Page 71 - 1962-04
P. 71
pag- ¦' DRUMUL’ SOClAOSMÜLtll N rl 2277
surnage R2E3asasKL2aR3K33nz33z&fssnsu&&t#Ei^^i<^v^:urtuî^i;wi»i-xx?:yAgL'a^tfwALs?i*3ga^ ?ticas
C o n g resu l V. T. C. L.
IILTIMELB ŞTIR I ULTIMEIE S T ÎE I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIR I ULTIMELE Ş T IR I şi-a încheiat lucrările
lucrările SeA iu lu i pentru dezarmare Propuneri cu privire ia colaborarea MOSCOVA 20 (Agerpres). — Participanţii la recepţie au salutat
Vineri la Congresul Uniunii Tinere cu vii ovaţii pe N. Si Kruşctov, prim-
GENEVA 20 De la trimisul spe vire la încetarea experienţelor cu cialiste faţă de propunerea neutrilor între F. S. M. şi 0. !. M. tului Comunist Leninist din U.R.S.S. s-a secretar al G.G. al P.C.U.S. şi pe
dat citire mesajului adresat congresu ceilalţi conducători ai Partidului co
cial Agerpres, N. Puicea: arma nucleară. i-a pus şi mai mult în încurcătură pe PRAGA 20 (Agerpres). — Ceteka muncitoare, şi şi-a luat, dc asemenea lui de către eroul naţional al Greciei, munist şi ai guvernului sovietic.
transm ite: angajamentul de a aduce Ia cunoştin Manolis Glezos. Apoi au rostit cu-
Consimt Statele Unite să nu tacă După cum se ştie, la 19 aprilie reprezentanţii ţărilor NATO. Tocmai ţa O.I.M. rezultatele lucrărilor confe vîntări de salut reprezentanţii orga Luînd cuvîntul, N. S. Hruşciov a
O delegaţie a F.S.M. formată din rinţei internaţionale a femeilor mun nizaţiilor de tineret din Mexic, Sue îndemnat tineretul din întreaga lume
experienţe nucleare în timpul trata delegaţia sovietică a pus delegaţiilor de aceea preocuparea lor esenţială în Louis Saiilanf, secretar general. Elena citoare care va fi convocată de F.S.M. dia, Columbia, Izrael, Senegal, Peru, să întărească prietenia şi unitatea,
Teodorescu şi Ibrahim Zakaria, secre Maroc, Martinica, Bolivia, Uruguay, să lupte pentru pace, pentru dezar
tivelor de la Geneva ? „Nu, nu ne S.U.A. şi Marii Britanii două între şedinţa de vineri a fost căutarea de tari, precum şi Giuseppe Boglieiti, re în anul viitor. Sudan. marea generală şi totală, împotriva
prezentant permanent al F.S.M. pe lin Delegaţia a propus Organizaţiei In imperialismului şi colonialismului,
luăm un astfel de angajament. Am bări clare şi concrete: dacă sînt dis „argumente“ care să justifice res gă Organizaţia Internaţională a Mun Congresul a adoptat în unanimita pentru eliberarea ţărilor coloniale.
cii, a fost primită la 18 aprilie de Da- ternaţionale a Muncii să intervină pen te un salut adresat Comitetului Cen
spus-o ieri şi o repet astăzi“. Acea puse să adopte ca bază pentru tra pingerea de către ei a memorandu vid Morse, directorul general al O.l.M. tru eliberarea lui Şafi Ahmed, vice tral al Partidului Comunist al Uni N. S. Hruşciov a toastat pentru
preşedinte al F.S.M., secretar general unii Sovietice. Lucrările Congresului prietenia între popoare, pentru Com-
stă întrebare pusă de reprezentantul tativele viitoare în problema încetă mului. Este adevărat că şi reprezen Delegaţia F.S.M. a făcut unele pro al Federaţiei sindicatelor din Republi au luat sfîrşit. somolul sovietic, pentru tineretul din
puneri în problema unei colaborări in ca Sudan, aruncat pe nedrept în închi întreaga lume.
