Page 70 - 1962-04
P. 70
ţ)ă|f. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2277
LUNA APRILIE
l u n a m u n e i i ş t a i f ioiiee. PROBLtmt Cabinetele şcolare — snísioacs 22 APRILIE 1962
inTERilflROnfHf P —
PROGRAMUL 1 : 6,00 Muzică uşoa
ră interpretată la diferite instrumen
te ; 6,30 Muzică populară romîncască;
N iici un finar in afara In ajutorul . OUttlOAfa *ir.omi0M eficiente ade instruire ucenicilor 7.15 „Gîntăm partidului slavă“ — pro
secţiei gram de cîntece; 7,30 Concert V?
lA tţ
Strungarii rde la A te lie dim ineaţă; 8,00 Şcoala şi v ia ţa ; 8,30
rele centrale Gurabarza, . * A C lL f t CO tX O M K7A^ cum este construit un agregat, părţile Valsuri de Lanner; 9,30 Teatru la
au num ai cuvinte de lau lui componente şi modul de funcţionare microfon pentru copii: „Aventurile
dă la adresa tinerilor care »a W C A An de an, pe porţile Grupului şco a acestuia. Gunoştinţele primite la ca lui Gipollino“ — adaptare radiofonică
lucrează In această secţie. lar din Hunedoara, care funcţionează binet, completate cu demonstraţiile prac de Dan Tărchilă, după basmul cu ace
acţiunilor patriotice . MMTAtUHUl OIIHWÍ ‘ pe lingă marele combinat siderurgic, tice la orele de instruire practică la laşi nume de Gianni Rodari; 10,30
La începutul lunii apri ies cadre de muncitori calificaţi şi furnal, cuptor sau laminoare, creează Solişti şi formaţii artistice de ama
lie, la secţia strunguri so “‘ «OMIHIA maiştri. Cabinetele grupului şcolar, do garanţia unei bune instruiri a elevi tori; 11,00 „Mîndru-i azi ogortd ţării“
sise o com andă urgentă tate cu aparate şi dispozitive necesare lor din şcoala noastră. — program de cîntece şi jocuri; 11,30
p en tru confecţionarea rii- • Á fflC J L ^ ÍA tT U U COlO < obiectelor de specialitate, contribuie cu .Vorbeşte Moscova; 12,00 Interpreţi
plurilor necesare conduc ;h u u c id i ! eficienţă la temeinica instruire a ele Pentru o şi mai temeinică pregătire de muzică uşoară; 12,30 Pagini alese
telor de aer c o m p rim a t la vilor. a elevilor grupului nostru şcolar, ne-am de muzică de operetă; 13,10 De toa
'A in t r a t în t r a d i ţ i a tin e r e tu lu i trie i -peste 29.700 to n e de fier m ină. 'L ucru era m u lt, m a T 2 in-jsfci—.... . propus ca în cabinetul de siderurgie să te pentru to ţi; 14,04 Program pentru
din p a tria n o astră ca în fiecare vechi. şinile toate lucrau in Cabinetul de siderurgie de exemplu fie introduse machete în stare de func Iubitorii muzicii populare româneşti;
an, luna aprilie, luna de la m ij plin. secretarul organiza —O— este dotat cu diferite machete ale agre ţionare, cum ar fi laminorul bluming, 14.30 Programe muzicale alcătuite de
locul prim ăverii, să fie consacra D ar tin eretu l din regiunea ţiei U.T.M., Ştefan Candin, gatelor (furnal, cocserie, laminor etc.) banda de turnare a fontei şi altele, ascultători; 15,05 Orchestre de mu
tă m uncii patriotice. Tinerii, n o a stră este h o tă rît ca în anul a făcut apel la tinerii din CARIVET la care îşi fac practica ucenicii şcolii care ar da posibilitatea elevului să în zică uşoară; 15,30 La şezătoare;
