Page 68 - 1962-04
P. 68
pagf. 4 DRUMUfc TOWXEISMULlfl Nr. 2276
; iacegwcgrarrotq^«WManwwnttagB3«3«BSBa*á- ^ i gB araB rsagaE g t o b íx s m »b í« b íb k b i I i
L ucrările C ongresului V. T. C. L,
ULfSffilS STIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞT IR I din U .R.S.S.
Guvernul sovietic se declară de acord H o fărîrea C.C. aî P.C.U.S. MOSCOVA 19 (A g erp res). — Lucrările congresului au con
cu propunerile statelor neutre în problema şi a C onsiliului de M in iş tri al U .R .S .S ’ In şedinţa ue m iercuri după- tin u a t joi. Au lu a t cu v în tu l Li-
am iază, delegaţii la Congresul dia M alţeva, d irecto r a) ferm ei
încetării experienţelor cu arma nucleară cu p riv ire la creşterea rolului U niunii T ineretului Com unist colhozului „Rossia“, ţinutul S ta-
specialiştilor din agricultură Leninist au continuat să dezba vropol (C aucasul de nord), cos
tă cele m ai im p o rtan te proble m o n a u tu l n r. 2, G h e rm a n T i-
MOSCOVA 19 (A g erp res). — tre — că acum , cînd aceste p ro încercare serioasă de a scoate MOSCOVA 19 (A g e rp re s). — lor fu rnizate de ştiin ţă şi te h me care stau în fa ţa tin e re tu tov, care a sa lu ta t congresul
TASS tran sm ite : puneri creează noi perspective aceste tratativ e din im pas. TASS transm ite : nică. lui sovietic in perioada con din p artea forţelor arm ate so
p en tru tratative şi p en tru reali strucţiei desfăşurate a com u vietice, K uzm a Severinov, m iner
La 19 a p rilie g u v ern u l sovie zarea unei înţelegeri, este şi m ai M em orandum ul statelor neu C.C. al P.C.U.S. şl ConsTiul In legătură cu fap tu l că in nism ului. Au lu at cuvîntul Lia din D oneţk, E rou al M uncii So
tic a dat publicităţii o declara im portant ca puterile nucleare tre prevede că controlul asupra de M iniştri al U.R.S.S. a u a d o p pregătirea cadrelor de tineri Zubina, ţesătoare la com binatul cialiste. Congresul a fost salu
ţie în care se a ra tă că este g a ta să-şi asum e de bunăvoie obliga, încetării experienţelor nucleare ta t o h c tă rîre c u p riv ire la specialişti au existat lipsuri se tex til din Pucej (R.S.F.S.R.), ta t de reprezentanţii organiza
să exam ineze „ca bază p en tru ţia de a nu efeciua explozii n u treb u ie să se în făp tu iască cu creşterea rolului agronom ilor, rioase, C.C. al P.C.U.S. şi C o n K eneş K ulm atov, prim -secretar ţiilor de tin eret din Cipru, C ey
viitoarele tratativ e propunerile cleare în perio ad a tra ta tiv e lo r“. ajutorul reţelei naţionale de zootehniştilor şi celorlalţi spe siliul de M iniştri a l U.R.S.S. al C. C. al Com som olului din lon, Italia, U ruguay, Chile, Li
cuprinse în m em orandum ul ce posturi de supraveghere. Pentru cialişti din dom eniul agricultu consideră necesară elaborarea K irghizia, Iuri M aşin, secretar ban, Siria, A ustralia, Belgia,
lo r 8 s ta te n e u tre cu p riv ire Ia „G uvernul sovietic reafirm ă culegerea şi p relucrarea infor rii în dezvoltarea producţiei col unui sistem de ridicare a cali al Consiliului C entral al U niu Spania, Iordania, D anem arca.