sovietic, V. A. Zorin, şi răspunsul rii experienţelor cu arma nucleară tantul S.U.A. şi cel al Marii Brita tre F.S.M. şi O.I.M., printre care o pro soare in 1958 şi care se mai află încă In cursul zilei de vineri a avut Ioc
punere cu privire la reprezentarea cen acolo in ciuda recomandării Consiliu Plenara C.C. al U.T.O.L. Serghei Pav- După ce s-a adresat oaspeţilor Ser
dat de delegatul american Arthur memorandumul prezentat de cele 8 nii au vorbit despre hotărirea lor de trelor sindicale naţionale atiliate la lui administrativ al O.I.M., potrivit că lov a fost reales prim-secretar al Co ghei Pavlov, prim-secretar al G.G. al
reia procesul lui trebuie să fie anche mitetului Central al Comsomoiului. U.T.G.L. din U.R.S.S., au luat cuvîn
Dean reflectă în esenţă conţinutul şe ţări neutre şi dacă sînt hotărite să-şi a folosi memorandumul ţărilor neu F.S.M. şi Ia reprezentarea F.S.M. în tat de urgenţă de organe juridice ne Liubov Baliasnaia, Abdurahman Ve- tul Piero Pieralli, preşedintele Fede
Consiliul administrativ şi în alte orga părtinitoare şi independente. zirov, Marina Juravleva, Viktor Du- raţiei Mondiale a Tineretului Demo
dinţei de vineri a Comitetului celor asume obligaţia dc a nu efectua ex tre ca una din bazele pentru tratati ne ale O.I.M. vakin, Alexandr Kamşalov şi Vădim crat, Jiri Pelikan, preşedintele Uniu
S a stabilit de comun acord ca pro Saiuşev au fost aleşi secretari ai nii Internaţionale a Studenţilor, pre
IS state pentru dezarmare. plozii nucleare atita timp cit se des ve. Dar ei au condiţionat tratati Delegaţia F.S.M. a făcut, dc aseme blemele ridicate de delegaţia F.S.M. să C.C. al Comsomoiului. cum şi conducătorii delegaţiilor de
nea, cîteva propuneri cu privire la exa fie examinate cu prilejul unei viitoa tineret din China, Polonia, Cuba,
La începutul şedinţei reprezentanţii făşoară aceste tratative. vele de recunoaştere imediată şi ne minarea de către Organizaţia Interna re întrevederi. La Kremlin a avut loc o recepţie Mali, India.
Angliei, U.R.S.S. şi S.U.A. au rapor Răspunsurile şi explicaţiile date joi condiţionată a principiului controlu ţională a .Muncii a problemelor femeilor organizată de C.C. al U.T.O.L. din
tat Comitetului despre şedinţa din 19 lui internaţional şi al inspecţiei in Conducătorii Partidului comunist şi
aprilie a subcomitetului pentru înce în subcomitet şi vineri la şedinţa ple ternaţionale la faţa locului, adică a U.R.S.S. în cinstea oaspeţilor străini ai guvernului sovietic au avut con
tarea experienţelor cu arma nucleară nară a Comitetului celor 18 state de principiului care stă la baza propu vorbiri cordiale cu reprezentanţi ai
care urma să găsească o bază pen reprezentanţii S.U.A. şi Angliei de nerilor puterilor occidentale. la cel de-al XIV-lea Congres al Com- tineretului din străinătate.
tru continuarea tratativelor cu pri* monstrează în mod clar că ei nu do somolului.
resc să ducă tratative constructive. Tactica puterilor occidentale a fost
Atitudinea constructivă a ţărilor so1* supusă unei critici bine argumentate ------------ zzzz- ...-H~..............-----------------
:-B= de către reprezentanţii U.R.S.S. şt Festivităţi consacrate aniversării
Bulgariei.
