Page 72 - 1962-04

r.r*-^T
Anul XIV. Nr. 2278
Sub steagul atotbiruitor al
spre m viştirii
E poca noastră, feste ep o ca
trium fului leninism ului care
exercită o uriaşă Influenţă asu­
pra dezvoltării societăţii om e­
neşti. In fiecare an, la 22 a p ri­
lie, În treag a om enire progresis­
tă sărb ăto reşte aniversarea zilei
de n a şte re a lui V ladim ir Ilici
Lenin, Întem eietorul şi conducă­
to ru l m arelui P artid Com unist
al U niunii Sovietice şi al p ri­
m ului sta t socialist, învăţătorul
iubit al oam enilor m uncii de
pretutindeni.
Clasa m uncitoare in tern aţio ­
nală a obţinut şi obţine m ereu
noi succese aplicînd în . mod
creator învăţătura leninistă des­
pre partidul de tip nou, despre
revoluţia socialistă, ghidîndu-
se după program ul construcţiei
socialism ului şi com unism ului
elaborat de Lenin. A şa cum a
prevăzut L enin socialism ul a
o b ţin u t succese Istorice, astăzi
sistem ul m ondial al socialism u­
lui a devenit facto ru l h o tărîto r
al dezvoltării societăţii om eneşti.
U niunea Sovietică a tre c u t la
construcţia desfăşurată a com u­
nism ului şi nu este d ep arte ziua
cind va lăsa în urm ă cele m ai
dezvoltate ţări capitaliste, inclu­
siv S.U.A. în ce p riv e ş te volum ul
producţiei industriale globale şi
pe cap de locuitor. P ropagan­
da burgheză care la apariţia
statu lu i sovietic nu m ai pridi­
dea an u n ţîn d falim entul, în cl-
teva săptăm îni sau în cel m ult
cîteva luni, a ceea ce această
propagandă num ea planuri, pro­
gram e, ex p erien ţe utopice ale
lui Lenin, şi-a schim bat astăzi
radical tonul. Econom işti b u r­
ghezi, oam eni de stat, ziare
burgheze influente se consacră
acum cu to a tă seriozitatea
calculării term enelor în care
U niunea Sovietică va depăşi
S.U.A. sau al te rm e n e lo r în caTe
ch iar S.U.A., d u p ă p ă re re a lor,
ar putea aju n g e din u rm ă Uniu-
Conferinţa regională a femeilor
rAzi în c e p în o r a ş u l D ev a, în s a la f e s tiv ă a S f a tu lu i p o p u la r
regional, lucrările C onferinţei organizaţiei regionale a femei
lor. C onferinţa va dezbate acti vitatea desfăşurată de C om itetul
regional al fem eilor în p erio ad a de la ultim ele alegeri şi p în ă în
prezent.
ST
M e c a n iza re a tran sp o rtu lu i
în se c to ru l fo re s tie r
Zilele trecute, la I.F. Orăştie au fost aduse două noi
tractoare pentru mecanizarea transportului. Folosirea lor
la trasul cu troliu al lemnului în parchetele Valea Alică şi
Vîrloape de la sectorul de exploatare Grădişte, uşurează
considerabil efortul fizic şi măreşte productivitatea muncii
cu aproape 25 la sută.
25.165 pomi fr u c tife r i
Colectiviştii din raionul pomi fructiferi. Rezultate
Orăştie au prevăzut să bune s-au obţinut la G.A.G.
planteze anul acesta pomi. din Orăştie, satele Jele-
pe 132 ha. Pînă 'acum ei din, Giigir, Bobîlna şi alte
au plantat în total 25.165 localităţi.
PRO LETARI OIR TOATE ŢA RILE. T lT U flV A !
