- pentru ca gospodăria să scoa nătăţire a calităţii producţiei, nise a p ro ap e im practicabilă. C e
tă de pe terenurile pregătite tiv ita te . M ecanizarea la c u ltu conducerea I.M. Teliuc a pre ® Tineretul din comuna
m ind ca un lup. Linguraru de ei recolte bogate. Pre m iat brigada condusă de tov. Miercurea, raionul Sebeş, a co tăţen ii de pe strad a respectivă
şedintele îşi am inteşte de rile cerealiere se va extinde lo sif M oţ, de la sectorul III —- lectat în primul trim estru al
i-a adus un p a ch et: prim a intllnire cu ei. anului p e s te 24.000 Kg. fier s-au gîndit că cel m ai bun lu
Pădurea oraşului, cu suma de vechi. In această acţiune s-au
— D ă-te jos. Pină-i m lnca, — Atunci nu-î cunoşteam, 1.000 lei. In prim ul trim estru evidenţiat utem lştii Alexandru cru ar fi să îm prăştie balast pe
l-a m văzut prea tineri... Dar Vlad, Elisabeta Ghibolar, Sofia
lasă-m ă pe m ine la volan. telefo n la 'S.M.T. to t dăm. al anului, minerii acestui sec D ietrich ş. a. (G H E O R G H E a c e a stă p o rţiu n e . Şi, a u p o rn it
Au făcut bine că ni i-au tri tor au trim is fu rn a liştilo i 545 LOMNAŞAN — M iercurea).
Şi dacă n-oi. m in a ca lumea, mis... la treabă. ¦
nu m ă mai urc pe tractor D esigur că nu num ai acea
niciodată. stă stradă a fost p ietru ită cu
începătorul a m inat singur, balast. A cţiunea s-a extins şi pe
pentru prim a dată In viaţa străzile P etru M aior, Ş tefan
lui. Apoi cu David Ungă el,
pînă tîrziu în noapte...
?
Primăvara capricioasă a Colectiviştii noi întreabă — cei vechi răspund
prilejuit colectiviştilor m ulte
îngrijorări. Au fost puţine
zile fără ploaie. Şi pe deasu
pra, gînăul că brigada m eca
nizatorilor le va strica soco
telile. îngrijorare justifica
tă. Peste 400 ha. cu sem ănă In ultimele luni au fost constituite pe cuprinsul regiunii noastre nume- ces verbal brigadierilor care, la rîn- rile generale. De asemenea, în perioa
1roase gospodării agricole colective. Membrii acestora muncesc cu deosebită dul lor, le predau conductorilor. Fe- dele de virf (campaniile agricole), noi
turi de primăvară, din care !însufleţire pentru dezvoltarea şi consolidarea unităţilor din care fac parte, riodie, comisia de revizie şi consiliul întocmim planuri operative de măsuri şi
1pentru obţinerea unor rezultate cît mai valoroase, atît în ceea ce priveşte de conducere al G.A.G. controlează ţinem zilnic şedinţe de lucru cu bri
320 cu porumb, nu-s glumă. 1sporirea producţiei vegetale, cît şi în crearea celor mai rentabile ramuri cum este folosit acest inventar şi acolo gadierii şi, în unele cazuri, chiar cu
!Ele tra g greu p e balanţa v e
niturilor gospodăriei.