Psates'oiee a.c|j;Suni d e victoriei de la Playa iran
La sfîrşitul şedinţei din 29 aprilie
iissps&Ériva, r e l u ă r i i au luat cuvîntul reprezentanţii Indiei HAVANA 20 (A g erp res). tribunelor, în văzduh zburau
şi R.A.U. avioane de vînătoare cu reacţie
ale fo rţelo r aeriene m ilitare cu
espepseaifel© !* e u a r m a n u c l e a r ă Următoarea şedinţă plenară a Co TASS tra n s m ite : taa n e .
mitetului celor 18 va avea loc la
Argentina se îndreaptă P laya G iron este unul din col D u p ă p a ra d ă a avut loc un m i
® NEWj Y O RK . — U n m a re agenţia France Presse, p articip ă 24 aprilie. ţu rile p ito re şti ale Cubei. Aici tin g festiv, c o n sa c ra t zilei vic
n u m ă r dc p a rtiz a n i ai p ăcii din m ai m ulte m ii de persoane. P a r toriei. In num ele fam iliilor celor
S.U.A. s-au în tr u n it la 19 ap rilie ticipanţii au p ornit în dim ineaţa La conferinţa de presă care a avut spre o dictatură militară se în tin d e cercul tu ristic în tem e ucişi in luptele îm potriva ag re
în o r a ş u l E d is o n ( s t a t u l New- zilei de 20 ap rilie din o raşu l loc după şedinţa plenară de vineri, iat de guvernul revoluţionar sorilor, a lu a t cuvîntul ta tă l lui
Jersey) şi au pornit intr-un m arş H olbaek, spre C openhaga. reprezentantul U.R.S.S., V. A. Zorin, p en tru oam enii m uncii cubanî. P adron A rm enteros, căzut vite
al păcii sp re New York. Acest a informat, pe ziarişti despre poziţia je ş te la 19 a p rilie 1961. Noi to ţi.
m arş a fost organizat de o u n iu 0 DELHI. — In In d ia creşte delegaţiei sovietice în problema înce BUENOS AIRES 20 (Agerpres). — narea mitingului, studenţii au organizat Z eci d e v ile a tr ă g ă t o a r e , u n d e în treg u l n o stru popor, a spus el,
ne a (diferitelor g ru p ă ri care se valul de indignare şi p ro test tării experienţelor cu arma nucleară sintem g ata să ne dăm viaţa
p ro n u n ţă în a p ă ra re a p ăcii şi îm potriva proiectatelor expe şi a declarat că delegaţiile S.U.A. şi Corespondenţii agenţiilor de presă o demonstraţie sub lozinca „Vrem uni se o d ih n e s c m u n c ito rii şi ţ ă r a p e n tru a a p ă ra p a tria şi revolu
care se num eşte „C otitura spre rienţe am ericane cu arm a nu Angliei au acceptat propunerea dele ţia, aşa cum fiii n o ştri şi-au d a t
pace“. cleară în atm o sferă şi îm p o tri gaţiei sovietice ca în după-amiaza zi sînt de părere că Argentina se în- tatea poporului şi un front naţional 1“ n ii, f u n c ţio n a r ii şi s tu d e n ţii ţ ă r i i v ia ţa acum un an aici, pe acest
va poziţiei pe care s-au situ at lei de 24 aprilie să aibă loc o nouă pămînfc. D u şm an ii nu vor reu şi
La m arş p articipă studenţi, re puterile occidentale la tra ta ti şedinţă a subcomitetului în problema dreaptă spre o dictatură militară făţi Partidul Avangarda socialistă a cerut | s in t r ă s p în d ite pe ţ ă r m u l în s o nicio d ată să reînvie în C uba
prezentanţi ai intelectualităţii, vele de la G eneva. R cflectsnd încetării experienţelor cu arma nu rinduielile din trecut, lep ăd ătu
gospodine. în dru m u l spre New starea de sp irit a opiniei publice cleară. Răspunzînd apoi la întrebă şă. Ziarul „La Prensa“ a anunţat că ridicarea stării de asediu, abrogarea in r i t a l m ă rii. A ici d o m n e ş te t o t rile co n trarev o lu ţio n are nu vor
Y ork care va trece p rin m ai m ul indiene, ziarul „Nav Jiv an “ rile corespondenţilor, V. A. Zorin a p u tea să vindă din nou p a tria
te oraşe in d u striale se vor a lă serie : „P en tru a nu crea noi di subliniat că delegaţia sovietică por la 19 aprilie forţele armate au dat un terzicerii activităţii partidelor politice şi d e a u n a b u n a d is p o z iţie , d a r PI a. n o astră im perialiştilor. Biruim
tu ra coloanei şi alţi p artizan i ficultăţi în calea spre un tra neşte de la premisa că tratativele vor
ai păcii. M arşul se va term in a ta t este extrem de im p o rtan t să începe pe baza memorandumului ce ultimatum preşedintelui Guido cerindu-i eliberarea deţinuţilor politici şi frunta y a G iro n a a v u t u n a s p e c t d e o şi vom b iru i şi pe viitor.