m obilizaţi de organizaţiile acesta să-şi aducă o şi mai secţie. profesionale şi elevii şcolii tehnice de veţe la orele de curs teoretic nu numai 16,10 Melodii de primăvară de com
U.T.M., vor ieşi în to v ă ră şiţi de substanţială contribuţie prin Seară de odihnă colectivă maiştri. Lecţiile teoretice explicate iu părţile componente ale agregatului, ci pozitori sovietici; 16,45 Emisiunea li
drapelele roşii de brigadă, de acţiunile de m u n că p atrio tică la — Ce ziceţi băieţi, dacă faţa acestor machete dau posibilitatea şi modul său de funcţionare. Pentru terară ; 17,00 In vârtejul jocului; 17,40
cîntece tinereşti, pe nenum ă înfrum useţarea satelor şi o raşe am veni duminică să e fe c Zilele trecu te, în cad ru l clu elevilor să înţeleagă mai uşor părţile elevii furnalişti din anul 11 (Şcoala Muzică; 18,30 Program de muzică
rate şantiere ale patriei, făcînd lor, la rid icarea de noi co n stru c tuăm m uncă patriotică la bului „11 iu n ie “ a av u t loc o componente ale marilor agregate, să-şi profesională), banda de turnare a fon populară romîncască pentru fruntaşii
satele şi oraşele noastre to t m ai ţii social-culturale şi oriunde confecţionarea niplurilor ? seară de odihnă închinată a c ti însuşească mai uşor modul şi sistemul tei nu mai prezintă o curiozitate atît recoltelor bogate; 19,05 „Melodii...
frum oase, parcurile m ai înflo este nevoie de a ju to ru l său, în- 'Am ajuta m u lt secţia... vului cultural, la care au p a rti de funcţionare . 1 acestora. de mare. întrucît aceştia au lucrat efec melodii“ — emisiune de muzică uşoa
ritoare, iar noile co nstrucţii de ţelegînd că prin aceasta el aduc cipat peste 200 m uncitori, te h tiv la construcţia machetei avînd pri ră romîneaScă; 19,80 Teatru la mi
şcoli, căm ine cu ltu rale, case de o recunoştinţă fierbinte p arti — Eu sînt de acord şl nicieni şi ingineri din cadrul Spre exemplu, la lecţia de tehnolo lejul să o vadă şi funcţionând chiar din crofon : „Trenul regimentar“ de Da-
locuit, şosele, poduri, să poarte dului drag, p en tru v iaţa m inu sînt sigur că toate strun uzinei „V ictoria“ Călan. P a rti gia materialelor întitulată „Construc primul an. De asemenea elevii lami- vurin, traducere şl adaptare radio
şi ele am prenta m uncii tin ere nată creată tineretului, contri gurile vor primi „maistrul“ cip an ţii la m an ifestare au fost ţia furnalului“, s-a folosit cu mult natori, în atelierul şcolii au făcut cu fonică de Laureaţii! F ttlga; 20,57
tului. buie şi m ai m u lt la desăvârşirea lor — interveni Mic Pe felicitaţi cu acest prilej de con succes macheta furnalului care se gă noştinţă cu părţile componente ale ma Gîntece şi jocuri populare româneşti;
construcţiei socialiste în p atria tru. ducerea uzinei p entru succesele seşte expusă în cabinet — precum şi relui agregat laminorul bluming şi cu 21.15 Program interpretat de violo
C u ad m iraţie şi m îndrie ne noastră. obţinute în producţie şi activ i planşa secţiunii în furnal. O secţiune sistemul de funcţionare al acestuia. nistul Varujan Gozighian; 21,30 Mu
am intim despre „hei-rupurile“, Astfel, în prima 'dumi tatea culturală. priii axa furnalului dă posibilitatea, să zică de dans.
