Page 67 - 1962-04

N r. 2270
!Să cu n o a ştem şl să n e
m etodele bune de m uncă
în fiecare lu n ă biroul C om ite­
tu lu i o răşen esc al P.M .R. Deva
organizează instruirea secreta­
rilor organizaţiilor de bază
P.M .R. Cu a c est p rilej, m em bri
ai biroului şi ai C om itetului o ră ­
şenesc fac expuneri în fa ţa a-
cestora asu p ra unor problem e
privind viaţa internă de partid,
a su p ra sarcinilor actuale ce stau
in f a ţa o rg an izaţiilo r P.M .R. De
asem enea, ca o m etodă b u n ă se
foloseşte organizarea schim buri­
lor de experien ţă în cad ru l c ă ­
rora secretarii unor organizaţii
de bază vorbesc despre felul cum
îşi o rg an izează şi p la n ific ă
m unca, despre rezultatele ob­
ţin u te în îm b u n ătăţirea m uncii
de partid.
La „Ziua secretarilor" orga­
n izată în cursul lunii trecute,
s-a propus ca în vederea extin­
derii unor m etode eficace de
m uncă ale o rg an izaţiilo r de
partid, să se treacă la organiza­
rea acestor schim buri de ex­
perienţă m ergînd pe teren, se­
cretarii deplasindu-se in în tre­
p rin d eri, fab rici, in stitu ţii etc.,
p en tru a cunoaşte practic, co n ­
cret, cum îşi organizează şi des­
fă şo a ră m u n ca m em brii şi c a n ­
didaţii de partid.
B iroul C om itetului orăşenesc
al P.M .R. D eva şi-a în su şit a-
ceastă propunere şi a ceru t tu ­
tu ro r secretarilor, birourilor o r­
g a n iz a ţiilo r de bază P.M .R., să
facă pregătiri urm înd ca în u n i­
tatea unde îşi desfăşo ară m u n ­
ca să se organizeze asem enea
schim buri de experienţă. In lu­
m ina acestei sarcini, secretarii,
birourile organizaţiilor de partid
din raza oraşului, au şl lu at
m ăsuri in această priv in ţă.
Un asem enea schim b de ex­
p e rie n ţă a av u t loc în cu rsu l zi­
lei de m iercu ri. Pe baza p la n u ­
lui în to cm it de c ă tre biroul Co­
m ite tu lu i o răşen esc al P.M .R.
Deva, secretarii organizaţiilor
de bază s-au deplasat pe teren
la F lo ta ţia şi E x p lo a ta re a m i­
'i ffflirunTfiBE
21 A P R IL IE 1962
DEVA : Din nou dim ineaţă —
cin em a to g ra fu l ,.F. Slrbu“ ; B ă ­
tălie in marş (seria l-a şi a
11-a) — cin em a to g ra fu l „Pa­
tria“ ; HUNEDOARA : In noap­
tea spre 13 — cinem atograful
..Victoria“ ; SEBEŞ: Inttlnire
pă 'cablu — cinem atograful
..Progresul“ : Corabia zburătoa­
re — cin em a to g ra fu l „M. Sado-
veanu“ ; P ETRO ŞAN I: Cetatea
Huramzamin — cinem atograful
,-Al. Sa h ia “ ; C ontem poranul s e ­
colului — cin em a to g ra fu l „7
N oiem brie“ ; ALBA IU LIA : M u ­
zicantul orb — cinematograful
„Victoria“ ; Virsta dificilă — ci­
n em a to g ra fu l ,,23 A u g u st“ ;
ORă STIE : Idiotul — cinema-
!Algeria... In u ltim ii aproape o p t ani, c u v ln tu l Algeria era
sinonim cu războiul. Pe teritoriul acestei ţări s-a dus unul
din ultim ele războaie colonialiste im pus de o mare putere co­
lonialistă unul popor m ic ca num ăr al populaţiei, care dorea
să trăiască In libertate. C redinţa în victorie, în cauza lui
justă l-a însoţit to t tim pul, i-a dat noi puteri şi lupta de eli­
berare naţională a poporului algerian a fost încununată de
succes.
In urm a încheierii acordului cu privire la încetarea fo cu ­
lui, bubuitul tunurilor, focul ucigător al arm am entului de tot
fe lu l a în ceta t p e to a te fro n tu rile şi pacea a în cep u t să se
aştearnă treptat pe întreg teritoriul ţării.