cu o dem onstraţie în ap ărarea nu fie efectu ate experienţe n u lor 8 ţări neutre. Delegaţia sovieti
p ăcii c are v a avea loc în fa ţa cleare, cel p u ţin în tim pul tr a că, a declarat el, se va strădui să să decreteze anularea imediată a rezul şilor sindicali arestaţi. 20 de membri ai s e b it de s ă r b ă to r e s c în z iu a a n i M aiorul Ju a n Alm eida, com an
c lă d irii O.N.U. tativelor de ia G eneva. A m enin se ajungă Ia un acord tocmai pe d an t al arm atei de insurgenţi a
ţa r e a S.U.A. c ă vor re lu a ex p e această bază. tatului alegerilor din 18 martie şi in Uniunii civice radicale a poporului, v e r s ă r ii v ic to rie i p o p o ru lu i cu - evocat fa p te le de eroism ale cu-
« LONDRA. — A genţia U ni rienţele nucleare în viitorul a- banilor care au lu p ta t vitejeşte
ted Press In tern atio n al anunţă propiat a creat o situaţie p eri terzicerea activităţii partidului comunist, care deţine majoritatea în congres, au ban asupra bandei de contra îm potriva m ercenarilor im peria
că m ii de dem o n stran ţi s-au c u lo a să “. a partidului peronist şi a unor orga publicat o declaraţie cerînd validarea revoluţionari — m ercenari ai lism ului şi i-au zd ro b it în m ai
a d u n a i la 20 a p r ilie l a A ld er- nizaţii de masă. In acelaşi timp, poli rezultatului -tegerutr din 18 martie. im perialism ului, care num ăra p u ţin de tre i zile.
m aştOn, unde se află cen tru l de ţia a efectuat în întreaga ţară, mai cca. 1.500 de o a m e n i.
ales în marile oraşe — Buenos Aires, Federaţia învăţătorilor, sindicatele în c ă d is -d e -d im in e a ţă m ii şi
La Plata, Santa Fe şi Tucuman •- rai feroviarilor, diferite organizaţii dc ti m ii de cubani au în cep u t să se
duri şi percheziţii masive în cursul că neret şi sindicale au protestat împotri adune la Playa G iron p en tru a
rora au fost arestate 156 de persoane. va măsurilor economice care au dus ta asista la p arad a batalioanelor
Printre cei arestaţi se numără scriito scumpirea preţurilor la pline, carne şi care au p a rtic ip a t Ia zdrobirea
in te rv e n ţio n iştilo r.
rul guatemalez Migiiel Angel Aslurias, alte articole. Gospodinele argentincue L a o ra 9, d u p ă in to n a r e a im
ziaristul argentinean Juan Mora y Ara- au manifestat în faţa ministerului eco n u lu i n a ţio n a l al C u b ei a î n
ujo, dr. Silvio Frondizj, fratele fostu nomici împotriva costului ridicat al vie c e p u t p a r a d a m ilita r ă ; în tim p
cerce,tari nucleare din A nglia lui preşedinte, dr. Manuel Galitch, fost ţii. ce batalioanele defilau prin fa ţa
p e n tru a p o rn i sp re L o n d ra în
cel de-al cincilea m a rş a n u a l de A r e s ta r e a Sui S a la n ministru de Externe al Guatemalei, con
p ro test îm potriva experienţelor ducători ai Federaţiei studenţilor uni
cu bom ba atom ică.