Constantin Igna, preşedin ] C O N C U R S LITERAR 1de producţie. Lipsa unei experienţe te meinice în conducerea şi organizarea unde se manifestă neajunsuri, iau şefii de echipe. In felul acesta consi
tele, Iulian Păcuraru, briga , activităţii creează însă în unele gospod arii nou constituite o seamă de greu- operativ măsuri de îndreptare a lucru liul de conducere, brigadierii, fiecare
dierul de cim p şi Lucian h i ¦j Dc c u r în d la D eva p a t elevi ai şc o lilo r m ia ţi. Ei vor r e p re - rilor. colectivist în parte au posibilitatea să
drei, proaspătul inginer agro 1taţi. cunoască în mod concret ce au de lâ-
nom al gospodăriei urmăresc ) s~a d e sfă şu ra t faza m edii d in D eva, Pe- z e n ta re g iu n ea H une- Pentru a veni în ajutorul gospodăriilor colective nou create, la cererea In sectorul zootehnic lucrează o sin cut, cum au fost îndeplinite obiectivele
îndeaproa-pe .fieca re zi de iu- gură brigadă, iar forţele care o con prevăzute, care sînt sarcinile pentru
cru a mecanizatorilor. Seara, ) re g io n a lă a u n u i con- tro s a n i Sel3es ^ Ib a diiai'a ,a fa z a fin a lă unui mare număr de colectivişti, redacţia ziarului şi-a propus să publice la stituie sînt împărţite pe ferme. La perioada imediat următoare. Spre exem
la sediul colectivei, cind se rubrica „COLECTIVIŞTII NOI ÎNTREABĂ — CEI VECHI RĂSPUND“ un ci- terma de vaci, bunăoară, avem 6 în- plu, pentru a putea începe la timp şi
) curs literar organizat ’’ ’ pe tară, care va avea 1clu de materiale pe teme c a : „Orga nizarea şi planificarea activităţii în grijitori-mulgători. Fiecare dintre aceş în condiţii agrotehnice superioare lu
J W-Z u J ! J L—J^ ijG.A.S.“, „Planurile lunare, trimestriale şi operative pe campanii“, „Rolul bri tia are Î11 seamă un lot de cîte 10-12 crările din actuala campanie, consiliul
j de S o c ie ta te a de Ş ti- u r ’ ie ’ l l i a Ş> b u n e - ÎO c’la B u c u re ş ti. gadierului şi al şefului de echipă“, „Despre atribuţiile comisiilor de revizie vaci. La ferma de tineret bovin mun
'din G.A.G.“, „Felul cum trebuie organizate adunările generale“, „Importanţa
3 in ţe Isto rice şi Fi-, ria. C îştig ăto rii con- G O L C F* MIRCEA
3lologice. Au p ârtiei- cu rsu lu i au fost yre- elev
,>>îndeplinirii hotărârilor adunării generale“ etc. cesc 3 îngrijitori, la cea de porci unul, de conducere, într-una din şedinţele
><> Ţinînd seama de faptul că, de teiul în care este organizată muncă, iar la ferma de păsări, pe care abia sale, a stabilit pe baza unei temeinice
!<în care se face planificarea activităţii depinde în mare măsură bunul mers din acest an o dezvoltăm, două colec analize, care sînt forţele care vor munci
al producţiei, în articolul de faţă publicăm articolul tovarăşului Pfaff Lau- tiviste şcolarizate în această direcţie. la condiţionatul seminţelor, în cît timp
’jţz, renţiu, preşedintele gospodăriei agricole colective „Ogor nou" din Peireşti pe Toţi acei care deservesc sectorul zoo trebuie executată această acţiune, ce
,((c a re l-am solicitat să împărtăşească din experienţa colectiviştilor din Pe- tehnic sînt retribuiţi după producţia cantitate de îngrăşăminte naturale tre
1( treştî, în organizarea şi planificarea activităţii gospodăriei lor colective. obţinută — cu excepţia brigadierului buie transportată în cîinp şi pe care te
care este retribuit cu zile de muncă renuri, cu cîte atelaje se va munci
p liitiiii Organizarea muncii — brigăzile cit şi • echipele sînt conduse fixe. In acest fel colectiviştii sînt co zilnic la transportul îngrăşămintelor,
de colectiviştii cei mai pricepuţi, cu interesaţi să obţină de la animale pro clte maşini agricole avem de reparat
La staţia de rădioflcare din Brad, corespondenţii voluntari Avram Lazăr, Volcu Stan un o b i e c t iv de seamă o bună experienţă, în majoritatea lor ducţii din ce în ce mai sporite. In anul etc.