Dum inică 22 aprilie 1962 J 4 pagini 20 bani J
M anifestări consacrate
aniversării naşterii
iui V. Í. Lenin
nea Sovietică în cucerirea Cos­ îm potriva Ideologiei burgheze, VLADIMIR ILIC I LENIN
m osului, în dom eniul lnvăţă- îm potriva revizionism ului şi re ­ • La cluburile din Petrila şi Pe­
m întului, într-o serie de ram uri form ism ului ca şi îm potriva troşani au avut ioc ieri şedinţe ale Adunarea festivă din Capitală
fundam entale ale ştiinţei şi te h ­ dogm atism ului şi sectarism ului. cercurilor literare închinate activi­ cu prilejul celei de-a 92-a aniversări
nicii. P rogram ul P.C.U.S. de Program ul Partidului Com unist tăţii lui V. I. Lenin. Cu acest prilej
construire a com unism ului care al U niunii Sovietice de con­ au fost citite fragmente din lucră­ a naşterii lui V. î. Lenin
a .prezentat tabloul m inunat al struire a com unism ului, docu­ rile despre munca şl viaţa marelui
societăţii com uniste viitoare ce m entele consfătuirilor de la dascăl al omenirii. Stmbătă după-amiază a avut preşedintele Consiliului UASR, tov. Florian Dănălache, m em ­
va înscrie pe steagurile ei P a ­ Moscova ale reprezentanţilor loc In sala T ea tru lu i C. C. S. Mecanicul de locomotivă ştefa n bru al C.C. a l P.M.R., p rim -se-
cea, Munca, L ibertatea, E gali­ partidelor com uniste şi m unci­ De asemenea, în localităţile din adunarea solemnă organizată Lungu, Erou al M uncii Socia­ cretar al C om itetului orăşenesc
tatea , F ratern itatea şi F erici­ toreşti sint pătrunse de spiritul Valea Jiului au fost organizate 50 de Com itetul orăşenesc Bucu­ liste, Maria Alexandru, filatoa­ Bucureşti al P.M.R.
rea a însufleţit pe toţi oam e­ viu al leninism ului creator şi de expoziţii cu fotografii repre- reşti al P.M.R. cu prilejul celei re fruntaşă la FRB şi A lexan­
nii m uncii, a provocat d eru tă şl au înarm at m işcarea com unis­ zentînd aspecte din activitatea lui de-a 92-a aniversări a naşterii dru Aluaş, mecanic fruntaş la Despre cea de-a 92-a aniver­
spaim ă în tab ăra burgheziei. tă in te rn a ţio n a lă în lu p ta p e n ­ Lenin. lui V. I. Lenin. Uzinele de utilaj chimic din Bu­ sare a naşterii lui Vladimir Ilici
tru noi succese, pentru trium ­ cureşti. Lenin a vorbit tovarăşul Paul
Şi celelalte ţă ri socialiste, ful cauzei păcii şi socialism u­ o După terminarea orelor de lu­ In fundalul scenei, pe faldu­ N iculescu-M izil, m em b ru al C.C.
tran sp u n în d în v iaţă ideile le­ lui. cru, colectivul din staţia G.F.R. Sl- rile unei flam uri purpurii se La adunare au participat al P.M.R., şeful secţiei de pro­
niniste au obţinut succese re­ meria-călători prepum şi muncitori afla un mare m edalion cu por­ m em b ri ai C.C. al P.M.R., ai p agandă şi ag ita ţie a C.C. al
m arcabile în opera de construc­ In întreaga sa activitate, de la revizia de vagoane, s-au tretul lui Lenin şi alături che­ Consiliului de Stat şi ai guver­ P.M.R.