încetarea experienţelor cu arm a că este de acord să-şi asum e m aţiilor sosite de la aceste pos hoznice şi sovhoznice. ficării specialiştilor în dom eniul nii A sociaţiilor şi organizaţiilor
n u c le a ră . această obligaţie, dacă şi p u te tu ri este suficient să se creeze agriculturii. sportive din U.R.S.S., Ia n Liu- In aplauzele puternice ale de
rile occidentale vor proceda la o com isie in tern aţio n ală alcă In legătură cu sarcina reor Hemets, se c re ta r al C.C. a l C om legaţilor şi in v itaţilo r la Con
G uvernul sovietic dă în felul fel“. tu ită diniv-un grup lim itat de ganizării radicale a activităţii C.C. al P.C.U.S. şl C onsiliul som olului din Estonia, Evgheni gres a lu a t c u v în tu l N. S. H ru ş-
acesta un răsp u n s pozitiv cere oam eni de ştiinţă cu o înaltă agronom ice şi zootehnice, fa ţă de M iniştri al U.R.S.S. conside Afanasenko, m inistrul Invăţă- ciov, p rim -se c re ta r al C.C. a l
rii guvernelor stateîor-autoare în declaraţie se am inteşte că calificare. Problem a invitării co de specialiştii din domeniul ră necesară să fie convocat în m în tu lu i al R.S.F.S.R., K lara
ale m e m o ra n d u m u lu i com un şi guvernul sovietic a p rezen tat în m isiei p en tru elucidarea la fa ţa agriculturii se ridică noi cerin anul 1963 C ongresul unional al Tuhvatulina, secretar al orga P.C.U.S., p reşed in tele C onsiliului
declară că îşi va co n tin u a efo r rep etate rîn d iiri p u terilo r occi locului a îm p reju rărilo r în care ţe. In condiţiile m arii gospodă specialiştilor din dom eniul a g ri nizaţiei com som oliste din Baş- de M iniştri al U.R.S.S.
turile îndreptate spre realiza dentale propuneri concrete p en s-a produs un anum it fenom en rii socialiste, agronom ii trebuie culturii la care să fie exam inate kiria, V ladim ir Vaşcenko, stu
rea cit m ai grabnică a unui suspect trebuie să fie rezolvată să-şi asum e ră-spunderea pentru dent la Institutul de energe Congresul a adoptat o hotă-
tru soluţionarea problem ei înce de statele însele. tică din Moscova, Ig n ati Novi-
acord cu privire la interzicerea kov, m inistrul C onstrucţiei de rire în care aprobă linia p o liti
p entru totdeauna a experien tării experienţelor nucleare. P en „Toate aceste principii m erită cen trale electrice al U.R.S.S. in
ţelor cu arm a nucleară. tru controlul asupra respectării fără îndoială atenţie şi pot să aceeaşi şedinţă au rostit cuvîn- că ju stă a Com itetului C entral
tări de salut reprezentanţi ai
M em orandum ul cu privire la de către state a obligaţiei de a constituie o bază utilă pentru u n o r organizaţii de tin e re t din al U.T.C.L. şi a c tiv ita te a p ra c
încetarea experienţelor cu arm a India, C anada, N iger, G hana,
n u c le a r ă a fo s t p r e z e n ta t l a 16 nu efectua experienţe, guvernul realizarea unei înţelegeri asupra tică a acestuia. De asem enea a
aprilie de B irm ania, B razilia, încetării tu tu ro r experienţelor G uineea, Mali, A rgentina, N or
E tiopia, In d ia, M exic, N igeria, sovietic a p ro p u s să se foloseas n u c le a re “. vegia. fost a d o p ta tă în u n an im itate
R epublica A rabă U nită, Suedia. că m ijloacele naţionale de de Propunerile celor 8 state neu rezoluţia congresului şl aproba
tectare a exploziilor nucleare pe
In declaraţia guvernului so care le d eţin S.U.A., U n iu n ea tre spulberă definitiv punctul te m odificările statu tu lu i Com
som olului.
vietic se a ra tă că nii se pot du Sovietică şi m ulte alte state. de vedere al statelo r occidentale
„Puterile occidentale au îm că nu s-ar putea încheia un Vineri congresul Com som olu
ce tra ta tiv e rodnice cu privire la lui îşi continuă lucrările.