tinerilor brigadieri de pe şan Tinerii siderurgişti, m inerii, nică a lui aprilie, toţi t i se observe profilul acestuia. Profeso Colectivul de maiştri de la grupul
tierele n aţio n ale B um beşti—Li- m etalurgiştii, ţăranii colectivişti, nerii din secţia strunguri In cadrul serii de odihnă s-a rul de specialitate arată cu ajutorul ma şcolar intenţionează să construiască PROGRAMUL I I : 8,80 ©lubul voio
vezenl, S alva—V işeu, H u n ed o a intelectualii, elevii, studenţii, erau prezenţi la locul de prezentat un bogat program a r chetei şi a planşei, forma spaţiului de în acest an o machetă a unui cuptor şiei ; 10,30 Revista presei străin e;
ra etc., pe care se strânseră la s-au an g a ja t în acest an să m uncă. Unii s-au apucat tistic, urm at de dans. lucru al furnalului, modul cum acesta Martin de mare capacitate, care să
ch em area p artid u lu i, tin eri din p la n te z e peste 90.000 pom i fru c să facă ordine in secţie, trebuie să permită coborîrea corectă a 14.30 Sine ştie cîştigă; 16,00 Oameni
to ate colţurile ţării. Ei au venit tiferi în u n ită ţile socialiste ale alţii au trecu t la strung. C. CHIRIAC materialelor care compun încărcătura ajute elevii oţeiari să cunoască cupto
aici p entru a dovedi prin fapte ag ric u ltu rii şi pe m arginea şo Zum zetul provenit din tu furnalului, modul cum se face reparti rul încă înainte de a intra în uzină. şl fapte; 16,07 Interpreţi de frunlc
a taşam en tu l şi dragostea lor selelor, să strângă p en tru fon raţia maşinii caracteristic turnător zarea uniformă a gazelor ascendente în
fierbinte fa ţă de p atrie şi partid. dul fo restier peste 70.000 kg. strungurilor .,Iosif R a n - toate secţiunile transversale ale furna îmbogăţind mereu cabinetele tehnice ai muzicii populare romîneşti: cîniă-
Şi, in tr-a d e v ă r, tin e rii b rig a sem inţe de arbori, să redea g h e ţ“, n u a în ceta t p înă Pe prim ul loc lului. şcolare cu materiale didactice, vom
dieri s-au acoperit de fap te cu agriculturii o suprafaţă de 1.200 ce cantitatea de nipluri reaţa Maria Tănase; 20,05 Muzică de
ad ev ărat eroice, stîrnind ad m i ha., să teraseze dealuri p en tru nu a fost term inată. Cînd La faza orăşenească a celui In cele ce urinează voi scoale ajuta profesorii în munca lor şi pe
ra ţia întregului popor. p la n tă ri de pom i şi v iţă de vie acţiunea de muncă patrio de-al III-lea Festival bienal de în evidenţă citeva momente mai d a n s; 21,30 Seară de romanţe.
p e o s u p r a f a ţă de 167 h a. t e tică a luat sfîrşit, tinerii te a tru „I. L. C arăgiale“, echipa importante ...a lecţia cu titlul mai sus elevi în însuşirea unor temeinice cu
Ş antierele m uncii patriotice ren, să execute lucrări pentru artiştilor am atori a clubului amintit „Construcţii furnalului“.
au d ev en it ad ev ărate şcoli ale ir ig a r e a a 71 h a . te re n . au făcut un mic ca lcu l: sin dicatelor din C ălan s-a cla noştinţe.