Victoria a fost obţinută cu preţul vieţii m ultor patrioţi,
care au fă c u t sacrificii su prem e p en tru ţe lu l m ăreţ —- elibera­
rea ţării.
S itu a tă In p a rte a de n o rd a
Africii, A lgeria se Învecinează
cu M arocul, M au ritan ia, Mali,
Niger, T unisia, Libia, Iar ţă r­
mul nordic este scăldat de M a­
rea. M ed iterară. S u p rafaţa Al­
geriei este de 2.205.000 km .p.,
ceea ce depăşeşte suprafaţa An­
gliei, F ran ţei, Spaniei, Italiei,
Pelgiei, Suediei şi D anem arcei,
lu a te la un loc. Pe n ouă zecim i
din terito riu l Algeriei se întind
regiunile de deşert şi sem ideşert
ale Saharei. Din p o pulaţia sa de
10.000.000 lo cu itori, 9.000.000
sint algerieni de origină arabo-'
b-.rberă şi 1.000.000 de origină
e u ro p e a n ă , d in tre c a re 50 la
sută de origină franceză, iar
"estul de origină spaniolă, Ita­
liană, m alteză etc. P rincipala
ocupaţie a populaţiei este agri­
cultura şl creşterea anim alelor.
C ulturile cele m ai larg răsţpîn-
dite sînt griul şl orzul.
D upă o existenţă' de clteva
secole ca sta t in d ep en d en t, Al­
g e ria a fo st tr a n s f o r m a tă , In conflict, Beiul a lovit pe con­
secolul XVI, In tr-o provincie a
im periului otom an. Deşi form al
continua să facă p arte din aces­
ta, Algeria avea o ad m in istra­
ţie proprie, subordonarea el
fa ţă de „sublim a p o artă“ ne-
m alexistînd In fa p t. C onducă­
to r al ţării era Beiul, care tr e ­
bu ia să fie ales. La sfîrşitu l se­
V I A Ţ A DE P A R TID
n ieră (orizontul nr. 60), în tre ­
p rin d erea de in d u strie locală,
I.R.I.C., şa n tie ru l de co n stru cţii
n r. 1, I.G .O ., Ş c o a la m e d ie „D e-
cebal", A telierul de re p a ra t m a­
te ria l ru la n t din S im erla etc.,
p entru a cunoaşte concret stilul
şi m etodele de m uncă ale o rg a­
nizaţiilor de partid.
Pe baza constatărilor făcute
la fa ţa locului, in tre p a rtic ip a n ­
ţi a avut apoi loc un schim b
Schimb da experienţă
îrjîr® sesrsiani
organizaţiilor de parîid
de păreri. Secretarii organiza­
ţiilor de p artid care s-au depla­
sa t la secţia de vagoane din c a ­
drul A telierelor de re p a ra t m a­
terial ru la n t din Sim eria, au a-
preciat, pe baza studiului făcut,
m etodele bune de m uncă fo lo ­
site de către org an izaţia de
p a rtid în ceea ce priveşte exer­
citarea dreptului de control asu­
p ra adm inistraţiei, organizarea
şi desfăşurarea m uncii politice
de m asă, efectuarea controlului
cu privire la îndeplinirea ho-
tă rîrilo r o rg an elo r su p erio are şl
a pro p riilo r lor h o tă rîri etc. S-au
făcu t în să şi observaţii critice
referitoare la gospodărirea unor
docum ente de partid, rep artiza­
rea sarcinilor pe fiecare m em bru
şi candidat de p artid , conduce­
rea şi În d ru m area organizaţiilor
de m asă. De asem enea, secretarii
care au p articip at la schim burile
de experienţă de la E xploata­
r e a m in ie r ă — o riz o n tu l nr.<>.60
—- şi F l o t a ţ i a d in D eva, a u f ă c u t
aprecieri pozitive asu p ra felu­
lui in care organizaţiile de
p a rtid de aici s-au p reo cu p at
de organizarea m uncii politice
'de m a s ă . S -a s u b lin ia t m a i ales
c a ra c teru l viu, o p erativ al agi­
taţiei vizuale. O b u n ă m etodă
de m uncă au aceste organizaţii
tograţul „Flacăra“ ; Flăcări în
taiga — cin em a to g ra fu l „V.