ţie econom ică şi culturală, rea- P artid u l M uncitoresc Rom în s-a strîns la sala de lectură unde, tov. marea : „Trăiască m arxism -le­ nului, conducători ai organiza­
lizind un ritm de creştere a călăuzit după învăţătura m ar- loan Trifu, secretar al organiza­ ţiilor obşteşti şi ai instituţiilor Expunerea a fost subliniată
econom iei neatins de ţările c a ­ xist-leninistă. „P artid u l nostru, ţiei de partid, a vorbit despre viaţa n in ism u l“. centrale, reprezentanţi ai oa­ cu vii şi îndelungi aplauze. Cei
pitaliste. Sub loviturile m işcă­ arăta tovarăşul C heorghiu-D ej, şi activitatea iui V. I. Lenin. Elevii menilor m uncii din întreprinde­ prezenţi au m anifestat cu căl­
rii de eliberare n aţio n ală este se călăuzeşte n eab ătu t după şcolii profesionale din localitate au In prezidiul adunării au luat dură pentru trium ful atotbirui­
lichidat sistem ul ruşinos de ro­ teoria m arxist-leninistă, după prezentat apoi un program artistic. loc tovarăşii Gheorghe Apostol, rile şi instituţiile Capitalei, ac­
bie colonială al im perialism ului. în v ăţătu ra lui Lenin privind tre ­ C hivu Stoica, Ş tefa n Voitec, Mi- tivişti de partid, vechi m ilitanţi toarelor idei ale m arxism -leni-
52 de ţă r i cu o p o p u la ţie de cerea de la capitalism la socia­ In aceeaşi zi, la şcoala profesio­ hai Halea, I. K. Jegalin, am ­ ai mişcării m uncitoreşti din ţara nismului, pentru marea fam ilie
1.600 m ilio an e de o am en i s-a u lism şi construirea orînduirii so­ nală şi la şcoala medie din locali­ basadorul Uniunii Sovietice ia noastră, oameni de ştiinţă şi puternică şi unită a ţărilor so­
elib erat d in ju g u l colonial. Asis­ cialiste, aplicînd aceste adevă­ tate au avut loc manifestări cul- Bucureşti, Isac Martin, preşedin­ cultură, generali şi ofiţeri su­ cialiste, pentru Partidul M un­
tăm în prezent la agravarea con­ ruri la condiţiile specifice ale tural-artistice în cinstea aniversării tele C.C.S., F lorian D ănălache periori. citoresc Romîn, pentru m işca­
tradicţiilor capitalism ului care ţării n o a s tre “. A nalizîn'd te m e i­ naşterii Iui Lenin. şi P. N îculescu-M izil, m em bri al rea com unistă mondială, pentru
a in trat într-o nouă etapă a nic realităţile din ţa ra noastră, C.C. al P.M .R., acad. lorgu Io r­ Au luat parte şefi ai unor
crizei sale generale şi îşi vede partidul a asigurat ofensiva ne­ ® La clubul muncitoresc „11 Iu­ dan, vicepreşedinte al Acade­ misiuni diplomatice acreditaţi pace in lumea întreagă.
tot mai m ult îngustată sfera în treru p tă a socialism ului, în ­ nie“ din Gălan a tost organizat un miei. R. P. R o m in e, acad. Mihai la B ucureşti şi alţi m em bri ai
de influenţă, suferă un proces făptuirea consecventă a indus­ simpozion în cadrul căruia s-au Beniuc, preşedintele uniunii corpului diplomatic. In încheierea adunării a avut:
trializării ţării, a transform ării prezentat aspecte din viaţa şi opera Scriitorilor, artistul poporului loc un concert festiv.
inevitabil de destrăm are şi des­ socialiste a agriculturii, a re ­ lui V. I. Lenin. In aceeaşi zi, la Radu Beligan, şte fa n Bîrlea, Adunarea a fost deschisă de
com punere. Cît de false sint voluţiei culturale. Elaborînd p la ­ sala de cultură a secţiei furnafe, (A gerpres).
teoriile burgheze despre „arm o­ nul industrializării României, tov. loan Tătaru a recitat în faţa
n ia “ şi „ p ro sp e rita te a “ lumii p artid u l a pus la tem elia lui furnaliştilor poemul lui Maiakovski
capitaliste o dem onstrează cu teza leninistă cu privire la ro ­ „Vladimir Ilici Lenin".
prisosinţă uriaşele bătălii de lul industriei grele ca verigă
clasă la care au p a rtic ip a t în h o tărîto are în construirea eco ­ « Corespondenţii voluntari Petre
nomiei socialiste. Ţ ara s-a aco­ Bora şi Miron Simedrea ne comu­
1960 n u m a i p u ţin d e 53 m i­ perit de num eroase întfepnif- nică că în sala de festivităţi a
lioane de grevişti. A rm ata co­ şcolii pedagogice din oraşul Deva
m uniştilor n u m ără peste 40 de deri in dustriale şi cen trale elec­ a avut loc recent un simpozion cu
m ilioane de oam eni şi se în tă ­ prilejul aniversării a 92 de ani de
reşte n eîn cetat sorbind forţe trice, producem în prezen t în la naşterea Ini Vladimir Ilici Lenin.
noi din fid elitatea de nezdrun­ In cadrui acestui simpozion "" s-a
cinat fa ţă de învăţătura m ar- (Continuare în pag. 4-a)
x ist-le n in istă , din a p licarea în prezentat un frumos program artis­
condiţii istorice noi a acestei Exemplul tic, care a fost alcătuit din cîntece
învăţături atotbiruitoare. P arti­ şi poezii închinate marelui Lenin.
dele com uniste îşi întăresc con­
tin u u u n ita te a în lu p tă dîrză
-al com liniştitor" —
Pe drumul de fier care leagă ga­ — Şi voi aveţi posibilităţi de a fa­ (Textul cuvîntării tovarăşului P. Niculescu-Mizil se publică în pag. 11-a).
ra Simeria de alte noduri de cale ce economii le-au spus comuniştii
ferată, aleargă zilnic zeci de trenuri. Pavel Balaj, Iulian Gornea şi Simion :=-=1111111111111 ' =====
Majoritatea dintre ele sînt conduse
de mecanicii depoului din localitate Istrate. Ei le-au explicat acestora de­
Mulţi mecanici sînt bine cunoscuţi, tailat ce importanţă are întreţinerea
în bună stare de funcţionare a fie­
apreciaţi şi stimaţi de tovarăşii lor cărei piese componente a locomo- WECKET
de muncă. Printre aceştia se află şi tivei, grija pentru starea termo-teh- Pentru instituirea medaliei „in cinstea motorii colectivizării agriculturii“
Sitnion Istrate. nică a cazanului, efectuarea purjă-
— Este unul dintre cei mai buni rilor la timpul stabilit etc.
MUT, mecanici. El a fost printre primii După o consfătuire în grupa sin­ Cu prilejul încheierii colectivizării agriculturii tă rire organ izato rică şi econom ică a g o sp o d ării­
care au cerut să transporte trenuri dicală, la sfîrşitul lunii ianuarie, con- în R. P. R om înă, C onsiliul de S tat decretează : lor agricole colective.
Ilie B l e o t u cu supratonzj, spunea tov. I. Lăzâ- munistuf Simion Istrate le-a vorbit
este prim -topi- rescu, preşedintele comitetului sindi­ mecanicilor şi fochiştllor de pe lo­ A rt. 1. Se in s titu ie m e d a lia „In c in s te a în c h e ­ A rt. 2. Se a p ro b ă re g u la m e n tu l p riv in d d e s­
tor de rezervă catului. comotiva 230.009 despre experienţa ierii colectivizării ag ricu ltu rii“, care se va acor­ crierea, locul ierarh ic şi m odul de purta,re a
la O.S.M. nr. 2 sa. da tu tu ro r celor care au p a rtic ip a t activ la m edaliei „în cinstea încheierii colectivizării
a C. S. H une­ — Locomotiva lui e întotdeauna m unca de colectivizare a agricu ltu rii şi de în ­ a g ric u ltu rii“ .