A LG ER 21 (A g e rp re s) — lie 1961 el a fo s t c o n d a m n a t la versitari, ai partidului socialist. Toto
P o triv it relatărilo r agenţiei, R eferindu-se la surse oficiale m oarte în contum acie.
spre L ondra pornesc iniţial a- 1 agenţia France Presse relatează dată autorităţile militare au anunţat că
proxim ativ 12.000 de persoane. că in d u p ă-am iaza zilei de 20 Salan a fost considerat în to t
aprilie, Salan, căpetenia „O rga deauna conducătorul m işcării garnizoana din Buenos Aires va fi în
o CO PE N H A G A . — L a 20 nizaţiei A rm ate Secrete“ a fost u ltra c o lo n ia lis te te ro ris te O.A.S.,
aprilie a început în D anem arca a re s ta t la Alger. care pen tru atrocităţile săvîrşite tărită cu alţi 15.000 dc oameni şi toa
cel de-al treilea m arş anual îm cu scopul de a zădărnici in stau
potriva experienţelor nucleare. S alan a fo st a re sta t în a p a r ra re a păcii în A lgeria a fo st în te demonstraţiile publice vor fi inter F a ţă de am e
tam en tu l său din cen tru l Alge fie ra tă de op in ia publică din zise pentru a împiedica manifestaţiile ninţarea perm a
La m arş, după cum anunţă ru lui unde se afla îm p reu n ă cu F ra n ţa şi din lum ea în treag ă.
dc protest cu prilejul zilei dc 1 Mai. n e n tă a im p e
*
PA R IS 20 (A g e rp re s). — In asemenea condiţii, spune France ria liş tilo r din
L a 19 a p rilie u ltra c o io n ia liş-
soţia şi fiica, precum şi cu tii au să v îrşit la A lger a p ro x i Presse, „se pot aştepta reacţii foarte S. U. A. fo rţe le
aghiotantul său Ferrandi. A res m ativ 20 de ate n ta te , in u rm a
• PE SCURT e tarea s-a produs în u rm a unei c ă r o r a 13 a lg e rie n i a u fo s t ucişi grave în situaţia politică şi economică m ilita r e re v o lu
ia r 18 a u f o s t r ă n iţi.
MOSCOVA. — N. S. llri/şciov, pre p e r c h e z iţii in o p in a te . D e şi S a P resa parizian ă subliniază că actuală a ţării". De altfel, în rîndul ţionare din C u
la A lger şi O ran s itu a ţia se în maselor domneşte o mare agitaţie. Fe ba se pregătesc
şedintele Consiliului de Miniştri al la n a v e a p ă r u l şi m u s t a ţ a v o p rău tăţeşte. D upă p ărerea cores- deraţia studenţilor universitari a orga de ap ărare. IN
site, el a fost uşor recunoscut p o ndenţ'ilor ziarelo r, O r a n u l se nizat un miting la care s-a cerut res FOTO : Exerci
U.R.S.S., l-a primit la 20 aprilie pe de jan d arm i. F rance Presse re- află în mod practic în m îinile pectarea voinţei poporului şi apărarea ţii de tragere.
O.A.S.
Gardner Cowles, redactor şef şi edi | la te a z ă c ă f o s tu l g e n e ra l n u a
In săptămâni care a trecut cor.le-
tor al revistei americane „Look“, al v r u t să r ă s p u n d ă la n ic i u n a d in ritiţa de la Geneva în problema de suveranităţii naţionale. Cei care au luat v ,V "
zarmării a făcut un nou pas inam ic cuvîntul la miting au declarat că singu q.y ..o
ziarelor „Des Moines Register", „Mi î n tr e b ă r ile c a re i s - a u p u s. aprobind proiectul preambulului ela
borat de Către copreşedinţii Conferin
nneapolis Tribune“ şi al altor publi A g h io ta n tu l s ă u n u a e z ita t i n ţei - U.R.S.S. şi S.U.A. ra ieşire din criza actuală ar fi crea
caţii, cu care a avut o convorbire. s ă de Ioc s a -î r e c u n o a s c ă id e n Preambulul subliniază necesitatea rea unui guvern popular. După termi
Convorbirea s-a desfăşurat la Krem tita te a . excluderii războiului din viaţa socie
tăţii, convingerea că războiul nu mai
lin în cabinetul de lucru al lui N. S. D u p ă cum se ştie, în u rm a lo poate sluji ca mijloc de reglementare (micamitisnieio!' intmatiinfe echivoc a delegaţiei sovietice au în
llrtţşciov. v itu rii din Î3 m ai 1958 cind a a litigiilor internaţionale, că singura cercat şi ei să formuleze o aprobare
fost răstu rn ată cea de-a p a tra re Cale pentru înfăptuirea păcii o con in vorbe a memorandumului, deşi re
PARIS. — La Paris a luat stirşit publică şi s-a in sta u ra t actualul stituie dezarmarea generală şi totală. prezentantul Statelor Unite Dean a
şedinţa de două zile a Comitetului regim în F ran ţa, Salan a fost La baza preambulului 'stau asemenea condiţionat din nou tratativele de ac
naţional confédéral al Confederaţiei in v estit cu p u te ri depline in Al prevederi ale coexistenţei paşnice ca ceptarea necondiţionată de către Uni
„necesitatea de a se întemeia rela unea Sovietică a propunerilor lori
Generale a Muncii din Franţa. geria, In 1960 în u rm a d iv e rg e n ci iberarc naţională. De asemenea, r.urile lor cu o perdea de calomnii NATO au dorit să creeze o reţea ra Aceasta a făcut chiar şi pe un deleV*
Statele Unite încearcă să condiţioneze împotriva Uniunii Sovietice. mificată de spionaj pe teritoriile sta gat occidental, reprezentantul Cana
RANGOON. — Guvernul birman a ţe lo r s a le c u g u v e rn u l fr a n c e z înfăptuirea dezarmării generale şi to telor iubitoare de pace. dei Burns, să recunoască „interpreta
hotărit să pună capăt activităţii su in le g ă tu r ă c u p ro b le m a a lg e tale de realizarea „condiţiilor de pace Eforturi deosebite au fost depuse rea d-lui Zorin mi se pare mai justă".
iu întreaga lume“. Desigur că este în încercarea de a atrage puterile Opinia publică internaţională a sa
cursalelor societăţilor americane r ia n ă , S a la n a f o s t p u s în r e de dorit ca dezarmarea să fie înfăp neutre de partea poziţiei occidentale. lutat memorandumul ţărilor neutre ca Poziţia puterilor occidentale in pro
tuită in condiţiile păcii generale, dar Această încercare a înregistrat însâ o valoroasă contribuţie la încheierea blema experienţelor nucleare a deve
<ş,Ford“ şi „Asia Foundation“ din Bîr- tr a g e r e . E l s - a r e f u g ia t în S p a tocmai înfăptuirea dezarmării, înceta un eşec. Puterile neutre au depus tratatului pentru interzicerea experien nit literalmente de nesusţinut. Intr-o
rea cursei înarmărilor pot asigura eforturi sporite, pentru a se realiza ţelor cu armele nucleare. In ciuda fap scrisoare publicată în numărul de du
niania. Guvernul a hotărit de aseme n ia . î m p r e u n ă cu g e n e ra lii C h a l. aceste condiţii. Opinia publică inter o înţelegere în problema încetării ex tului că nu toate părţile memorandu minică al ziarului „New York lim es”,