ed u caţiei com uniste Ia care t i sat pe locul I, alătu ri de fo rm a După ce profesorul a făcut legătura
nerii au învăţat să-şi iubească De asem enea, ei s-au a n g a In ultim ul tim p ei au ţia căm inului c u ltu ral din Batiz. dintre lecţia nouă şi iecţia sau lecţiile MUREŞAN ABEL'
cu şi m ai m u ltă pasiune p atria ja t să contribuie la îm p ăd u ri precedente, a trecut la comunicarea cu directorii! Grupului şcolar profesional
socialistă, să preţu iaseă şi m ai rea a 532 ha. te re n u ri ero d ate, efe c tu a t 280 ore m uncă C. CONSTANTIN noştinţelor noi, arătînd părţile compo
m ult m unca colectivă, să fie la c u ră ţire a unei su p rafeţe de nente ale furnalului. In timp ce li s-7î al G. S. Hunedoara
dirji, curajoşi, căliţi pentru peste 24.000 ha. p ăşu n e, să în patriotică. F runtaşii ? Gra- corespondent vorbit elevilor despre gura de încăr
în d ep lin irea oricărei Sarcini treţin ă arboreţii pe o suprafaţă care, li s-au adresat întrebări, arătîn-
tra s a te de către p artid . Astăzi de 1.065 h a., să colecteze p este ţian Virtei, Alexandru Simpozion literar
tineretul patriei noastre conti 30.000 to n e fier vechi etc. du-li-se pe machetă această parte a 22 A PR IL IE 1962
nuă cu m îndrie această m inu Moga, Cornel Stanciu şi In sala de cultură a secţiei furnalului. S-au arătat apoi pe schemă
n ată tradiţie. Acest fap t e ilus O rg an izaţiile U.T.M. din în alţii. fu rn a le a U.V. C ălan, de curind, cele două conuri — conul mare şi co DEVA : Din nou dim ineaţă — tograful f,F lacăra“ ; Flăcări în
tra t şi de rezultatele obţinute tre p rin d e rile şi in stitu ţiile re In f a ţa a 90 tin e ri, a a v u t loc nul mic — şi modul cum funcţionează cin em a to g ra fu l „F. Sîrbu“ ; B ă ta ig ă — cin em a to g ra fu l „V.
de tin e re tu l din regiunea Hu- giunii noastre, din gospodăriile — In aurind, alături de un sim pozion literar in titu lat ele în (impui încărcării furnalului. In tălie în m arş (seria I-a şi a Roaită“ f SIM ERIA: Rapso
nedoara în acţiunile de m uncă agricole colective şl de stat, din „E pisoade din lu p ta U.T.C. îm partea de sus a furnalului-machetă s-a Il-a) — cinem atograful „Pa dia Ucraineană — cinem atogra
p atrio tică întreprinse în cursul şcoli, sî.nt ch em ate să m obili ’C onstantin Faur, C andin potriva fascism ului“. Cu acest arătat descriindu-se conductele pentru tria“ ; HUNEDOARA: In noap ful „I . Pintilie“ ; H AŢEG: R ap
a n u lu i 1961. E ste suficient să zeze întregul tin e re t la în făp prilej, s-au prezentat episoade evacuarea gazului de furnal (conduc tea spre 13 — cin em a to g ra fu l sodia Ucraineană — cinem ato
am intim că prin contribuţia ti tu irea şi dep ăşirea acestor a n şte fa n şi Mic P etru care. din v iaţa şi lu p ta eroilor u te - tele pantalon). „Victoria“ ; SEBEŞ : Intilnire graful „Popular“ ; B R A D : S-n
n e re tu lu i a u fost p la n ta ţi 74.487 gajam ente, să participe cu tot cişti Filim on Sîrbu, Vasile R o ai pe cablu — cinem atograful furat o bombă — cinem atogra
de pom i fru ctiferi în u n ită ţile entuziasm ul şi energia sa clo au prim it deja insigna de tă , D o n c a ' Sirri'o, E le n a S îrb u şi Profilul furnalului mai are în par „Progresul“ ; Corabia zburătoa ful „St. roşie" ; L O N E A C ir c u l
socialiste ale ag ricu ltu rii şi pc cotitoare Ia acţiunea de în fru Olga Bancic. tea superioară cuva. Li s-a arătat ele re — cin em a to g ra fu l „M. Sado- fără cupolă — clnew ţîţpgraful
m arginea şoselelor, s-au strins m u seţare a o raşelo r şi satelo r brigadier al m uncii patrio vilor pe machetă care este cuva şi li veanu“ ; PETRO ŞAN I: Cetatea „Minerul“ ; TEIU ş': V înt de li
(-8.086 kg. s e m in ţe de arb o ri, regiunii noastre. Acţiunile de La reu şita acestui sim pozion s-n adresat întrebarea : ce formă are Huramzamin — cinem atograful bertate — cinem atograful „V.
au fo st re d a te a g ric u ltu rii 1.136 m uncă patriotică desfăşurate tice vom sta şi noi — şi-a şi-au adus contribuţia tov. Ro cuva ? (Formă de trunchi de con cu „Al. Sahia“ ; C ontem poranul se R o a ită “ : Z L ’A T N A : Cer sen in
lia. teren , au fost' în tre ţin u te până în prezent, dovedesc că r e zalia C uteanu, Francisc Laszio , i za mare în jos). In continuare li se
742 h a. p ăşu n e, au fo st în silo - zu ltatele acestei m unci vor fi exp rim a t convingerea A. şi E ugen N iculescu. mai adresează elevilor întrebarea: colului — cin em a to g ra fu l „7 — cinem atograful „M uncitorul“;
z a te In G.A.S. şl G.A.C. c a n ti şi m ai bune în acest an. Moga. „Cum este forma cuvci în partea de
ta te a de 35.710 to n e fu ra je , MARCEL SEMCIUC jos ?“. Elevii observă forma cilindrică. N oiem brie“ ; ALBA IU LIA : M u IE IA : Cer senin — cinem ato
s-a îm p ă d u rit în sectorul fo TITUS RÎINI.ŞOARĂ W v /,| Profesorul mai completează că această
re stie r şl In a fa ra acestui sector maistru Jurnalist parte a furnalului poartă denumirea zicantul orb — cinem atograful graful „ Gh. Doja“ ; APOLDUL
s u p ra fa ţa de 376 ha. te re n . T i secretar al Comitetului regional de pînlecele furnalului. Dedesubtul pîn-
nerii din regiunea noastră au U.T.M. — Hunedoara La faza raională tecehii este partea numită etalaj. „Ge „Victoria“ ; Vîrsta dificilă — ci DE S U S: Cerul Balticei (seria
contribuit de asem enea prin
m u n că p a trio tic ă la co n stru c De curind la olubul din Lonea' a formă are ?“ se adresează profesorul
ţia a 285 de g ra jd u ri, saiv an e avut loc faza raională a Festivalului
şi alte construcţii în u n ită ţile bienal de teatru „I. L. Garagiale“. elevilor arătînd pe machetă etalajul.
socialiste ale agriculturii, au Formaţia de teatru a clubului mun
citoresc din localitate a prezentat Elevii răspund ceea ce văd (Forma n em a to g ra fu l ,,23 1A u g u st“ : I-a şt a Il- a ) — cin em a to g ra
co lectat şl trim is oţelăriilor p a piesa „Carnavalul“ de I. Şopov, iar urnii trunchi de con cu baza mare sus). O Ră ST IE : Id io tu l — c in e m a fu l „23 A u g u st“.
cea a căminului cultural din Gim-
pa, piesa „Neamurile“. Sub etala] este creuzetul. Se arată
Flecstr© st rad ă. Cei peste 300 de spectatori prezenţi elevilor creuzetul pe machetă, („forma eaa îaRereiiea0©
în sală au aplaudat îndelung pregă lui cilindrică“ ) ; pe creuzet elevii ob
tirea bună de care au dat dovadă servă nişte deschideri. Profesorul ex M A G A Z IN E L E
ambele echipe. plică că acestea sînt gurile de vînt,
care eservesc la insuflarea acrului u . PRODUSE INDUSTRIALE DIN HUNEDOARA
R. BĂLŞAN cald în furnal.
care vă oferă un bo^at soriiment de :
corespondent In acest fel, predîndu-se lecţia în
faţa agregatului-machclă şi folosindu- © TES4TUEI
se şi planşa, avem garanţia unei bune
€1 C L O N F E C Ţ I I
c a t n a a l © a s ra tă instruiri teoretice şi practice. Legarea 0 TRICOTAJE
teoriei de problemele practice dă ele
vului posibilitatea să înţeleagă felul pentru sezonul de primăvară
'Acţiunea de înfrumuseţare a
străzilor şi oraşului este larg ¦»r “»r-»r-»r-* r-*f
extinsă şi la Hunedoara. Tine Cooperativele MEŞTEŞUGĂREŞTI
ecxrrifaatvixra^
rii, mobilizaţi de către organi F^ 'V 'X / N / V A / 'S /v A A y ' v A , E UR T d i n ot' a ş e l e :
zaţiile U.T.M., efectuează ore de de la corespondenţii voluntari
muncă patriotică la curăţirea
şoselelor, plantarea de pomi or o Femeile din oraşul Alba lulia mestrul 1 cu 20 la sută. (R. BAL-> C HUNEDOARA, BRAD, PETROŞANI
desfăşoară o bogată activitate cul- GAN).
namentali, amenajarea de zone Profitlnd de tim pul fru Sprijină campania tural-educativă. Pe Iîngă comitetul l ŞÎ din resiol o r a ş e l o r din regiune, ]
verzi etc. mos, tinerii din secţia pre agricolă de primăvară orăşenesc al femeilor funcţionează ® In cadrul clubului muncitoresc
parare carne şi conserve un lectorat de cultură generală la al sindicatelor din oraşul Vulcan t execută pentru populaţie cu materialul
Luna aceasta, peste 1000 a I.R.I.C. Deva au efectuat care participă 70 de femei şi o uni funcţionează două echipe de teatru,
'de tineri ’din oraşul Hunedoara versitate populară cu 40 de femei. una în limba romînă şi alta în [cooperativei şi al clientului, confecţii du- j
au participat la curăţirea şo se In oraş funcţionează şi numeroa-e limba maghiară. Aceste echipe pre
cercuri de citit, iar periodic se or gătesc acum piesele de teatru
lei Gară—Centru, Centru—O.T. luna aceasta 85 ore de P reg ătin d u -se în vederea ac ganizează conferinţe pe terne sa „D’ale carnavalului“ şi „Năpasta“ tpă comandă pentru femei, bărbaţi şi copii,]
precum şi toate străzile din ora m uncă patriotică la a m e ţiunii patriotice ce se desfăşoa nitare. Numărul abonamentelor ia de I.L. Garagiale, în limba romînă,
şul tineretului. La acesic ac najarea parcului din curtea ră in această lună, C om itetul revista „Femeia“ a crescut mult. şi „Ultimul tren“ rle E. Mirea şi ;în modele noi, pentru primăvară şi a lte 1
ţiuni s-au evidenţiat organiza întreprinderii. U.T.M. orăşenesc D eva a in stru it (M. BOLDIJRA). K. Gyorgy, în limba maghiară. (B
ţiile tJ.T.M. de Ia cooperaiiva se c re ta rii o rg a n iz a ţiilo r U.T.M. RUSALIN) isezoane. 1
„Drum Nou", I.G'.O. şi Spital. din în tre p rin d e ri, in stitu ţii şl o Tinerii din satul Gothatea, ra 1
ionul llia, mobilizaţi de organiza ® Utemişlii de pe şantierul elec
Cifre şi fapte G.A.C. cu sarcin ile ce le revin ţia U.T.M., au pornit o acţiune de trotehnic al I.G.S. Hunedoara, răs- (L Unităţile noastre mai execută lucrări]
în a c e a stă perioadă. D upă a c eas colectare a fierului vechi. Piuă acum punzînd chemării organizaţiei de
ta, acţiunile patriotice au în ei au colectat 2.500 kg. S-au eviden partid, au confecţionat şi scris iu [de coafură, încălţăminte comandă, repa-]
ţiat tinerii Valeria Octavian, Victor timpul liber 50 de lozinci legate de
ceput. Astfel, o rganizaţiile Andrica, Nicula Octavian, Gligor sarcinile concrete ale planului de raţii moto şi obiecte de uz casnic. ]
Sima şi alţii (IONICA NOAGH1). producţie. Aceste lozinci au fost
T inerii din satele şi co m u n ele ra io n u lu i lîia , H ărău , Lă- J U.T.M. din G.A.C. de p e raza afişate pe şantierele de construcţie Adresafî-vâ cu încredere ia ursSîâfile coopera-
oraşului Deva, au m obilizat ti ® Muncitorii de la moara „N. Băl- ale noului furnal şi Ia noile linii de
(j p u g iu , G u r a s a d a , B r ă n iş c a şi a lte le a u e f e c tu a t în c u rs u l să p - ? nerii la c u răţirea păşunilor, ccscu“ din Alba lulia obţin succese laminoare (V. POP)
p lan tări de pomi, la diferite lu frumoase în îndeplinirea sarcinilor
iţ tă m în ii tr e c u te 8000 o re m u n c ă p a t r i o t i c ă re u ş in d să c u re ţe ^ crări din cam p an ia agricolă de de producţie. Planul de producţie o La atelierul de întreţinere al l ii-velor nrteşfaşiigăreşlH.
pe luna martie a fost îndeplinit cu uzinei de preparare din Gurabarza,
(| 100 lia . p ă ş u n e , s ă î m p ă d u r e a s c ă 7 h a . te re n , şi să sa p e 4000 ^ două zile mai repede. Pînă acum raionul Brad, a început să se aplice -j’ w - / » ! u J Im / W J W~/ V w I y. I w / w / w . / >---t
s-au realizat 184.000 lei economii sistemul de autoservire a salariilor.
t gropi p en tru p la n tă ri de pom i fructiferi. <f la preţul de cost şi 301.000 lei be Plata chenzinei, care a avut loc de
neficii. Fruntaşii llie Bădilă, Silviu curind, s-a desfăşurat în cele mai
Jj ° O rg a n iz a ţiile U .T.M . d in r a io n u l H a ţe g d a u u n a ju to r ^ p rim ă v a ră . T in e rii d in c o m u n a Giontea, Vasile Ghişbac, Aurel Mun- bune condiţiuni. Iu acest fel, mun u -* n n n n p p p p p f
teanu, Alexandra Călugării, şi-au citorii nu mai pierd timp util din
f p re ţio s G.A.C. la a c ţiu n e a de c u r ă ţir e a p ă şu n ilo r. N um ai în să p - ^ R ap o lt au c o n trib u it în tim p u l adus o contribuţie importantă la producţie. (P. .IUR1IŢA).