Roaită“ ; SIM ERIA : Pisica W
scoate ghearele — cinem atogra­
fu l „1. P in tilie “ ; H A Ţ E G : R a p ­
sodia Ucraineană — cinem ato­
graful „Popular“ ; BRAD : S-a
furat o bombă — cinem atogra­
fu l „St. roşie“ ; LONEA : Ale-
xandr NevsEi — cinem atograful
„Minerul“ ; TE1U Ş: V ini de li­
bertate — cinem atograful „v.
Roaită“ ; Z LA T N A : Cer senin
— cinem atograful „M uncitorul“;
IL IA : Cer senin — cinem ato­
gra fu l „G h. D oja“ : APOLDUL
DE SUS : Cerul Balticei (seria
l-a şi a Il-a ) — cinem atogra­
fu l „23 A u g u st“.
c o lu lu i 18 şi în c e p u tu l se c o ­
lu lu i 19, a te n ţia F r a n ţe i a fost
concentrată to t m ai m ult asu­
p ra acestei ţări. Algeria era „n e­
cesară“ F ranţei ca „poartă spre
A frica“, pentru extinderea do­
m inaţiei franceze pe acest con­
tin en t. A vînd o poziţie s tr a ­
tegică deosebită, lozinca lan sa­
tă de Im perialism ul francez „a
răm îne în A lgeria înseam nă a
răm ine în A frica“, era folosită
ca o ju stific a re a politicii lui
colonialiste. In acelaşi tim p,
bogăţiile m in erale p e care le
ascundea subsolul algerian, nu
p u teau decît să sporească in tere­
sul F ra n ţe i fa ţă de Algeria. T re ­
buia deci făcut ceva pentru a
o subordona. Şi acest p rilej s-a
Ivit. E ra In ap rilie 1827. In tre
consulul francez şi Bei s-a iscat
un con flict în le g ă tu ră cu o
can titate de grîu pe care tre ­
buia s-o predea doi algerieni
unor achizitori francezi. In cursul
negocierilor in leg ătu ră cu acest
su lu l fra n c e z D eval cu o... a p ă ­
răto are de m uşte. Atît a fost de
ajuns. Incidentul a fost folosit
ca pretext pentru o intervenţie
arm ată. D upă o blocadă neiz­
b u tită a s u p ra o ra şu lu i ’Alger,
c a re a d u r a t tr e i ani, Ia 14
Iulie 1830, o a rm a tă fra n c e ză
de p a rtid şl In p riv in ţa a tra ­
gerii activului fă ră de p artid în
rezolvarea unor sarcini de p ro ­
ducţie. Secretarii care s-au de­
p lasat în cadrul şantierului de
construcţii nr. 1 au luat însă ati­
tudine critică asu p ra m etodelor
defectuoase de lucru folosite de
către biroul organizaţiei de
b ază P.M .R. in ceea ce p riveşte
asigurarea controlului îndeplini­
rii b o tărîrilo r organelor supe­
rio a re cit şi a o rg an izaţiei de
bază, prim irii de noi candidaţi
şi m em bri de p a rtid , fa ţă de
lipsa de preocupare m anifes­
ta tă în o rg an izarea agitaţiei
vizuale, a n tre n a re a activului
fă ră de p a rtid în rezolvarea unor
sarcin i econom ice etc.
In cu rsu l aceleiaşi zile, după
întoarcerea de pe teren, biroul
C om itetului o răşen esc al P.M .R.
Deva a organizat apoi discuţii
cu toţi p a rtic ip a n ţii in leg ătu ră
cu cele ce s-au d esp rin s In u rm a
organizării şi desfăşurării aces­
tui schim b de experienţă.
O rganizarea unui asem enea
schim b de experienţă s-a dove­
dit a fi eficace, secretarii o rg a ­
nizaţiilor de partid reuşind să
cunoască m ai tem einic şi să-şi
însuşească unele m etode bune
folosite în o rg an izarea şl d es­
fă şu ra re a m uncii interne de
p a rtid .
GH. CALINESCU
» p n rrín r PO
ŞA H
La llia a avu t loc etapa
raională a cam pionatului re­
publican de şah individual
l m asculin p e anul 1962.
Au participat 8 şahişti din
6 asociaţii sportive. In urma
P O P IG E
In cadrul cam pionatului
raional de popice, pe pista
popicărici din llia s-au in-
î trecut echipele Voinţa I llia
t şi Voinţa II llia.