pins acum tratativele cu p ri acord cu privire la încetarea ex
în cetarea experienţelor în tim p organizarea producţiei şi pen sarcinile acestor specialişti în
vire la în cetarea experienţelor perienţelor cu arm a nucleară
ce ră su n ă exploziile nucleare. tru rezultatele el finale, să con actualele condiţii ale construc P le n a r a C.C. a l P.M.U.I
nucleare in tr-u n im p as“, se con fără crearea unui vast sistem de ducă gospodăria pe baza date- ţiei com uniste.
I)e aceea, g u v ern u l U.Iî.S.S. „es
stată în declaraţia guvernului control internaţional, se spune VARŞOVIA 19 (A g erp res). — ririlo r celei d e - a IV -a p le n a re
te de p ărere — şi num ai aşa U.IÎ.S.S. P ro p u n e re a p re z e n ta tă
in d eclaraţia guvernului sovie D u p ă cum tra n sm ite a g e n ţia a C.C. al P.M .U.P. c u p riv ire la
p o a te fi in te rp re ta t s p iritu l şi de cele 8 sta te n eu tre în C om i tic.
t e t u l c e lo r 18 s ta te r e p r e z in tă o PA P, la .18 ap rilie , la V a rş o p ro g re su l te h n ic .
sensul propunerilor statelor neu
CuL>a serveşte drept exemp)iIu via, şi-a încheiat lucrările cea In încheierea discuţiilor, W la-
de-a X -a Plenară a Com itetului dislaw G om ulka, prim -secretar
pentru toate ţările Americii Latine C entral al P artidului M uncito al C.C. al P.M .U.P., a ro stit o
resc U nit Polonez, consacrată cuvîntare.
— Un interviu acordat de Ju a n M arineilo — îndeplinirii de către industria
constructoare de m aşini a hotă- P len ara a ad o p tat in u n a n i- .
MOSCOVA 19 (A g erp res). — lu a t f iin ţă d e ta ş a m e n te de m itate o hotărîre corespunză
toare.
Cuba a desfăşurat o activ ita partizani ale căror acţiuni iau
Tratativele pentru dezarmare de la Geneva te pozitivă pentru întreaga o am ploare din ce în ce m ai Prim a, şedira^ă
A m erică L atină în num ele p ă m are. a n o u lu i gas verii fr a n c e z
cii, a d ec la ra t Ju a n M arinello
GENEVA 19 (Agerpres). — potriva efectuării oricăror experienţe înlocuiască baza propusă de ţările neu care a sosit recent la Moscova. Cuba serveşte drept exem plu P A R IS 19 (A g e rp re s ). — geria. C onsiliul de M iniştri a
Gea de-a 24-a şedinţă plenară a Go- cu arma nucleară el şi-a exprimat spe tre pentru tratative cu propunerile lor pentru popoarele din ţările L a 18 a p rilie , în P a la tu l Ely- ad o p tat h o tă rîre a cu privire la
tnitetuiui celor 18 State pentru dezarma ranţa că puterile nucleare vor găsi po- de mult falimentare cu privire la crea Ju an M arinello, m ilitant de Americii L atine, a declarat see a avut loc p rim a şed in ţă a n um irea generalului Fourqet în
re Care a avut loc la 19 aprilie, a fost sibililaiea dc a relua tratativele cu pri rea unui sistem de inspecţii şi control vază pe tărim obştesc, rectorul Ju an M arinello. guvernului Pom pidou. U na din postul de com andant şef al fo r
consacrată in întregime problemei pri vire la încetarea experienţelor cu arma internaţional. Dînd asigurări făţarnice U niversităţii din H avana, a principalele problem e discutate ţelo r a rm a te fran ceze in Alge
vind încetarea experienţelor cu arma nucleară în ba2a memorandumului pre că sînt gata să continue tratativele cu acordat un interviu unui cores El a subliniat că aniversarea la şedinţa C onsiliului de M iniş ria, în lo cu in d pe g en eralu l Aii-
nucleară. zentat de ţările neutre. privire Ia încetarea experienţelor cu ar pondent al agenţiei de presă victoriei de la P laya Giron, tri a fo st situ a ţia din Algeria, Iert în acest post.