naţională doreşte fierbinte ca focarele perienţelor cu arma nucleară. O ex mului celor opt state par să fie egal omul de ştiinţă american Linus Pau-
nea să nu mai accepte „ajutor" acor le, Z elJer şi J o u h a u d el a c o n de război diri Laos şi Vietnamul de presie a acestor eforturi o constituie de complete şi clare, el constituie o ling sublinia că „S.U.A. au efectuat
sud, de pildă, să fie cît mai repede şi memorandumul prezentat de aceste bază bună de discuţie. După cum deja mult mai multe explozii nuclea
dat de societăţi particulare străine. dus rebeliunea m ilitară din 22 stinse. Dar existenţa acestor focare mt ţări conferinţei de la Geneva. Aceste scrie ziarul brazilian „Diario de No- re decît U.R.S.S. Noua serie de ex
Toţi consilierii şi specialiştii celor a p rilie 1961. D u p ă eşecul acestei trebuie să ţină in loc procesul de propuneri constituie o încercare seri ticias", principiile sale „coincid in perienţe în atmosferă efectuată de
două societăţi americane urmează să rebeliuni, el s-a ascuns îm preu zarmării. oasă dc a scoate din impas tratati tr-o anumită măsură cu principiile so Statele Unite, după care poate urma
părăsească Birmania in următoarele n ă cu J o u h a u d şi z e lle r, care vele. vietice şi asigură totodată în măsură o seric sovietică, scrie el, nu va spori
şase luni. m ai tirziu au fo st p rin şi. In iu- Desigur că adoptind principiile fun suficientă garanţiile cerute de puteri securitatea n oastră; în ioc de aceasta
damentale ale dezarmării, partici in memorandumul comun se sub le occidentale“. Poziţia faţă de aceste ea va spori primejdia la care ne ex
ţiile intre state pe principiile păch, panţii la conferinţă au făcut doar un liniază că controlul asupra încetării propuneri a devenit un adevărat ba punem datorită micşorării şanselor de
prim pas. Acum ei trebuie să treacă experienţelor trebuie să se înfăptu rometru al bunăvoinţei participanţilor realizare a unui progres substanţial
s jp m m ir buneivccinătăţi, neamestecului şi res la discutarea şi formularea concretă iască cu ajutorul reţelei naţionale de la conferinţă. Guvernul sovietic a dat Ia tratativele de la Geneva". Cît pri
pectării independenţei şi suveranităţii a fiecărei etape a dezarmării şi con posturi de supraveghere. Pentru cu un răspuns clar şi precis acestor pro veşte realismul propunerilor neutrilor,
tuturor statelor“ precum şi „abţinerea trolului. Atmosfera de lucru care a legerea şi prelucrarea informaţiilor puneri. El s-a declarat gata să le ziarul „Times“ scrie: „Adevărul es'.e
domnit la elaborarea preambulului dă sosite de la aceste posturi este sufi examineze drept bază a trai ".ivelor că datorită instrumentelor moderne,
Turneul de fotbal U.E.F.A. dc la orice acţiune care ar putea cient să se creeze o comisie inter ulterioare în problema încetării expe aproape toate tulburările seismice pot
spori încordarea şi necesitatea de a speranţe că în cazul cînd toate de naţională alcătuită dintr-un grup li rienţelor cu arma nucleară. După cum fi detectate în afara teritoriului so
se rezolva toate litigiile prin mijloace legaţiile vor da dovadă de spiritul de mitat de oameni de ştiinţă cu o înal a arătat şi reprezentantul R. P. Ro- vietic. De aceea Occidentul poate să
colaborare necesar se va putea ajunge tă calificare. Problema invitării comi renunţe Ia cererea sa asumîndu-şi
Ie ri au în c e p u t la B u c u re şti, B raşo v , C o n s ta n ţa , P lo ie şti şi paşnice“. la un acord şi asupra prevederilor mîne, Gh. Macovescu, delegaţia ro- foarte puţine riscuri“.