Dovedind o pregătire mai
l bună, Voinţa I a cîştigat cu
104 lem n e d ife re n ţă (2088—
1984).
TRAIAN TAMASAN
corespondent
O noua. secţie sportiva
De curind, în cadrul asocia­
ţiei sportive „Victoria“ Colan
a luat fiin ţă o secţie de box.
Plnă in prezent s-au înscris
L ca să practice boxul peste
30 tineri- din cadrul u zinei
„Victoria“ şi de la alte în ­
treprinderi şi instituţii din
oraş. Viitorii pugilişli sint
In fa ţa
de 37.000 de oam eni, bine d o ta ­
tă cu arm am ent, a debarcat la
Si di F e rru ch . D a to rită su p e rio ­
rită ţii num erice şi a arm am en ­
tului de care dispunea arm ata
franceză, Algerul a capitulat.
Beiul a fost alu n g at din ţară.
D e a tu n c i, tim p de 132 de ani,
A lgeria a fost considerată o po­
sesiune a Franţei.
C hiar dacă oraşul Alger a
căzut, dacă Algeria a cap itu lat,
ocuparea propriu-zisă a în tre ­
gii ţă ri n -a fost o acţiune u şo a­
ră şi arm ata franceză, bine în ar­
m ată, a avut de înfrun tat re­
zistenţa grupurilor de patrioţi.
C olonialiştilor francezi le-au
tre b u it 40 de ani p e n tru a a c a ­
para întregul teritoriu algerian.
De a b ia în 1370 A lgeria a de­
venit o „provincie franceză“.
In decretul guvernam ental
„cu privire la alipirea A lgeriei
la F ra n ţa “, publicat la P aris
în secolul tre c u t, se a ră ta : „ T e­
ritoriul Algeriei constituie o
p arte inalienabilă a F ra n ţe i şi
trebuie să trăiască cu aceasta
aceeaşi viaţă. Teritoriul ţării a
fost îm p ă rţit in tre i d e p a rta -
m e u ie : Alger, C o n sta n tin e şi
Oran, şi a fost inclus in R e p u ­
blica F ranceză“.
De 1la început, dom inaţia co­
lonială franceză s-a caracteri­
zat prin jefuirea şi sărăcirea
ţării. Cea m ai m are parte a
ţăranilor a fost nevoită să-şi
vindă m icile loturi de păm int
şl să se an gajeze ca arg aţi la
m arii proprietari francezi. Felul
cum colonialiştii francezi au
acap arat cele m ai bune te re ­
nuri a fost exprim at fără în ­
conjur de m areşalul Beugeaud
în cad ru l unei şed in ţe a P a rla ­
m e n tu lu i fra n c e z la 14 m ai
mtüMÜL1 SOeTAlfSMDltfi
C onfortabil, frum os 'şi-
bun, iată ce caracterizea­
ză noile blocuri construite
la Cugir.
IN FO TO G RAFIE: Unul
din noile blocuri date in
folosinţă metalurgiştilor
din Cugir.
--- * i-- - f I---U---'/ --- » i---- /--- /----- mai minuţios situaţia producţiei in
meciurilor jucate, clasamen­
tul arată a stfe l: Locul I Dra-
gomir Mihai 13 p u n cte,
locul II Purcea Septim iu —
IO*1/: p u n cte, locul III Grecu
Simion — 9 puncte.
La Certe}, In cadrul acelu­
iaşi cam pionat, echipa locală
„Aurul“ a întrecut pe „Spar-
ta c “ L ă puşnic cu 2184— 1852 )
lem ne doborite.
S-au ev id e n ţia t I. Lada
(386) şi R. Vinduţ (382) de
la C ertei, 1. Pir (346) de la
Lăpuşnic.
D. DUMITRU
corespondent
antrenaţi de Dumitru Nedel-
cu. Printre tinerii care se
pregătesc cu toată seriozita­
tea se num ără Radu Picoş,
Stavros Schimbaris şi Con­
stantin Angliei.
CONST. CHIR! AC
corespondent
©« A L G ERIA
©
©
1840: „P retutindeni, unde exis­
tă a p ă şi unde păm inturile sint
fertile, trebuie să-i instalăm pe
colonialiştii noştri şi nu are nici
un rost să ne inform ăm cui îi
aparţin aceste terenuri“.
Colonialiştii francezi au frî-
nat dezvoltarea industriei alge­
riene, au folosit această ţa ră
ca o piaţă de desfacere a m ăr­
furilor industriale franceze şi
ca izvor de m aterii prim e p e n ­
tr u F r a n ţa . Tn ţ a r ă s -a u c o n ­
struit cu prioritate întreprin­
deri pentru extracţia de m ate­
rii prim e m inerale.
M onopolurile franceze au aca­
parat trep tat, to ate bogăţiile
n a tu ra le ale Algeriei. O ac tiv i­
ta te deosebită au d esfăşu rat şi
num eroase m ari bănci cum ar
fi : „B anque de Lyon P arisien -
ne-M irabeau“. „Banca Indcchi-
nei“, grupurile financiare Rot-
sehild, H otinguer, F raţii Lazar.
A cestea controlau aproape în ­
treag a ex tracţie de m inereu din
A lgeria, producţia de energie
etc. Rezervele de m inereu de
fier sînt evaluate la aproxim a­
tiv 300.000 de to n e în cen tru l
A lgeriei şi 3.000.000 de to n e în
Sahara. In afară de acestea,
'Algeria a re m ari rezerve de
m agneziu, dispune de can tităţi
im p o rtan te de cărbune, zinc,
cupru, alum iniu, cobalt, wol­
fram , m olibden. E ste una din
ţările care dispune de rezervele
cele m al m ari de petrol. In
urm a prospecţiunilor, potrivit
ultim elor date, subsolul Saha-
rei dispune de 2 m iliarde de
tene de petrol.
De la începutul ocupării Al­
geriei, poporul algerian nu s-a
îm păcat cu noua stare de lu­
Minerii din Ce pot extrage
minereu mult dar si bun
La E.M. Gertej, in primul trimestru
al anului, planul de producţie Ia aur a ră­ fenomen. Sînt unii şefi de echipă şi de
mas nerealizat. Gare este cauza ? Desi­
gur, una din cauze o constituie şi condi­
ţiile de zăcămînt, exploatarea în zone mai
sărace. Dar, dacă stăm să analizăm
perioada de care ne ocupăm, vom ve­
dea că mai sînt şi alte cauze, subiec­
tive, ce puteau fi evitate.
Bunăoară, conţinutul de metal în
minereu, în nici una din cele 3 luni
n-a fost realizat. Pe zile insă, lucru­
¦) rile se prezintă altfel. Variaţiile sini
izbitoare. In unele, conţinutul este
mult mai mare decît cel planificat, iar
în altele mult mai mic. Saliul se face
brusc, la intervale foarte scurte şi chiar
de la o zi ia alta. Or, este exclus
ca condiţiile de zăcămînt să sufere
peste noapte variaţii atît de mari.
Concluzia care se desprinde de aici
este că, chiar şi în condiţiile exis­
tente, se poate da minereu de hună ca­
litate.
Revenind la cele amintite, fără în­
doială că ziieie în care s-a extras mi­
nereu bun au coincis cu executarea
unor controale mai exigente şi, în ge­
neral, cu o preocupare mai intensă în
această direcţie.
Ga să ne dăm mai bine seama că
preocuparea nesatisfăcătoare a influen­
ţat în rău calitatea producţiei, să ne
oprim asupra cîforva aspecte semnifi­
cative. Gu ocazia unor controale efec­
tuate de organele de conducere în sub­
teran au fost descoperite cazuri cînd,
cu bună ştiinţă, mineri sau maiştri,
lăsau să fie trimis la zi minereu ames­
tecat cu sterii. Aşa s-a întîmplat cu
maiştrii Petru Dărăbuţ de ia sectorul
I, loan Crişan şi Pompiliu David de
ia sectorul ii, şefii de brigadă Simion
Medrea, Simion Costea şi alţii. Bine­
înţeles. şirul lor ar putea continua.
Or. este norma! ca în felul acesta,
conţinutul de rneta! în minereul Irimis
preoaraţiei să scadă şi pianul să ră-
mînă nerealizat.
cruri şi s-a ridicat la luptă.
Unii istorici francezi în cear­
că să dem onstreze că începutul
rezistenţei în Algeria a înce­
p u t să se m a n ife ste din 1954.
Se ştie că d ata de 1 noiem brie
1954 a fost p u n c tu l c u lm in a n t
al declanşării unei acţiuni a r­
m ate continue. Acţiuni, explozii
ale mâniei poporului au fost n u ­
m eroase în decursul dom inaţiei
franceze. Nu trebuie să uităm
că această rezistenţă a început
cu epopeea eroului algerian
em irul A bdelkader, în tre 1832
şi 1847, şl a c o n tin u a t p în ă în
zilele noastre, sub diferite fo r­
me. De fiecare d ată aceste m iş­
cări au fost innăbuşite de ar­
m a ta fran ceză şi situ a ţia de
subordonare a continuat să
dăinuie.
Anul 1954 a m a rc a t Insă, o
etap ă hotăritoare în istoria
luptei de eliberare naţională
a poporului algerian. D acă la
început,, revolta poporului a
fost declanşată prin acţiuni ale
m icilor detaşam ente cu un efec­
tiv ce n u tre c e a de 3.000 de o a ­
m eni, curind ea a că p ă ta t un
c a ra c te r d e m asă, ia r în 1958
a rm a ta n u m ă ra 130.000 de os­
taşi. D acă prim ele operaţii s-au
dus în regiunea m u n to asă Aurea
din sud-estul ţârii, ele s-au ex­
tins asupra unei vaste regiuni
din ră să rit, iar in 1955 s-a r i­
d icat la ^lu p tă în treag a Algerle.
U lterior operaţiunile m ilitare
s au extins şi asupra regiunilor
de deşert ale Saharei algeriene.
Războiul îm potriva poporului
algerian a fost sprijinit prin
to ate m ijloacele de m arele c a ­
pital francez de cercurile ultra-
.3
Prin inovaţii — indici sporiţi
D ato rită p ro m o v ării noului In p ro d u cţie la
uzina electrică din V ulcan, In p rim u l trim e stru
al acestui an, consum ul p ro p riu tehnologic a
fost m ai m ic decît cel p rev ăzu t cu 3,5 la su tă,
iar consum ul specific de com bustibil s-a redus
cu aproape 2 la sută. P rin Inovaţiile aplicate
s-au făcu t econom ii Ia p reţu l de cost în valoare
de p e ste 2 00.000 lei.
D in tre cele m ai recente inovaţii ap licate în
p ro d u cţie p o t fi am in tite „ E ta n şa re a capului cu
bucşe Ia re d u c to ru l de p resiu n e 40/13 a tm o s­
fere“ a cărei au to r este com unistul Sabin Blaj,
„D ispozitiv p en tru stru n jirea lam elelor Ia co­
lectoarele de cu ren t continuu“ autor T udor O lani.
N. ROVENŢA
tehnician
77 Luna muncii patriotice
In aceste zile, tin e­ clţiva dintre acela
rii de la preparaţia care au contribuit la
cărbunelui din Petrila, colectarea a p este 170
desfăşoară o largă ac­ tone m etale vechi,
ţiune de colectare a care au fost predate
m etalelor vechi. T ine­ plnă in prezent la
rii l o m Penu, Vaier I.C.M.
Toma, Ntcolae Jnrca, C. BADUŢA
Em ilian Doboş, sint corespondent
Uneori însă, se mai petrece şi un alt şi separarea sterilului, în funcţie do
condiţiile existente.
brigadă, care vin cu întirziere la lu­
cru, iar alţii, care lipsesc nemotivat. In plus, comitetul sindicatului va
Exemple se pot da de la fiecare sec­ trebui să organizeze întrecerea socia­
tor. Şi intr-un caz şi în celălalt, ei listă în aşa fel încit calitatea producţiei
dăunează calităţii producţiei. Capacita­ să fie un obiectiv principal, iar oa­
tea de producţie a brigăzii este folo­ menii să simtă acest lucru. Metodele
sită incomplet şi, în goană după can­ de urmărire a ei vor trebui studiate cu
titate. se neglijează calitatea. multă minuţiozitate, ţinîndu-se cont
de specificul fiecărui sector. De aseme­
Calitatea — obiectiv nea, el poate organiza schimburi de ex­
perienţă între brigăzile şi sectoarele
principal al în tre ce rii cu rezultate bune şi ceie cu rezultate
slabe.
socialiste
Fără îndoială că, în afara celor a-
Dar, de aici se mai poate desprinde mintite, vor mai trebui luate şi unele
şi o altă concluzie: că comitetul de măsuri de ordin tehnico-organizatoric.
partid, birourile organizaţiilor de bază Acestea, mai ales în direcţia asigurării
de la sectoare, n-au desfăşurat o mun­ condiţiilor optime de lucru pentru bri­
că poliiii î susţinută în rândul munci­ găzi, pentru ca procesul de producţie
torilor pentru îmbunătăţirea calităţii să se poată desfăşura în mod con­
producţiei, comitetul sindicatului n-a tinuu, fără strangulări. Va trebui ur­
făcut din aceasta obiectivul principal mărită podirea corectă a vetrelor (e-
al întrecerii socialiste. ventual să fie studiată posibilitatea
introducerii ploturilor metalice, pentru
Pe viitor deci, comitetul de partid a se puşca direct pe ele), aprovizio­
va trebui să ţină cont de toate aces­ narea cu materiale, scule şi vagonefe
tea. Gu ajutorul colectivului său de goale în timp util (şi acestea din urmă,
agitatori, a membrilor şi candidaţilor să fie aduse cît mai aproape de locu­
de partid, să explice oamenilor, pe rile de muncă). Este necesar deci, să
larg, urmările pe care le aduce negli­ se ia asemenea măsuri îneît timpul de
jenţa faţă de calitatea producţiei, atît lucru să poată fi folosit din plin, cu
asupra economiei naţionale în general, maximum de randament.
cit şi asupra cîştigului lor.
După cîte se vede sînt încă destule
In acest scop, el poate folosi şi di­ căi rămase nefolosite la E.M. Gertej
verse forme de agitaţie: brigăzi ar­ pentru a îmbunătăţi calitatea produc­
tistice, vitrine aie calităţii în care să ţiei. Comitetul de partid, comitetul sin­
fie expuse bucăţi de minereu, s-au ste­ dicatului şi conducerea exploatării vor
ril, de ia brigăzi etc. precum şi dife­ trebui să le studieze temeinic şi să le
ritele şedinţe şi consfătuiri. urmeze. Colectivul minei de aici are
multă putere de muncă, ca dovadă rea­
O metodă bună este aceea a formării lizările frumoase la pianul de extrac­
unor comisii de control obşlese pe ţie. El trebuie însă îndrumat pentru a
sectoare, după modelul I. M. Teiiuc. o folosi cit mai judicios.
Formate din mineri pricepuţi şi cu
experienţă, maiştri, ele pot executa Din acest an s-a scurs doar un tri­
periodic (chiar zilnic), sondnie la di­ mestru. Dacă se vor lua din timp cele
ferite locuri de muncă, controlînd şi mai eficiente măsuri, fără îndoială că,
dînd în acelaşi timp indicaţii asupra pînă Ia finele lui, se vor obţine suc-
felului în care să se execute pn«carea cese însemnate, atît la cantitatea, cît
şi la calitatea producţiei.
Ins. GR. COMŞUŢA
;S 3 \
colonialiste care tim p de dece­
nii au jefuit A lgeria şi care
vroiau s-o păstreze şi pe viitor
ca o sursă sigură de profituri.
P a rte n e rii F ra n ţe i In N.A.T.O.
au acordat acesteia un sprijin
substanţial în lupta îm potriva
poporului algerian.
In cadrul luptei de elibera­
re naţională, pe lingă celelalte triv a Im perialism ului francez,
fo rţe progresiste, un rol im por­ organizînd greve m uncitoreşti,
ta n t l-a avut Partidul Comu­ răscoale ţărăn eşti, acţiuni do
n ist din A lgeria. C re a t în 1936, am ploare.
călit in focul luptelor de clasă,
P artid u l C om unist din Algeria ...T ăciunii războiului au tnco-
a sprijinit do la Început războ­ p u t să se stingă. T otuşi, in a t ­
iul de eliberare n aţio n ală, m o- m osferă continuă să persiste
billzind m asele la lu p tă îm po­ m irosul p rafu lu i de puşcă, în
urm a acţiunilor teroriste a
O.A.S., c re a ţie a cercurilor u l-
tracolonialiste.
T ra d u c e rea in v ia ţă a a c o r­
durilor realizate la Evian va da
poporului algerian posibilitatea
să se bucure, după o în d elu n g a­
tă subjugare, de roadele Inde­
pendenţei.
I. GALĂŢEANU