obţinerea acestor succese, (PETRU
făm îna trecută, prin m uncă p atrio tică, a fost cu răţită o supra- ^ lor liber la p re g ă tire a a 2.063 TOMA). ® La şcoala de 8 ani din comuna f
m.p. răsad n iţe, cel din Sîntan- Sălaşul Superior, raionul Haţeg,
f a ţ ă (le 550 h a . p ă ş u n e . T in e rii d in B o şo ro d şi V a le a D îljii au 0 drei la 563 m .p., Iar cei de la o La magazinul nr. 64 de arti 200 de colectivişti s-au întîlnit cu întreprinderea de explorări lupeni )1*7
Sim eria V eche la 200 m.p. etc. cole electrice din Petroşani s-au fă membrii brigăzii ştiinţifice din ora
t o b ţin u t cele m ai frum oase rezul ta te . r cut pînă acum vînzări de peste şul Haţeg. Râspunzîml la întrebările cu sed.ui în Lupeni sir. Avram îancu nr. 7
N um ai în această lună tin e 1.200.000 lei. Prin acest magazin colectiviştilor, membrii brigăzii au
° în ra io n u l A lba o rg a n iz a ţiile U.T.M. m obilizează tin e rii la J rii din G.A.C. S în tan d rei, Băcla, s-au vîndut 253 aparate de radio, vorbit despre importanţa îngrăşă A N G A J E A Z A 1IMIEIDHIAT:
R apolţel, P opeşti, Timp-a şi a l 164 maşini de spălat rufe, 41 fri mintelor chimice, a porumbului du —- Un §ufM3e®BBSsa!4
(i d if e r ite a c ţiu n i p a tr io tic e . A s tf e l, s ă p t ă m in a tr e c u t ă tin e r ii a u ? blu hibrid, despre creşterea ani-’
gidere, 36 aspiratoare de praf, 40 malelor şi furajarea lor, despre for
<> p l a n t a t 1.380 p o m i f r u c tif e r i, a u c u r ă ţ i t p ă ş u n e a p e o s u p r a - j) maşini de cusut şi altele. Această marea Pănuniuhii şi despre saleliţlf
unitate şi-a depăşit planul pe trl- artificiali lansaţi în U.R.S.S., etc.
i f a ţă de 150 h a . şi a u îm p ă d u rit 2 h a . te re n la B cnic şi In tre - ^ (S. OOTAVTAN).
^ galde. i
jj o T in e rii d in r a io n u l O ră ş tie in 7 zile a u c o le c ta t 15 tteolnee, j au c u r ă ţa t 300 h a . te re n SoSÉciterífís se wor prezenta personal la sediul
[ Sni r ©prinde irii co tsrm ăîoarele a c ta :
(; fie r v ech i, a u s ă p a t la H o m o ro d şi B ă c ă in ţi 517 g ro p i p e n tr u a J păşune, au plan tat 2.000 pomi
fru c tife ri şi a u tr a n s p o r ta t 3.600 ~ D ip lo m ă d e studii în original,
$ p la n ta p o m i şi a u c u r ă ţit p ă ş u n e a p e o s u p r a f a ţă de 130 h a . ^ tone gunoi de grajd pe terenul — D o v a d ă s a u d e c iz ie d e în s c r ie r e in
ce u rm ează a fi a ra t. Un aport
0 *> C u r ă ţir e a a 490 h a . p ă ş u n e , p l a n t a r e a a 950 p o m i f r u c ti- ^ preţios la o b ţin erea acestor re co lec tiv u l d e ju risco n su lţi,
zultate l-au adus tinerii C or — D o v a d ă d e v e c h im e în p ro fesie ,
{ feri, c o le c ta re a a 4.100 kg. fie r vechi, sin t c îte v a re z u lta te ale ^ nelia B ăda, Em ilia C ara, Vic — A u to b io g rafie.
jţ m u n c ii p a tr io tic e e f e c tu a te de c ă tr e cei 665 tin e r i d in ra io n u l ^
9
^ Sebeş îti zilele tre c u te .
j> ° P e s te 130 tin e r i d in o ra ş u l P e tr o ş a n i au p a r t i c i p a t in u lti- #
<t m u l tim p la a m e n a ja r e a de s p a ţ i i verzi, c u r ă ţir e a s tr ă z ilo r , jj
( p l a n t a r e a de p o m i o r n a m e n ta l!i, p re c u m şli la c o le c ta re a a 5 to n e f- to ria M arc şi L u cia L'upu, care
Chl* fier vechi. J au la activ cel m ai m are num ăr ,'W V N /W ' / *./ v V \V v 'V'n/V'V
de ore de m uncă patriotică.
\