doara. El se o- bine întreţinută, depăşeşte lună de —¦ Vreau să vă explic cum pro­
cupă eu grijă lună sarcinile de plan, iar economiile cedez eu pentru a realiza economii Preşedintele Consiliului de Stat
de pregătirea realizate în primul trimestru, îm­ cît mai mari. Şi, cu vorbă domoa- GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
practică a vii­ preună cu ceilalţi doi mecanici de pe lă, prietenească, începu să le arate
torilor oţelari — locomotiva 230.515, se ridică Ia 74 cum procedează el începlnd de la ----------------- ,= 5SSa.6 ¦ =¦
în prezent elevi tone combustibil convenţional, inter­ demarare şi piuă la întoarcere din
ai şcolii profe­ veni şi tov. loan Sauer, membru in cursă. Incasele la pornire, trebuie să ÎN C IN S T E A ZILE I D E 1 M A I
sionale din lo­ biroul organizaţiei de bază. tragi trenul în viteză cît măi mare
calitate. iar în momentul eînd ai viteza ne­ Economii peste plan Trenuri cu supratonaj
Intr-adevăr, comuniştii de pe loco­ cesară, trebuie să foloseşti energia
motiva 230.315, precum şi Pavel Ba- cinetică a trenului la maximum. Şi, La întreprinderea etc. au redus m ult în ultim ul tim p, volum ul tran sp o rtu rilo r de
laj şi Iulian Gornea de pe locomo­ pe larg, le-a explicat cum procedea­ „Ceramica“ din Baru- preţul de cost planifi­ m ărfuri a crescut sim ţitor. Trenurile soseau
tiva 230.106, sînt întotdeauna printre ză în cursă, îe-a vorbit despre impor­ Mare se desfăşoară o cat, realizînd ast­ p a c h e t în s ta ţia S im e ria -tria j. Aici, c e fe riştii
fruntaşii depoului. Ca urmare a fap­ tanţa întreţinerii locomotivei, cum întrecere susţinută pen­ fel 89.000 lei economii lucrau din răsp u teri p en tru a evita blocarea
tului că ei generalizează experienţa tru îm bunătăţirea ca­ peste plan. staţiei. Cei din sta ţia S im eria.călăto ri le-au venit
dobîndită, explică pe larg mecanici­ reuşeşte să remorcheze trenuri cu lităţii şi reducerea în ajutor, descom punînd trenurile ce soseau
lor cu mai puţină experienţă, cum supratonaj etc. Fochistul Zenovle preţului de cost al La obţinerea acestor de la A rad, Lugoj şi C aransebeş şi alegînd v a­
să realizeze economii, tot mai mulţi Ursa, membru de partid, a vorbit succese şi-au adus corn goanele cu d estin aţia H unedoara. M ecanicul de
mecanici le urmează exemplul. Meca­ celor doi foschişti despre însemnă­ produselor. Muncitorii
nicii Mircca Boian, Victor Stana, tatea menţinerii presiunii de aburi acestei. întreprinderi, tribuţia com uniştii locom otivă V asile G orbe II a h o tărît, îm p reu n ă
Simion Trie care lucrează pe loco­ normală pe tot parcursul. reducind consumul spe­ cu fochistul Iosif P ristopan, să rem orce tren u ri
motiva 230.109. nu realizau la înce­ cific de combustibil Traian Adolian, Vasi- cu su p rato n aj. Aşa se face că ei au rem orcat
putul anului economii. Urmi iul exemplul insufleţitor al convenţional, folosind nu m ai în trei tu re de serviciu, peste norm a s ta ­
comuniştilor, lmciirîndu-se de îndru­ materii prime ieftine b ilită , 3.415 to n e pe d is ta n ţa S im e ria -tria j —
le Necş, Finet a Bar- Peştiş.
mările şi ajutorul primii din partea
t lor, mecanicii de pe locomotiva boni, Elvira Vaş, Es- EM IL CREŢU
\ corespondent
230.90» au reuşit să realizeze în fie­ tera Barboş şi echipa
IL E care lună însemnate economii de lui Luscu Farcaş.
t combustibil. Astfel, în luna Februa­
<> rie au realizat 2,8 tone combustibil
Schimb de experienţă Universitate { economii, iar în luna martie 24,4 Cu toate forţele la semănatul porumbului
tone. Luna aceasta, depăşirea va fi
Tim p de 2 zile, un grup de p o p u l a r a ? şi mai mare.
muncitori, tehnicieni şi ingineri La Lupeni a luat ^ Acesta este desigur un exemplu. Se putea f©iuşi mai m ult ţa tu l porum bului din p rim a zi ra je ră , 83 h a. p la n te fu ra je re şi
de la Exploatarea minieră din Multe exemple asemănătoare mai pot favorabilă, su p rafaţa însăm în- au p la n ta t do u ă h ectare şi ju ­
Zlatna, au fost oaspeţii Uzi­ Folosind tim pul prielnic de ţa tă cu porum b ar fi p u tu t fi m ătate cu ceapă.
fiinţă pe lingă clu fi găsite însă. Semnificativ este fap- lucru, m aşin ile S.M.T. şi a te la ­ m ult m ai m are.
jele proprii, m ulte gospodării In săm în ţatu l porum bului se
bul muncitoresc al j tul că în primul trimestru, colecti- agricole colective din raionul Este d ato ria organizaţiilor de desfăşoară însă în ritm nesatis­
nei de preparare din G urabar- smdicateior o filia- ^ vut depoului G.F.R. din Simeria, a Alba au în să m in ţa t p în ă acum p a rtid , de s ta t şi a cad relo r te h ­ făcător. P înă acum s-au însă-
m ari suprafeţe cu porum b. Fină nice agricole să ia m ăsuri p en­ m inţat doar 8 ha.
In g . TRAIAN IACOB za, intr-un schimb de experien­ lă a Universităţii rei|S't să realizeze economii de coin- la d a ta de 20 ap rilie, pe în tre g tru a se trece n eln tirziat la în-
corespondent ţă. Cu acest prilej s-au scos in t bustibil cu care s-ar putea remorca raionul au fost însăm înţate cu săm în ţarea porum bului O rganizaţia de p artid şi con­
evidenţă unele aspecte pozitive populare de j r *e Î 340 de trenuri pe distanţa Simeria- p o ru m b 1.914 h e c ta re . P r in tr e siliul de conducere trebuie să
printre care mecanizarea luării La Sîntandrei — ia m ăsuri p en tru a accelera r it­
plastice din Bucii- k Coşlariu. gospodăriile colective care în să­ un rifm mai infens mul însăm înţărilor folosind In
mânţează, p o rum bul în ritm su s­ a c e st scop a tît m a şin ile S.M.T.:
probelor cu a ju to ru l a p a ra te ­ reşp. mversitaiea ( jn primele 17 zile ale acestei luni, ţin u t se n u m ă ră cele din Teiuş, Colectiviştii din S intandrei, cît şi atelajele proprii. G ospo­
Cistei, S întim bru, Alba .Iulia, oraşul regional Deva, au însă­ dăria are condiţii prielnice,
lor electrom agnetice, m e c a n iza ­ are o durată de 3 - rezultatele sînt tot mai bune. Pînă în B ucerdea şi altele. D acă toate m in ţa t p în ă a cu m 20 h a. ovăz, pentru sem ănatul porum bului
gospodăriile colective din ra io ­ 60 h a . c a rto fi, 10 h a . sfe c lă f u ­ — a v în ă p re g ă tite 228 h a . —¦
rea dozării cu reactivi, dispo­ ani. In primul an se i ',rezent au ?' fost remorca<e pe ru- nul Alba ar fi Început Insăm în- deci nu sîn t m otive p en tru a în ,
zitivul de înfăşurare şi desfă­ preda ist,oria art,e- făi tnauriS. imcuerisaup—rat,oGnaojş.,larreiua,l.i.z4î.6ndud-esetree-- tîrz ia n ici o zR
şurare a cablului electric cau- lor plastice 4111 f conomii de aproape 250 tone corn­
ciu ca t la b en zile reversibile. ! iC.P.R. ii bustibil.
AUHAI SUSAN R. BALŞAN ţ S. CERBU
corespondenta
corespondent