C luj m eciurile celei de-a 15-a e d iţii a tu rn e u lu i in te rn a ţio n a l de Acordul realizat în elaborarea pre siei pentru elucidarea la faţa locului
fo tb al p e n tru ju n io ri U.E.F.A. T im p u l fru m o s d a r m ai ales in te propriu-zise ale tratatului. rhînă doreşte să-şi manifeste spriji Conferinţa de la Geneva a intrat
resul s tîrn it în ju ru l acestei tra d iţio n a le com petiţii de p rim ă ambulului deschide perspectiva găsirii a împrejurărilor în care s-a produs în a şasea săptămînă. Au fost rea
vară a fotbaliştilor juniori, au atra s în tribunele stadioanelor unor soluţii genera! acceptabile atit încă de la începutul acestei confe nul deplin faţă de iniţiativa celor lizate unele progrese. In prezent de
zeci de m ii de spectatori. M eciurile prim ei etap e au d a t Ioc la cu privire la fondul problemei, cit şl un anumit fenomen suspect trebuie pinde de puterile occidentale ca e|c
d isp u te spectaculoase şi ca to td e a u n a , nu au lip sit nici s u r ia formularea textului tratatului. rinţe dc Ia Geneva puterile occiden opt ţări neutre“. să dovedească in practică că sînt
prizele. să fie rezolvată de statele interesate. înir-adevăr interesate în rezolvarea
Există in preambul şi două puncte tale au proiectat asupra ei umbra In opoziţia lor faţă de memoran problemei încetării experienţelor. Gla
Propunerile celor opt state neutre sul raţiunii trebuie asculte .
Ia tă rezultatele prim ei etap e : asupra cărora uu s-a căzut încă dc experienţelor nucleare care urmează dumul neutrilor, puterile occidentale
GRUPA A : acord. Aceasta se datoreşte încercă spulberă definitiv punctul de vedere ION MANEA
rii S.U.A. de a lega dezarmarea ge să aibă loc la sfîrştiul acestei luni. au aplicat două tactici. In primul rind
1. — K. P. R o m in ă — B e lg ia 2 - 2 (0— 1) nerală şi totală de o scrie dc con al puterilor occidentale potrivit căruia ei au supus pe autorii rezoluţiei Ia
2. — P o r t u g a l i a — R . F . G e r m a n a 1— 1 (0— 1) diţii preliminare. Astfel Statele Unite Temîndu-se însă că aceste experienţe un baraj de întrebări de tot felul
condiţionează dezarmarea de existen nu poate fi încheiat un acord cu pri menit să complice rezolvarea proble
GRUPA B : ţa unei lumi în care să se ridice sta vor siîrni o uriaşă explozie de in mei prin diferite amănunte tehnice.
vile în calea oricărei schimbări. In vire la încetarea experienţelor cu ar In al doilea rînd în şedinţa de joi
1. — R. P . B u lg a r ia — O la n d a 1— 1 (1— 0) spatele unei formulări care în apa dignare din partea opiniei publice a conferinţei, în faţa răspunsului îără
2. — I u g o s la v ia — A n g lia 5— 0 (2— 0) renţă manifestă o deosebită grijă pen ma nucleară fără crearea unui larg
tru respectarea Cartei O.N.U., se as mondiale, cercurile politice din S.U.A.
GRUPA C : cunde în fapt încercarea de a frina sistem de control internaţional, sub
procesele istorice, naturale, care au şi Anglia au încercat să învăluie pla-
1. — T u r c ia — R. P . U n g a r ă 1— 0 (1— 0) loc în societate şi în primul rind paravanul căruia statele majore ale
2. — F r a n ţ a — S p a n i a 1— 1 (1— 0) impetuoasa dezvoltare a mişcării de
Grapa D
1. — B ra ş o v — A u s tr ia 3— 1 (0— 0)
2. — I t a l i a — R. P. P o lo n ă 3— 0 (1'— 0)
GRUPA E :
1. — R. S. C e h o s lo v a c ă — U .R .S.S. 2— 1 (1— 0)
2. — R. D, G e r m a n ă — G r e c i a 3—2 f i — 1 ).
(A gerpres)
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 .Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 647. laxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva.