Page 7 - 1962-04
P. 7
~Nt . 2.261 DRUMUL1 SOeiAIISMüEtTf paf. S
ţmmxMamoRrjaB
luna aprilie Luna curăţeniei Io cele mai POSTA
şi a înfrumuseţării oraşelor bune condici uni
şi comunelor Pentru a face faţă ne
cesităţilor de transport
sporite, conducerea R.C.M.
Primăvara a intrat în drepturile ei populare din regiunwi noastră, sub Petroşani a hiat nu cu. (Fier vechi penfru oftării gindu-se acum la un număr
depline. De la o zi la alta timpul e tot îndrumarea organelor şi organizaţiilor mult timp în urmă hotărî- de 10.000 depunători pe ra
mai călduros. Natura a început să-şi de partid, au fost obţinute rezultate rea ca trenul 2.674 să fie ? Tinerii utemişti din cadrul ion, Numai la U.M. Cugir şi
schimbe înfăţişarea. Primii muguri s-au deosebit de frumoase. La acţiunile de remorcat pc distanţa Sub- I.M. Teliuc s-au angajat să la F.C. Orăştie sint peste
ivit. Şi o dată cu aceste semne ale înfrumuseţare şi gospodărire a locali' cetate—Petroşani, cu su- colecteze şi să predea in acest 1.000 depunători prin vira
primăverii apar noi preocupări. Ogoa tăţilor s-au prestat aproape 7 milioane praosii, Tonajul acestui
rele încep să fie îrămîntate de bră;:- ore muncă patriotică. In sprijinul ac tren nu depăşea cu prea an I.C.M., pentru oţelarii hu- ment.
darele plugurilor, se pregăteşte recolta ţiunilor întreprinse de sfaturile popu mult norma, in schimb se nedoreni, 350 tone fier vechi.
anului 1962. lare au venit organizaţiile de femei şi depăşea numărul de osii A. TÎMPEANU
de tineret. admis pe secţie cu peste 40.
Dar pe lingă această preocupare de Pînă acum s-a colectat şi corespondent
bază, venirea primăverii aduce bunilor Acestea sint doar citeva cifre. Ele Pentru ca acest tren să
gospodari şi preocuparea pentru cură cuprind insă fapte demne de (oală circule în cele mai bune predat 185 tone, adică mai
lauda. condiţii de siguranţă şi re
ţenie, înfrumuseţare, îngrijirea în alte gularitate, se cereau înde mult de jumătate din anga Seminar cu acfâvişfii
condiţii a blocului, grădinii, parcului, Acum, în pragul primăverii, depu plinite unele condiţii şi o
atenţie sporită din partea jamentul anual. S-au eviden culturali
a zonei verzi din stradă sau dintre blo taţii. organizaţiile de temei şi de ti mecanicilor.
curi, a cartierului, a întregului oraş sau ţiat in această acţiune pa Recent, în comuna Iscroni,
comună. neret, îşi propun asemenea acţiuni care Prin condiţiile asigurate triotică tinerii din organiza oraşul regional Petroşani, a
de operatorul R.C. Dumitru ţiile U.T.M. din sectoarele 1 avut loc seminarul cu direc
Citi dintre noi nu am încercat sen să facă oraşul, cartierul, blocul şi co Ghimpău, de impiegaţii de şi II, care au colectat 45 şi- torii de cămine culturale şi
respectiv 53 tone fier vechi. cu bibliotecarii.
timente de bucurie, nu ue-am recreat muna tot mai frumoasă. Cui nu-i place, mişcare Gheorghe Lutaş
după o zi de muncă petrecîndu-ne cî- MOI SE PETRESCU Cu acest prilej au fost pre
de pildă, să vadă străzile curate, ca din staţia Pui şi Petre Che- zentate lecţiile teoretice:
teva ore in parcul ',au solarul din corespondent
sele zugrăvite, parcurile intîmpinîndu-te laru din staţia Baniţa, pre
jurul blocului, din centrul oraşului sau cti rondouri de flori proaspete ? Iată Prin muncă pafriofică „Activitatea instituţiilor cul
cum şi atenţiei deosebite a
comunei. Gu foii* tie-arn gîndit atuaci de ce de datoria sfaturilor populare Cu citva timp in urmă, turale de masă privind pro
mecanicilor Constantin Mi
la cei care prin munca lor au fivaii este să-şi organizeze în aşa fel munca baia personalului din staţia pagarea cunoştinţelor ştiinţi
incit paralel cu sarcinile din campa C.F.R. Petroşani se defecta fice in rindul oamenilor mun
:v se. Fonduri pentru repararea cii“, „Cum se preocupă că
ca aici, unde. nu de mult era un te niile agricole să dea toată atenţia şi luit şi Ştefan Renţ din de ei nu erau. Meseriaşii depou minul cultural de organiza
ren viran sau o groapă plină de gu curăţeniei şi înfrumuseţării oraşelor şi Colectivul fabricii ele ciorapi „Sebeşul“ clin Sebeş, îmbră- poul Petroşani, acest tren lui de locomotive au hotărit rea conferinţelor ştiinţifice“,
noaie, să apară un părculeţ plin cu comunelor. Să facem, din luna aplilie ţişind iniţiativa furnaliştilor din Călan, s-a angajat să realizeze a ajuns în bune condiţii să execute ei reparaţia prin „Munca cu cartea în sprijinul
flori, cu pomi ornamentali şi bănci. - LUNA CURĂŢENIEI GENERALE in cursul acestui an o productivitate a muncii cu 42 la sută Ia destinaţie. muncă patriotică. Şi, au tre educaţiei comuniste a tinere
cut la fapte. Ei au demontat tului“ şi „Cum se organizea
Exemple am putea da multe. Numai în ŞI A ÎNFRUMUSEŢĂRII ORAŞELOR mai mare decît cea obţinută în 1959. O contribuţie preţioasă I. CRIŞAN cazanul şi în mai multe după- ză o seară literară“.
oraşul Deva s-au întreţinut în anul la traducerea in viaţă a acestui angajament o aduce şi tricoto- amiezi l-au reparat şi apoi
trecut prin munca voluntară a cetă- ŞI COMUNELOR. rul Cornel Morarii. corespondent l-au montat la loc. Supus Pe marginea fiecărei lecţii
probelor tehnice cazanul a au fost purtate vii discuţii.
Sfaturile populare au datoria să-şi corespuns întocmai cerinţe După lecţiile teoretice au fost
lor. In acest fel baia func organizate două lecţii prac
tor.ilor 26.000 m.p. de zone verzi şi întocmească planuri de acţiune con ----------- ----------- ------------- — .... ----------------- ţionează acum din nou. Prin tice : prima, ş seară literară
tre meseriaşii care au adus închinată vieţii şi operei lui
parcuri. In Valea Jiului s-a iniţiat o crete, să mobilizeze deputaţii, să fo ÎNTRECEREA un aport însemnat la exe Taras Şevcenlco şi a doua, o
întrecere între cetăţenii din cartier, losească toate formele organizatorice cutarea reparaţiei, se numără „Seară de întrebări şi răs
străzi şi blocuri pentru „cel mai curat de masă la iniţierea de cit mai multe lăcătuşul Andrei Despa şi su punsuri pe teme ştiinţifice“.
dorul Petru Blezina.
cartier, cea mai curată stradă, bloc şi acţiuni de muncă voluntară. Să nu In urma apariţiei Directivelor dintre partide însă, au hotărit febrilitate. De remarcat că la . R. BAEŞAN
scară“. A lost o întrecere pasionantă existe nici un colţ din oraş sau comună, C.C. al P.M.R. cu privire la cri să se întreacă intre ele. Este vor fiecare dintre partizi se află C. IOAN
Ia care au participat mii de oameni ai nici un teren viran care să nu devină teriile principale ale întrecerii ba de partida de îmbrăcăminte grafice cu aceleaşi rubrici ca Şi corespondent
muncii. Rezultatul acestei acţiuni: a- un părculeţ, o zonă verde. înfrumuse socialiste, colectivul secţiei lo şi gherete, condusă de Zaharie în graficul secţiei. Deosebirea corespondent
mcnajarea a peste 65.000 m-p. zone ţarea şi curăţirea oraşelor şi comune comotive a atelierelor R.M.R. Scrindiţă, şi cea de armături este însă, că aici, situaţia se ur Pe scenă
verzi şi parcuri şi întreţinerea a încă lor să devină o chestiune de masă. Simeria s-a angajat să îmbună condusă de loan Florea... măreşte pe om. Se poate vedea Moi ghişee C. E. C.
alţi 88,200 m.p. Fiecărui om al muncii să-i fie drag tăţească continuu calitatea re deci, în fiecare zi, cine contri Pe lingă căminul cultural
blocul, casa, strada, cartierul, oraşul paraţiilor, aăică să înregistreze In hala mare a secţiei se află buie la scăderea punctajului şl Pentru a satisface cerinţe
In cursul anului trecut, ca urmare a sau comuna in care locuieşte. un panou pe care se trec zilnic cine-l sporeşte. La data aminti le depunătorilor, în între din Balşa, raionul Orăştie, îşi
întrecerii organizată între sfaturile cit mai puţine T.G.-uri (repara rezultatele obţinute de partizi, prinderile „I. C. Frimu“ şi
I.F. din Orăştie s-au înfiin
;.« ţii în tem en u l de garanţie) şi prin puncte. Pentru flecare re tăi, de pildă, printre cei care ţat. două noi ghişee C.E.C. desfăşoară activitatea mai
Asemenea ghişee au fost în
remedieri după probă, să reali paraţie în T.G. se scad 20 punc n-aveau nici un pune negativ fiinţate şi funcţionează la multe formaţii artistice. Prin
zeze în fiecare lună 5.000 lei te, iar pentru fiecare remediere la remedieri se numărau Nicolae U.M. cugir, Fabrica chimică
FA R REBUT economie la preţul de cost. Pen după probă se scade un punct. BeriKd, loan Teodor şi Bcniamin şi. G.A.S. Orăştie. Volumul de tre acestea se numără şi
tru ca angajamentul să se înde Se adaugă 10 puncte pentru fie . Popescu de la Scrindiţă. loan punerilor au crescut de la
plinească, an fost luate nume care 10 lei economisiţi la pre Manea şi loan Oprlşa de la Flo începutul anului şi pînă la echipa de teatru. Această
roase măsuri tehnico-organizato- ţul de cost şi pentru fiecare om rea, iar printre cei care scădeau 20 martie a.c. cu 40 la sută,
La 27 martie a.c. secţia turnătoria Cele mai bune rezultate pe linia îm rice, iar oamenii au început să care participă la activităţi cul punctajul erau Tiberiu Pleşa t?2 faţă de aceeaşi perioadă a formaţie a pregătit şi a pus
veche a Uzinei „Victoria“ Găian a în bunătăţirii calităţii produselor, au fost turale. De asemenea} pentru cet la primul şi Iosif Solnolc de la anului trecut. Numărul de
deplinit planul de producţie pe luna obţinute de turnătorii din echipele con lucreze plini de însufleţire. Două care n-au nici o remediere. celălalt. punătorilor au crescut in in scenă piesa „Năpasta“ de
martie la sortimentele vane băi, posta duse de comuniştii Iulian Sirbu şi Ko- acest an cu încă 800, ajun-
mente băi, sanitare brute şi emailate. jan Ludovic care, n-au înregistrat în I. L. Caragiale. La primul
cursu1’ lunii nici un rebut. 4 APRILIE 1962
spectacol dat cu această pie- \
Programul I: 5,10 Program de
polci şi m azurci; 5,30 Melodii să pe scena căminului culţii- ^
populare rom ineşti; 6,10 Muzică
interpretată de fanfară ; 6,30 ral au participat peste 200 ţ
Emisiunea pentru s a te : Lucrări
Cu patru zile înainte de în De aceştia din urmă, cei doi actuale în v i e ; 6,45 Cintă or ţărani muncitori. Spectacolul )
chestra de muzică populară „Fă-
Schimb de experienţă privind creşterea animalelor cheierea lunii martie, în dreptul şefi de partidă se îngrijesc M geţeana“ a Casei de cultură din dat de artiştii noştri amatori i
celor două partizi se putea citi: mod deosebit. Ii urmăresc în F ăget; 7,15 Dansuri de estradă:
7,30 Sfatul medicului: Vegeta s-a bucurat de o caldă apre- )
ţiile adeuoide; 7,45 Salut voios
la Scrindiţă — o reparaţie in deaproape cum execută fiecare de pionier; 8.00 Muzică; 8.30 ciere din partea spectatorilor.
T.G., 65 remedieri după probă, lucrare, ii sfătuiesc şi le dă în Concert de dim ineaţă: 10.08
Recent, din iniţiativa Comitetului cine. 262 ovine, efc. Pînă la sfîrşitul livraţi la sfîrşitul acestei luni, se află 2.700 lei economisiţi şi doi oa drumări. In plus, în scurtele Teatru la microfon: „Ziariştii“. I. MOGA )
orăţm es^jdc .partid Deva, s-a organizai acestui an se va ajunge la 152 bovine, acum la îugrâşare. meni la activităţi culturale; la consfătuiri cp. le ţin in fiecare Scenariu radiofonic de Al. Mi-
la G.A.G. din Sîntuhalm un schimb 150 porcine, 360 ovine, un însemnat nu Florea — nici o reparaţie iu zi, pe ei îi discută în mod deo rodan; 11,33 Muzică uşoară.; corespondent ^
de experienţă care a avut drept scop măr de păsări etc. Pentru adăpostirea Cu prilejul schimbului de experienţă T.G., 21 remedieri după probă, sebit.
generalizarea metodelor bune folosite animalelor, colectiviştii au construit un s-au stabilit măsurile ce trebuie luate 610 lei economie şi nici un om r ia ; 15,36 Melodii populare ro
Ia această gospodărie în privinţa creş grajd încăpător, o maternitate pentru în fiecare gospodărie pentru ca secto la activitate culturală. Dar, pentru ca T.G.-urile să m in eştî; 16,15 Vorbeşte Mosco
terii animalelor şi sporirii productivi scroafe şi altele. rul zootehnic să fie considerabil dez scadă şi numărul remedierilor va; 17,15 Muzică uşoară romi
tăţi; acestora. La schimbul de expe voltat. De asemenea, în scopul sporirii Bineînţeles, ambele partizi, se după probă să fie cit mai mic, nească interpretată la diferit
rienţă au participat preşedinţii, briga Valorificînd prin unităţile de stat productivităţii animalelor, specialişti în situau în fruntea întrecerii so nu-i suficient să te ocupi nu instrumente; 17,30 in slujba pc
dierii zootehnici şi îngrijitori de ani produsele obţinute din sectorul zooteh domeniul zootehniei au vorbit celor pre cialiste pe secţie. Dar, dintre mai de cei care au greşit. tr ie i; 18,00 Muzică populară ro
male din gospodăriile colective de pe nic, gospodăria a realizat în anul tre zenţi despre necesitatea respectării pro cele două, care va ieşi pînă la mînească şi a minorităţilor na
raza oraşului regional Deva. cut venituri în valoare de 104.470 de gramului de furajare, adăpare, plim urmă ciştigătoare era greu de — O verificare cit mai amă ţionale; 19.00 Jurnalul satcloi
Iei, ceea ce reprezintă peste 30 la sută bare şi curăţire a animalelor, despre prevăzut. Situaţia punctajului nunţită a lucrărilor, atît pe faze 19.25 Program de cintece di
Referatul prezentat de tovarăşul Con din totalul veniturilor gospodăriei. necesitatea introducerii în toate G.A.G. se schimbă de la o zi la alta. de execuţie, cit şi după monta folclorul nou : 20.30 Noapt
stantin Igna, preşedintele gospodă'iei a evidenţei producţiei de lapte, cultivării Ortacii lui Scrindiţă se stră rea pieselor pe locomotivă, ne bună corni: „Fintîna“ — poves
colective de aici, vizita făcută la fer îngrijind şi hrănind animalele în în acest an a unor suprafeţe cit mai duiesc să reducă handicapul la fereşte de greşeli şi ne aduce te din folclorul african 21.15 L
mele de animale, discuţiile purtate de funcţie de producţia fiecăreia, per- mari cu plante de nulreţ, leguminoase T.G.-uri şi remedieri după pro un număr cit mai mare de punc microfon: Satira şi umorul (re
către unii vorbitori, printre care Dra- manentizînd la ferma de vaci ca îngri- şi porumb siloz pentru asigurarea unei bă, cei ai lui Florea la econo te în întrecere — spun şefii de luare).
gomir Haida (Sîntandrei), Ion An jitori-mulgători pe cei mai buni co baze furajere de calitate şi în cantităţi mii. Şi unii şi alţii lucrează cu partidă cu însufleţire.
gliei (Bîrcea Mare), Ludovic Daradici lectivişti, retribuindu-i după rezultatele îndestulătoare. Programul II: 13,15 însemnă.1
(Deva), fon Danciu (Rapolt) şi alţii, obţinute, gospodăria şi-a planificat ca GH. C. de reporter; 16.30 Cintece mn
au constituit un minunat prilej de cu în anul 1962, de la cele 40 de vaci PETRE JURCONE rinăreşii; 17,00 selecţîuni di
noaştere. a rezultatelor şi experienţei pe care le are să deţină o producţie
dobindite la G.A.G din Sîntuhalm în de 120.000 litri de lapte, revenind în corespondent
domeniul creşterii animalelor. medie pe cap de vacă furajată 3000 li
tri lapte. întreaga producţie a şi fost Ü S Ü L „PERLE NEGRE
La data înfiinţării gospodăriei, în
anul 1959, efectivul de animale pro contractată cu statui. Totodată, se va
prietate obştească număra doar cîteva
livra pe bază de contract 10.320 kg. de
bovine. Acum, colectiviştii din Sîntu carne (din care 7.500 carne de porc).
halm deţin 99 capete bovine, 151 por Primul lot de 25 de porci, care vor li 12.00 Muzică populară romîneas- opereta Sînge vienez“ de Jc
Calendarul lucrărilor ?m m că ; 12.30 Estrada melodiilor ; hann Strauss: 18.05 Interpre]
agricole pe luna aprilie 13.05 Program de ctntece trans la microfon: 18.30 Săptămin
i mis la cererea ascultătorilor; muzicii maghiare; 18,50 Meri
î n cîmp legăturile la pomii plantaţi în toamnă c 14.00 Concert de muzică din ope diane ; 19.35 Muzică popular
L rete ; 14,30 Muzică populară din din Dobrogea ; 20.30 Tribuna ro
Í R.S. Cehoslovacă şi R.P. Bulga dio ; 22,30 Muzică populară ro
l mînească.
ln aceasta perioadă o atenţie deo sau în cursul lunii martie. Se desfac t S p e e inenie
sebită trebuie acordată întreţinerii cul muşuroaiele din-jurul pomilor, iar pen t
turilor de toamnă ieşite mai slab din tru a preîntimpina pierderea apei se CINEMATOGRAFICE
iarnă. Ele trebuie îngrăşate cit mai acoperă pămînful din jurul pomilor cu cC
devreme cu cîte 100 kg. azotat dc amo pleavă sau gunoi pufos.
niu la ha. Lanul trebuie controlat luîn- 4 APRILIE 1962 „V. Roaită“ ; Aeroportul nu pn
du-sc măsuri ca toate culturile descăl- Se sapă sau se ară în jurul pomilor DEVA : Perle negre — cine meşte — cinematograful „Fia
ţale să fie tăvălugite imediat ce solul şi se administrează gunoi de grajd matograful „F. Sirbu“ ; Cursa căra“ ; SIMERIA : Umbre alb
,s-a uscat. Culturile bine dezvoltate se sau îngrăşăminte chimice. Dacă apar dc 100 Km. — cinematograful — cinematograful „I. Pintilte“
grupează cu grapa cu colţi reglabili. omizi sau diferite boli, se fac stropiri „Patria“ ; HUNEDOARA : Puş HAŢEG: Imperiul soarelui -
cu Ecafox în concentraţie de 0,2 la tiul — cinematograful „Victo cinematograful ..P o p u la r“
Avind în vedere prelungirea timpu sută sau cu zeamă bordeleză în con ria“ ; SEBEŞ : Carmen de la BRAD : Secţiunea V-a — cine
lui răcoros, este necesar să fie folo centraţie de 0,5 Ia sută.
In livezile pe rod se termină com
sit fiecare ceas bun de lucru pentru pletarea golurilor. Ronda — cinematograful „Pro matograful „St. roşie“; LONEA
efectuarea lucrărilor agricole. Acolo In grădina de legum e gresul“ ; Oameni şi stinci — ci Oameni pe gheaţă — cinema
unde nu au fost aplicate îngrăşăminte nematograful „M. sadoveanu“ : tografnl „Minerul“ ; TFIUŞ
din toamnă, este necesar să se aplice In răsadniţe se continuă lucrările do PETROŞANI: Intilnire pe cablu Dragoste — cinematograful „
acum Ia desprimăvărare. Gunoiul dc îngrijire a răsadurilor. Se combat bo Roaită“ ; ZLATNA: Corabi
grajd poale ti încorporat o dată cu ară lile şi dăunătorii. Purecii de pe văr- — cinematograful „A. Şahi-a“ : zburătoare — cinematograf
tura de primăvară. Dacă fertilitatea zoase se distrug cu D.D.T., iar roşiile Căluţul cocoşat — cinematogra „Muncitorul“ ; ILIA : Căpitani
terenului e scăzută, trebuie administrate repícale se stropesc cu zeamă borde ful „7 Noiembrie“ ; ALBA 1U-
şi cîte 100—300 kg.'îngrăşăminte azo leză în concentraţie de 0,25 la sută. 11A : Ultimul meu tango — ci Dabac — cinematograful. ..Gl
tate la ha. In grădină se continuă să sc facă ame nematograful. ..Victoria“ ; La ca Doja“ ; APOLDUL DE SUS
najarea. terenului pentru irigaţii, se în pătul drumului — cinematogra
Atenţie deosebită trebuie acordată graşă şi se pregăteşte solul. ful. „23 August“ : ORĂŞTIE : Dragoste de septembrie — cine
corectării acidităţii solului folosind în Marele război — cinematograful matograful „23 August“.
acest scop cîte 4.000—6.000 kg. praf In vie se efectuează plantări şi se com
de piatră de var Ia ha. pletează golurile. Se execută dezgropa 1’Acţiunea filmului tice, în Iugoslavia. mule de a dejuca in la rlndu-i încrederea,
Se grăpează arăturile de toamnă şi rea şi tăierile se face arăcilul şi lega „Perle negre“, care Conform vechilor tra strucţiunile conduce îi antrenează in mun ATELIERELE R. M. K. SIME
se însămînţează cîf mai urgent mază tul, se termină sapa mare .şi se admi rulează in prezent la diţii ale caselor de rii casei de corecţie căit le deschide pers
rea, ovăzul, sfecla de zahăr, lucerna, nistrează îngrăşăminte organice şi mi cinematograful ,,Fiii- corecţie, copiii sint pectiva de integrare angajează de urgenţă:
trifoiul şi cartofii. nerale. mon Sirbu“ din Deva, ţinuţi într-o stare de ( adesea absurde) şi
se petrece imediat mizerie. Viaţa lor e continuă să încalce in societate. DOI STRUNGARI
Tot în această lună, atunci cînd tem Pe păşuni şi Jucerniere după cel de-al doilea îngrădită de sute de legea, cind scapă din Educaţia prin mun TREI CAZANGII
peratura solului Ia adîncimea de 10 interdicţii. Nimeni nu tre zidurile casei de ® ŞASE LĂCĂTUŞI
cm. se menţine cîteva zile în jur de In vederea sporirii producţiei, păşu război mondial. se preocupă de reala corecţie. că şi prin colectiv îşi
8—9°C. se începe semănatul porumbu nile şi fîneţele se curăţă de resturi Iată pe scurt su lor reeducare, de pre va da curind roade Informaţii suplini untare se pot obţin: la
lui. Se recomandă ca o dată cu semă lemnoase, se îngraşă, se supraîpsă- gătirea lor pentru Un director recent le, dovedindu-se sin
natul porumbului să se însămînţeze in mînţează şi acolo unde se constată o biectul filmului... viaţă. Copiii îşi chel numit, schimbă insă gura ' fundamentată
tercalat dovlcciî şi fasolea. aciditate prea mare ea se corectează ...O casă de corec tuiesc energiile în gă această stare de lu din punct de vedere
cu praf de piatră de var. cruri. teoretic şi practic,
Jn livezi ţie pentru delicvenţi bazată pe observaţii
Lucernierele vechi se discuiesc fii se minori, situată pe Cîştigind încrederea
Se termină plantatul pomilor şi ar grăpează penfru a stimula înfrăţirea şi ţărmul Mării Adria- sirea unor, noi for copiilor, el le acordă ştiinţifice. serviciul personalului din atelier.
buştilor fructiferi. Se verifică tutorii şi deci producţia de masă verde, j Vv