ma nucleară, ei au condiţionat totodată „Novosti“ (APN) care a fost Cuba o sărbătoreşte m ai pu u n d e b a n d e le fa sc iste ale O.A.S ,
La începutul şedinţei, care s-a des- Reprezentantul U.R.S.S.. V. A. Zo- posibilitatea unor asemenea tratative publicat in ziarul „P ravda“ din ternică, m ai u n ită ca orieînd. cu ajutorui tero rii singeroase, C onsiliul de m iniştri a ascul
iăşurat sub preşedinţia delegatului Me rin a dat citire declaraţiei guvernului de acceptarea necondiţionată de către 19 a p rilie. S-a în tărit u n itatea poporului încearcă zădărnicirea tra n sp u tat, de asem enea, expunerea m i
xicului; în numele delegaţiilor celor opt sovietic care cuprinde un răspuns ia cuban. O dovadă convingătoare nerii în viaţă a acordurilor de n istrului A facerilor Externe al
ţări — autoare ale niemorandtimului, memorandumul celor 8 ţări neutre parti Uniunea Sovietică a cererilor lor. M arinello a subliniat că zdro a a c e s tu i f a p t o c o n s titu ie ¦m iş F ran ţei, Couve de M urville, cu
a luat ctivîntul reprezentantul Etiopiei. cipante la lucrările Comitetului în pro b irea intervenţionişti-Ior •în Cuba carea pentru crearea partidului la Evian. Louis Joxe, m in istru privire la situ aţia internatţona-
Referitldu-se la numeroasele întrebări blema încetării experienţelor cu arma Un răspuns tot atît de inacceptabil în aprilie anul tre c u t„ a avut, o unic m arxist-Ieninist. lă. D in com u n icatu l laconic d a t
puse autorilor memorandumului de că nucleară. Reprezentantul sovietic a ce l-au dat delegaţii american şi englez fă ră portofoliu p entru proble p u b licităţii d u p ă şed in ţa C onsi
tre delegaţii american şi englez, el a rut ca această declaraţie să fie editată propunerii ţărilor neutre de a nu se uriaşă însem nătate pentru po liului de M iniştri rezu ltă că Cou-
arătat că nu consideră necesar să răs ca document olicial al Comitetului ce efectua experienţe cu arma nucleară pe m ele A lgeriei, a fă c u t o ex p u n e ve de M urville a in fo rm at, în
pundă la aceste întrebări deoarece durata tratativelor. poarele din întreaga Am erică tre altele, guvernul despre rezul
lor 18 state pentru dezarmare. re cil p riv ire la s itu a ţia d in Al-
aceasta ar putea doar să îngreuneze Cu aceasta însă n-au fost de acord Latină. In anul care a trecut
Declaraţiile delegaţilor Angliei şi majoritatea celor care au luat cuvîntul
realizarea unei înţelegeri în problema în şedinţă. Ghiar şi delegaţii Canadei de la victoria de la P lay a Givon Chombe a fugit din Leopoldville tatele tratativelor care au avut
S.U A. care au luat apoi cuvîntul au şi Italiei nu s-au încumetat să spriji situ aţia în ţările Am ericii L a loc la P aris în tre m in iştrii A fa
încetării experienţelor cu arma nuclea ne în întregime pe partenerii lor din tine s-a schim bat considerabil. LEOPOLDVILLE 19 (Agerpres). - vărată desfăşurare de forţe pentru cerilor E xterne ai celor şase ţă ri
constituit de fap’t un răspuns negativ S-a înregistrat o creştere se Chombe care a dus tratative cu a-1 „proteja“ pc şeful separatiştilor m em bre ale „Pieţei com une“;
ră complicînd rezolvarea acestei pro N.A.T.O., a căror poziţie a fost crît'- rioasă a forţelor de eliberare primul ministru congelez Adoula a katanghezi. Ele au primit, potrivit D u p ă cum se ştie, aceste tr a ta ti
la propunerea ţărilor neutre. naţională. M asele populare lu p tă fugit din Leopoldville. El a fost tran agenţiei Reuter, ordin de a folosi ve — în cen tru l căro ra a fo st
bleme prin diferite amănunte tehnice. cată fundamentat de reprezentanţii Po m ai activ, cu m ai m ultă en er sportat cu un elicopter al O.N.U. la „toate resursele“ aflate la dispoziţia problem a creării aşa-num itei
Totodată, străduindu-se să abată loniei, Romîniei, bulgariei şi Cehos gie îm p o triv a d o m in aţiei im p e aeroportul Ndjili pentru a se reîn lor pentru a-i permite lui Chombe uniuni politice a ţă rilo r vest-
Subliniind în continuare că întreaga lovaciei. rialiştilor yankei şi a protejaţilor toarce la Elisabethville. In momen să plece. Şi, într-adevăr, trupele europene — s-au încheiat cu un
atenţia opiniei publice mondiale de la lor. In unele ţă ri — G u a te m a tul în care avionul O.N.U. la bordul O.N.U. au folosit chiar forţa, după eşec din cauza divergenţelor d in
omenire se pronunţă în unanimitate îm la, V enezuela, E cuador — au căruia se afla Chombe, a început să cum sublinia agenţia Associated Press, tre partenerii „Pieţei com une“;
poziţia lor negativă ei au încercat să ruleze pe pista de decolare, două ca pentru a degaja pista de decolare.
A tacu ri ale b a n d e lo r
Cuvîntarea lui George Macovescu
O
rea de către Uniunea Sovietică a pro
Subliniind că poporul roinîn ca şi lizarea unei lumi fără arme, pentru în punerilor neutrilor un „refuz categoric“,
o „respingere a ideilor care nU-i plac“
toate popoarele lumii cer cu cea mai făptuirea dezarmării generale şi totale. ş.a.m.d. Noi nu am auzit asemenea mioane ale autorităţilor centrale con Din motive care nu au devenit încă O. A .S ,
declaraţii din partea Uniunii Sovieti goleze i-au barat drumul. Reprezen cunoscute, autorităţile congoleze au
mare insistenţă încheierea unui tratat Acceptind memorandumul celor opt ce. Dimpotrivă, noi am înţeles că Uniu ® PE SCURT ® tanţii poliţiei din Leopoldville, care renunţat pînă la urmă să împiedice ALGER 19 (Agerpres). —
nea Sovietică s-a declarat gata să dis au sosit de urgenţă la faţa locului, plecarea lui Chombe. „Preşedintele" Bandele fasciste ale O.A.S. ati în
care să interzică experienţele cu arme ţări neutre, drept bază de discuţii a co cute pe baza propusă, în ciuda faptului LONDRA. — „Daily Worker“ a pu au protestat pe lîngă reprezentanţii impostor al Katangăi s-a reîntors treprins în zilele de 17 şi 18 apritie
că nu toate părţile memorandumului blicat un apel al Partidului Comu comandamentului trtipelor O.N.U. în astfel joi la Elisabethville. noi atacuri împotriva populaţiei paşni
le nucleâre o dată pentru totdeauna mitetului, delegaţia sovietică dă un celor opt ţări par să fie egal de com nist din Portugalia către opinia pu legătură cu faptul că acesta nu a ce algeriene. Dînd dovadă de discipli
plete şi clare. blică engleză în care se cere adop informat guvernul congofez despre in Plecarea lui Chombe nu constituie nă şi de sînge rece, aceasta nu răs
reprezentantul R. P. Romînă, George exemplu convingător de hotârire de a tarea de măsuri urgente pentru a nu tenţia lui Chombe de a se înapoia o surpriză. El a sosit la Leopoldville punde provocărilor uitiacolonialiştilor.
In încheierea declaraţiei sale G. Ma permite asasinarea democraţilor por în Katanga. Avionul în care se atla nu pentru a pune capăt secesiunii După cum transmite corespondentul
Alaeovescu' a arătat că dacă Statele folosi toate mijloacele raţionale pen covescu a sp u s: Problema care ne stă tughezi care zac în temniţele dicta Chombe a rămas păzit de puternice Katangăi în conformitate cu Legea din Alger al agenţiei France Presse, în
acum în faţă este următoarea : Sînt torului Salazar. detaşamente nigeriene din cadrul for fundamentală (constituţia Republicii cursul zilelor de marţi şi miercuri nu
Unite ale Americii şi Mărea Britanic tru a se ăjhnge fa o Soluţionare a pro oare toate puterile nucleare gata să ac ţelor O.N.U. timp de 16 ore la baza Congo) şi cu acordurile de la Kt* mărul victimelor O.A.S., s-a ridicat la
cepte propunerile şi ideile memorandu PHENIAN. — La 18 aprilie a avut aeriană a O.N.U., aflată Ia extremi tona. In ultima vreme Chombe a în 67, iar al răniţilor la 39 printre care
ă r renunţa la planul lor de' a face noi blemelor serioase, care ne stau în faţă, mului celor opt puteri drept bâză pen loc la Phenian un miting al repre tatea de nord a aeroportului din Leo cercat să obţină atribuirea ministere numeroşi copii şi.femei.
tru negocieri imediate, aşa cum a făcut zentanţilor opiniei publice, consacrat poldville. Trupele O.N.U. care se află lor Apărării, Finanţelor şi Economiei Miercuri seara, relatează agenţia
experienţe cu arme nucleare în atmos probleme căre sînt nu numai ale noas Uniunea Sovietică ? Sînt oare puterile împlinirii a doi ani de la răscoala adepţilor săi. France Presse, o încărcătură evaluată
nucleare occidentale gata să-şi asume populară din aprilie care a avut loc în Congo pentru a sprijini această la 10 kg. dinamită a provocat o pu
feră, s-ar putea ajunge uşor la un acord tre, ale popoarelor şi guvernelor pe care obligaţia de a nu începe noi experienţe în Coreea de sud. La miting a luat In acelaşi timp, în Katanga au ternică explozie la parterul noului lo
cu arma nucleară în timp ce dezbaterile cuvîntul Pek Nam Un, preşedintele ţară în menţinerea independenţei ş1 sosit din nou mercenari albi cal al primăriei din Alger. In urma
care ar împiedica o nouă creştere în le reprezentăm aici* ci ale întregii ome noastre continuă pe această nouă bază? comitetului pentru reunificarea paşni transporturi de armament exploziei a izbucnit un incendiu, care
integrităţii saie, au efectuat o ade a provocat mari pagube materiale.
cursa înarmărilor. niri. Este de sperat că dacă S.U A. şi Ma
rea Britauie vor aborda problema inter,
Relevînd poziţia' favorabilă a state Depinde acum de puterile nucleare zicerii experienţelor cu arma nucleară
lor socialiste faţă de eforturile state occidentale, a spus în continuare re într-un spirit constructiv şi reaî'st aceas
lor neutre în vederea interzicerii expe prezentantul R. P. Romîne, să arate că ta ne va da posibilitatea să realizăm
rienţelor cu arma nucleară, G. Maco- ele sînt gata să facă un efort pentru a progresul cerut cu atîta nerăbdare de
toate popoarele lumii.
vescu" a sp u s: Delegaţia romînă, sus- îndeplini speranţele atit de imperios
ţinînd propunerile constructive, doreşte exprimate în memorandum şi subli
>să-şi manifeste sprijinul deplin faţă de niate încă o dată astăzi dc către re
iniţiativă celor opt ţări neutre. Noi dăm prezentantul Etiopiei.
o înaltă apreciere acestei iniţiative pe Delegatul Mării Britanii a declarat
care o considerăiri ca fiind o contribu astăzi că întreaga problemă ar tre
ţie valoroasă la încheierea unui tra bui studiată în continuare cu grijă. Aşa că a patriei. •
tat pentru interzicerea experienţelor cu cum stau lucrurile acum, un studiu care Participanţii la miting an adoptat
arme nucleare. este fără îndoială de dorit poate fi rea un apel către poporul sud-coreean, în Criza politică din Argentina
care îl cheamă să intensifice lupta
Vreau să subliniez modul construc lizat cel inşi bine prin începerea unor împotriva imperialiştilor şi a clicii
tiv în care s-a manifestat guvernul so negocieri pe baza ideilor cuprinse în
vietic, care a demonstrat încă o dată memorandum. Pak- Cijan Hi.
PARIS. — La 18 aprilie s-a des
dorinţa sa fierbinte de a contribui la Am fost foarfe surprinşi cînd re se a g ra v e a z ă
chis la Rebus al 91-lea Congres al
crearea condiţiilor necesare pentru rea- prezentantul S.U.A. a numit accepla- celei mai mari organizaţii studen BUENOS AIRES 19 (Agerpres). -
ţeşti din ţară — Uniunea Naţională Criza politică din Argentina a atins
După ciivlnfărea reprezentantului In condiţiilor în care sînt posibile trata neutre. Dacă guvernele „Statelor UnUe a Studenţilor din Franţa. Delegaţii la la 18 apriiie „punctul de fierbere", tran aprobarea unui proiect de lege care să cereri agenţia France Presse sublinia
diei, care a chemat puterile nucleare tive rodnice. şi Marii Britanii vor accepta aceste Congres au fost salutaţi de repre smite agenţia Reuter. Ministrul Aface uea posioilitate preşedintelui Guido să ză că „conducătorii militari sini pe de
să accepte memorandumul ca bază propuneri ca bază pentru tratative, a zentanţi ai diferitelor organizaţii sin rilor Interne, Rodolfo Martinez a de răinînă în funcţiune pînă la 1 mai 1964. plin conştienţi că acest program este în
pentru tratative, a luat cuvîntul pentru Guvernul sovietic este dc părere, a declarat el, atunci Uniunea Soviet'Că dicale şi de tineret. misionat, Comandanţii militari au adre Potrivit agenţiei Reuter, miercuri un întregime nepopular şi de aceea vor
a doua oară V. A. Zorin. subliniat V. A. Zorin, că acum este este gata să înceapă imediat tratati sat un ultimatum preşedintelui Curele. mare număr de deputaţi au părăsit Con să oblige pe preşedintele Guido, guver
deosebit de important ca puterile nu vele. ISTAMBUL. — Aproximativ 400 de gresul după o dezbatere violentă, lă- nul său, Congresul şi chiar partidele
Relevînd că cele opt ţări neutre mem cleare să-şi asume de bună voie obli oameni ai muncii şomeri din oraşul Agenţia France Presse precizează că sînd Pariam -tul fără un număr su politice să-şi asume responsabilitatea.
bre ale comitetului, au formulat o po gaţia de a nu efectua explozii nucleare Iu cursul discuţiilor care au continuat Kayseri au declarat greva foamei. Ei ministrul de Interne, Alartinez, şi-a ficient de deputaţi pentru adoptarea Manevra —• adaugă agenţia — întîmpi-
ziţie proprie, el a amintit că guvernul s-a hofărît ca Comitetul celoi 18 staîs nu mai au de mult de lucru. Zilnic prezentat demisia imediat după ce s-a proiecte lui de lege.- nă o rezistenţă serioasă mai ales în Ca
sovietic ă răspuns clar şi precis că ac în perioada tratativelor. pentru dezarmare să continue examina sute de şomeri se adună în piaţa anunţat hotărirca guvernului de a insti mera Deputaţilor şi în sinul partidelor
ceptă memorandumul ţărilor neuire ca rea problemei privitoare la încetarea oraşului îrţ căutarea unui loc de mun tui controlul administrativ direct în toa Ultimele evenimente politice au „alar politice intrucît aceasta ar însemna că
bază pentru tratative. Dar S.U.A. şi An In încheiere, V. A. Zorin şi-a expri experienţelor Cu arma nucleară, în ur că. Cererile lor răinîn însă zadar te provinciile ţării, ai căror guverna mat“ după cum transmite agenţia As forţele armate vor deţine întreaga pu
glia au rîerlarat de fapt că sînt gaia să mătoarea sa şedinţă plenară. nice. tori au fost aleşi luna trecută prin su sociated Press pe liderii militari care tere fără a-şi asuma pentru aceasta
mat speranţa că S.U.A. şî Anglia, ca fragiul universal. „Martinez — transmi sînt profund neliniştiţi de cererile prin nici o răspundere directă“.