şl Maria Clej, fac înregistrări pentru em isiunea locală. — este vorba de brigadieri-şcolarizaţi. trecut, spre exemplu, noi am realizat
Pe măsură ce anii au trecut, gos Pentru a realiza o strînsă îmbinare a în medie pe cap de vacă furajată 2.575 Rezultatul acestei planificări ope
înregistrarea e condusă de tov. loan Faur, responsabilul com itetului de redacţie. podăria noastră colectivă a crescut şi intereselor obşteşti cu cele personale, litri lapte.
s-a dezvoltat mult. Acest lucru a impus în scopul obţinerii unor producţii ri rative, urmărirea realizării fiecărui
necesitatea asigurării unei cît mai ju dicate, brigăzilor li s-au repartizat pen O ramură de producţie cu frumoase obiectiv stabilit a dat rezultate din cele
dicioase organizări a activităţii de pro tru mai mulţi ani suprafeţele de teren perspective în gospodăria noastră este mai bune. Pînă Ia 18 aprilie s-a însă-
ducţie, a forţelor de care dispune gos pe care să le lucreze. In acest fel dăm legumicultura. De aceea, s-a hotărît ca mînţat ovăzul pe întreaga suprafaţă
podăria. In rîndurile ce urmează vreau posibilitatea fiecărei brigăzi să poată şi aici să se constituie o brigadă care planificată, trifoiul pe 40 ha., floarea-
să vorbesc despre felul cum am pro aplica cu stricteţe măsurile agrotehnice răspunde de executarea tuturor lucră soarelu! pe 5 ha. şi cartofii pe mai
cedat noi în această privinţă, despre înaintate, să ştie din timp ce lucrări rilor ia grădina de zarzavat, de obţi bine de 10 ha.; au fost grăpate 25
rezultatele obţinute în urma măsurilor şi pe ce terenuri trebuie efectuate, nerea unor producţii ridicate de pe ha. cu orz, şi grîu de toamnă, ^
luate. unde este necesară o mai mare aten cele 10 hectare cu legume şi zarzavat cu secară şi 8 ha. cu trifoi nou.' De
ţie aplicării îngrăşămintelor, care sînt turi. asemenea, pe 18 ha. cu ovăz şi secară
Pe baza unei atente studieri a con locurile prielnice anumitor culturi etc. s-a executat tăvălugitul.
diţiilor existente în unitatea noastră, Planificare \udicioasă —
după ponderea ce o are fiecare sector Această metodă, întregită şi cu alte Hotărîrea noastră, a tuturora este ca
de producţie, au fost constituite două măsuri organizatorice şi de ordin agro rezultate bune pînă cel tîrziu Ia 26 aprilie să
brigăzi de cimp, una zootehnică, una tehnic, ne-a permis ca în anul trecut, terminăm de însămînţat şi porumbul
pomiviticolă şi una care lucrează la spre exemplu, deşi condiţiile de clima Despre o bună organizare a muncii, pentru care acum se execută arăturile.
grădina de legume şi zarzavaturi. n-au fost tocmai favorabile, să obţinem in cazul cînd ea tiu este îmbinată ar
în medie la hectar peste 2.000 kg. grîu. monios cu o planificare judicioasă, nici Aşa cum precizam Ia început, or
Cum se poate vedea şi din simpla aproape 1.800 kg. ovăz ete. In afara nu poate fi vorba. Elanurile anuale de ganizarea şi planilicarea muncii au o
enumerare a brigăzilor, centrul de pămîntului, brigăzile şi echipele au în producţie cuprind în mod sintetic sar deosebită importanţă. Ele influenţează
greutate la gospodăria colectivă din primire, în funcţie de braţele de muncă cinile şi direcţiile de dezvoltare ale direct şi nemijlocit realizările ce se
Petreşti, este sectorul producţiei vege ce le cuprind şi de teren, un anumit gospodăriei colective. Ele sînt apoi de obţin pe linia consolidării gospodăriei
tale. Baza în schema de organizare inventar — pluguri, grape, semănători falcate în planuri de muncă trimestriale colective. Pentru ca în viitor să ob
este brigada permanentă de producţie. pentru porumb, animale de muncă. şi binare. Obiectivele prevăzu’te în pla ţinem rezultate din cele mai bune. noi
Fiecare brigadă care lucrează la cul vom acorda şi în continuare toată
Acestea sînt predate pe bază de pro nul de producţie slnt dezbătute pe atenţia acestor factori de mare însem
tura mare cuprinde cîte 4 echipe. Atît nătate.
larg cu masa colectiviştilor în adună
P F A F F r/ATTFENTTU
preşedintele G.A.G. din Peireşti