ducă tratative numai dacă Uniunea So LONDRA. — 5.000 de lucrători dc te agenţia Associated Press — spri cipalelor partide politice de a ti recu
vietică va accepta condiţiile lor. Noi. şi Uniunea Sovietică, vor face declaraţii la aeroporturile engleze au început jină pe liderii politici care au afir noscută victoria opoziţiei în alegeri. A- Agenţiile occidentale de presă anun
a declarat V. A. Zorin, nu am acceptai ' la 18 aprilie să aplice metoda „ati mat că alegerile de la 18 martie sînt genţia Reuter transmite că la 18 apri ţă că în dimineaţa zilei de 19 aprilie
şi nu vom accepta ultimatumuri. Noi oficiale cit privire la poziţia guvernelor tudinii formale faţă de muncă“ pen o expresie a voinţei populare şi de lie generalul Pio Martijena a adresat trupe şi forţe ale poliţiei au ocupat
tru a obţine satisfacerea revendicări aceea opoziţia trebuie să-şi ocupe la un „ultimatum“ de 48 de ore preşedin punctele cheie din Buenos Aires. In sea
dorim să ducem tratative pe bază de lor faţă de propunerea celor opt state lor lor privind majorarea salariilor. data dc 1 mai, posturile în care au telui Guido în care face cunoscut că ra zilei de 18 aprilie politia a închis
egalitate în drepturi ca oride stat care fost aleşi, aşa cum se prevăzuse ante „armata va trece la acţiune“, dacă pre toate sediile Partidului peronist din pro
se respectă şi nu vom permite să ni se T e ro a r e în Irianul d e v e s t PHENIAN. — Potrivit relatărilor rior". şedintele nu va îndeplini de îndată ce vincia Buenos Aires, iar guvernatorul
din Seul, recent Statele Unite ale rerile ei. Acestea prevăd printre altele provinciei a interzis toate activităţile
dicteze condiţii. DJAKARTA 19 (Agerpres). - diţii de represalii în regiunile a căror Americii au transmis Coreei dc sud Intre timp, guvernul întînipină o pu peroniştilor. „In acelaşi timp — tran
Colonialiştii olandezi încearcă să in- populaţie ă cerut realipirea Irianului de 6 nave militare. excluderea din Congres a deputaţilor smite agenţia France Presse — milita;
O a doua probl&mă care se pune în năbuşe printr-o feroare cruntă mişca vest la Indonezia. Recent, o navă mili ternică opoziţie în Congres, în legă rii au înc.enut să-şi desfăşoare disno-
mod inevitabil îri legătură cu aceasta, a rea de eliberare naţională a populaţiei. tară olandeză a deschis foc de artile opoziţiei şi întreprinderea de acţiuni zitivu! pentru a te permite încercarea
Irianului de vest, După cum relatează rie asupra satului Kobîebet de pe insula tură cu încercările sale de a obţine unei noi lovituri de forţă“.
spus el în continuare, este problema presa indoneziană, în ultimul timp co Gag, a cărui populaţie s-a răsculat îm împotriva unităţii sindicale a muncito
lonialiştii olandezi au organizat expe potriva colonialiştilor.
rilor argentineni. Reîerindu-se la aceste
Redacţia şi adnvnistraţ'ia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 647. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generate P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva.