Page 73 - 1962-04
P. 73

ÖW ÖMUE «SOCIALISMULUI                                                                                                                                                    Mr. ?278

   png.                                                                                  g g g a m g zrs a g íg ^S^ ia a ^                     W t ü M MMgSBC B ^ ^                        w b M & fa sw * * *  TC^-n.i^                ‘^.asaaK&gjsraB                                                                 míMMHÉI
R^55K583S®BDî12JS
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       *¦ « * - «
                   DE AM DE LA I ASTEDEA LEI Y

                                                                          <¦-¦a»^>--<>M<>._o-o<fr &-<»¦•&--o --o o*&--n»-& .5. <¦*<&• •©><>*<2>*j^.<JJî>¦(“$>yL&. <L>*^»’**ţST/  o o of,,  •*>¦»•¦»¦ g >                                ¦«>-î > •L>4»

                                            A d u n are a festivă din Capitală.

                   Cuvintarea tovarăş ului

                   P,\iV 7 c u l e s c u - M i z i l

   T o v a ră şi,                           ternaţional, faţă de întreaga omenire,       ticii partidului şi statului nostru îl con­  ţiuni pe plan internaţional. Acum
                                            Partidul Comunist al Uniunii Sovietice       stituie dezvoltarea proporţională, cori-     la Geneva, in cadrul Gomitetiiliu ce­
   Poporul romln, împreună cu întrea­       şi-a cîştigat un imens prestigiu, stima      tinuu ascendentă, în ritm rapid, a eco­
ga omenire progresistă, aniversează         şi dragostea comuniştilor de pretutin­        nomiei naţionale.                           lor 18 state, delegaţia Uniunii Sovie­
împlinirea a 92 de ani de la naşterea       deni, care văd în el avangarda mişcării
lui Vladimir lliei Lenin, făuritorul        comuniste mondiale. Pentru înaintarea           Succesele obţinute de poporul nostru      tice, a Republicii Populare Roininc.
partidului de tip nou al clasei munci­      Uniunii Sovietice spre comunism, pen­        în construcţia economică se datoresc
toare, inspiratorul şi organizatorul pri­   tru avîntul întregii mişcări comuniste,      faptului că partidul traduce consecvent      delegaţiile celorlalte state socialiste
mei revoluţii socialiste victorioase, în­   au avut o însemnătate deosebită Con­         în viaţă învăţătura lui Lenin potrivit
văţătorul genial şi conducătorul iubit      gresele XX şi XXII ale P.G.U.S., con­        căreia creşterea puternică a forţelor de     reprezentate tn comitet, depun cele
al proletariatului internaţional, al oa­    damnarea deschisă şi curajoasă a cul­        producţie, şi în primul rînd a industriei
menilor muncii din întreaga lume.           tului personalităţii lui Stalin, măsu­       grele, este cheia succesului în opera de     mai mari eforturi pentru realizarea
                                            rile hotărîte pentru lichidarea urmărilor    făurire a noii societăţi. El orientează
   Profundele transformări sociale care     sale dăunătoare. Aceasta a contribuit        eforturile principale ale poporului spre     uimi acord cu privire la dezarmarea
au schimbat din temelii înfăţişarea         şi mai mult la creşterea prestigiului        dezvoltarea bazei tehnice-materiale a
lumii — victoria Marii Revoluţii So­        internaţional al P.G.U.S.                    socialismului, ca verigă hotărîtoare în      generală şi totală.
cialiste din Octombrie, formarea sis­                                                    desăvîrşirea construcţiei socialiste.
temului mondial socialist, trecerea Ia         însufleţit de politica leninistă a glo­                                                Ga o expresie a rolului pozitiv pc
construirea comunismului în Uniunea         riosului P.G.U.S., a Gomitetului său            1(1 politica sa de transformare socia­
Sovietică, destrămarea sistemului co­       Genlral în frunte cu tovarăşul N. S.         listă a agriculturii, partidul nostru s-a    care !1 joacă în viaţa internaţională,
lonial al imperialismului, avînlul miş­     Iiruşciov, de perspectiva ca încă ac­        călăuzit neabătut după învăţătura lui
cării comuniste mondiale, amploarea         tuala generaţie a oamenilor sovietici        Lenin, pe care a aplicat-o în mod            statele neutre iubitoare de pace parti­
fără precedent a participării maselor       să trăiască în comunism, poporul so­         creator, potrivit condiţiilor concrete din
la lupta pentru pace, democraţie şi         vietic înfăptuieşte cu entuziasm pre­        Romînia şi etapelor construcţiei socia­      cipante la lucrările Gomitetului pen­                V. I. LENIN lin g ă bo rd el                                                             (D upă un tablou de ft! Sokolov),
socialism — reprezintă o strălucită         vederile Programului P.G.U.S, înalţă         liste.                                       tru dezarmare aduc o contribuţie con­
confirmare a justeţei şi clarviziunii în­   grandiosul edificiu al comunismului.
văţăturii marxist-leniniste. însuşite de                                                    încununarea politicii leniniste pro­      structivă la mersul tratativelor.
sute de milioane de oameni, ideile             In continuare vorbitorul a subliniat      movate de partid Ia sate de-a lungul
marxism-leninistnului s-au transformat      realizările istorice ale sistemului mon­     anilor o constituie încheierea procesu­        Opinia publică a întîmpinat cu sa­                 Operele lei Lem©n t n mb
într-o Uriaşă forţă materială, au deve­     dial socialist, care devine factorul de      lui de colectivizare a agriculturii cu       tisfacţie vestea că, zilele trecute, Ia
nit o armă invincibilă în lupta pentru      care depinde în ultimă instanţă modul        aproape patru ani mai devreme decît          Geneva a fost aprobat proiectul de
transformarea revoluţionară a societăţii.   de rezolvare a marilor probleme ale          a stabilit Gongresul al Iil-lea al P.M.R.
                                            contemporaneităţii.                          Apropiata plenară a Gomitetului Cen­         Preambul al Tratatului de dezarmare                                                               întregii lum
   Titan al gîndirii şi practicii revolu­                                                tral al partidului şi sesiunea Marii         generală şi totală. Dar, după cum se
ţionare, Lenin a dezvoltat învăţătura          Niciodată n-au fost atît de actuale       Adunări Naţionale, care vor face bi­
marxistă îmbogăţind-o cu noi teze de        ca in zilele noastre cunoscutele indicaţii   lanţul realizărilor obţinute în transfor­    ştie, cercurile conducătoare din
uriaşă valoare universală.                  leniniste cu privire la influenţa exer­      marea socialistă a satului, vor deter­
                                            citată de succesele ţărilor socialiste       mina un nou avînt al agriculturii so­        S.U.A. şl Anglia, neţlnlnd seama de                  M are este dragostea poporu­ nal al Sovietelor, care a avut O asem enea culegere a ap ăru t
   După ce a arătat că niciodată in­        în activitatea economică : Lenin sub­        cialiste, al producţiei agricole.
fluenţă mobilizatoare a ideilor marxist-    linia „Noi am spus şi spunem : „So­                                                       voinţa popoarelor, sînt pe cale —                    lui so v ie tic f a ţ ă .de V lad im ir      loc la 26 ia n u a rie 1924.                în S.U.A. şi A nglia, in O landa
leniniste nu s-a manifestat cu o ase­       cialismul este puternic prin forţa exem­        Creşterea sănătoasă a economiei na­       aşa cum au anunţat — de a efectua                    Uici Lenin, Nu ex istă poate                    E d itarea celei d e -a p a tra ed i­    şl Jap o n ia, in D anem arca, S ue­
menea vigoare şi amploare ca în zilele      plului"... Trebuie să arătăm practic,        ţionale constituie baza pe care are Ioc      noi explozlf nucleare în atmos­                      om în U.R.S.S. ca re să nu c u ­                                                         dia, Norvegia.
noastre, vorbitorul a spus : creş­          prin exemple, însemnătatea comunismu­        creşterea neîncetată a bunăstării celor      feră în vederea cărora se pre­                       noască sau să nu fl studiat ope­             ţii a' o p e re lo r lu i V. I. L enin,
terea prestigiului comunismului în          lui“. Socialismul cucereşte pe zi ce         ce muncesc. Su cît poporul romîn             gătesc de mult. Desigur, ţările                      rele m arelui învăţător. Pentru              in 39 de volum e, a în c e p u t In            In tiraje m ari s-au editat
întreaga lume provoacă derută în            trece noi poziţii în întrecerea econo­       înaintează pe calea socialismului, cu                                                             sute de m ilioane de oam eni, cu-            1941 şi s -a te r m in a t In lin ii g e ­  aproape în to ate ţările lum ii
rîiidurile ideologilor burghezi. Nici cele  mică cu capitalismul. Uriaşa putere          atît el se bucură mai din plin de roa­                                                                                                         n erale abia d u p ă război — in            a n u m ite opere ale lui V. I. L e­
mai savante încercări de a sulemeni         de atracţie a ideilor leniniste se ma­       dele noii orînduiri.
capitalismul, de a-1 prezenta drept         nifestă in creşterea şi întărirea ne­                                                     iubitoare de pace nu pot ră- v ln tu l în ţe le p t al lu i L en in c o n ­ a n ii 1946— 1950.                                                nin, printre care lucrarea cla­
„popular“ şi „democrat", nu pot as­         contenită a mişcării comuniste inter­          Dezvoltarea ţării noastre esie indi­
cunde realitatea, nu pot face să dis­       naţionale, care a devenit cea mai            solubil legată de ajutorul frăţesc,          mîne indiferente faţă de asemenea ac­ s titu ie o su rsă vie de în ţe le p ­                      Ln a n u l 1958 a în c e p u t e d i t a ­ sică „ Im p e ria lism u l, s ta d iu l cel
pară sub colbul cuvintelor apologetice,     influentă forţă politică a timpu­            multilateral primit din partea marii
oricît de meşteşugit ar fi formulat, ex­    lui nostru! O deosebită însemnătate          patrii a lui Lenin, de colaborare ş>         ţiuni primejdioase. După cum a sub­ ciu n e, lu m in ă şi c u n o ş tin ţe .                      rea unei culegeri com plete a m ai înalt al capitalism ului“ a
ploatarea capitalistă, sentimentul de       au consolidarea continuă a unităţii          întrajutorare cu toate ţările lagăru­
teamă a milioane de oameni penlru           mişcării comuniste, aplicarea con­           lui socialist.                               liniat pe bună dreptate şeful guver­                    C ărţile lui Lenin au pătruns             o p e re lo r lui V. I. L e n in în 55      cunoscut peste 100 de ediţii,
                                            secventă in viaţă a prevederilor De­                                                      nului sovietic, N. S. Hruşciov, dacă                 In fiecare casă, de ele se fo lo ­           de volum e. 26 de volum e au şi             in 27 de ţăTi. I a r b ro şu ra „ c ă tre
ceea ce va aduce ziua de mîine, şo­         claraţiei Consfătuirii de la Moscova a          După ce a arătat că orînduirea            puterile occidentale nu vor asculta                  seşte orice om care gîndeşte.                ap ăru t în lim ba rusă, intr-un            sărăcim ea sa te lo r“ a a p ă ru t in
majul, foametea şl mizeria, crimele         partidelor frăţeşti — carta mişcării co­     noastră socialistă este tnai puternică       glasul raţiunii şi vor efectua aceste                                                             tira j de 5.758.000 exem plare.             In d ia în 12 e d iţii, în zece lim bi.
                                            muniste şi muncitoreşti internaţionale.      decît oricînd, vorbitorul a spus: Cla­                                                               O perele lui V. I. L enin se
monstruoase ale colonialiştilor, desmă-     Invăţînd din întreaga activitate a lui       sa noastră muncitoare, poporul mun­                                                               trad u c şi se ed itează în tira je                                   ?                     O p e re le lu i V. I. L e n in a u
ţul reacţiunii imperialiste, încercările    Lenin, partidele marxist-leniniste apără     citor se mîndresc că au un aseme­
                                            cu fermitate neabătută puritatea învă­       nea partid leninist cum este Partidul        experienţe, Uniunea Sovietică pentru u ria şe , p e to a te c o n tin e n te le .                 C îteva c ă rţi din p re ţio a sa ope­ a p ă ru t In lim ba a rab ă în R.A.U.,
de reînviere a fascismului.                 ţăturii revoluţionare a proletariatului,     Muncitoresc Romîn, care de-a lungul
   Referindu-se la criza profundă a         desfăşoară o luptă principială împotriva     a peste 40 de ani de existenţă, s-a          a asigura securitatea sa şi a celor­                 In U n iu n e a S ovietică, p a tria ră a lui V. I. L en in a u fo st p u ­ L ib an şl a lte ţă ri.
                                            oportunismului şi reformismului, împo­       călit în focul unor aspre bătălii de
Ideologiei burgheze, vorbitorul a ară­      triva revizionismului — principalul pe­      clasă, al construcţiei socialiste, şi-a      lalte ţări socialiste, va fi silită să               leninism ului, ed itarea lucrărilor          blicate In su te de ediţii, în t i ­          In ultim ii cinci ani, în Indo­
                                            ricol în mişcarea comunistă şi munci­        dovedit capacitatea de a conduce po­         efectueze experienţa cu propria sa                   lui V. I. L enin c u n o a şte cu a d e ­    raje de m ilioane de exem plare.            nezia au fost traduse şi tip ă ­
tat că cercurile dominante din Occi­        torească — cît şi împotriva dogma­           porul la victorii de însemnătate isto­       armă nucleara.                                       vărat o am ploare nem aivăzută.                                                          rite 25 de c ă rţi a le lui V. I.
dent fac eforturi disperate spre a stă­     tismului şi sectarismului.                   rică. Fidelitatea faţă de marxism-le-                                                             Potrivit datelor Cam erei unio­                 T irajul tutu ro r ediţiilor cule­       Lenin.
vili influenţa comunismului. Nu de                                                       ninism, slujirea cu devotament a In­                                                                                                           g erilo r de o p e re a le lui V. I.
                                               Partidul Muncitoresc Roinîn mili­         tereselor celor ce muncesc caracteri­
mult, dl. R. Nixon, fostul vicepreşedinte   tează neobosit, alături de celelalte         zează întreaga activitate a part'dului.      Manifestind o înaltă răspundere n a le a c ă rţii, tir a ju l t o t a l a l L en in se rid ic ă în U .R .S.S. la                                   In Japonia a apărut o cule­
                                            partide frăţeşti, pentru întărirea miş­      Strîns unit în jurul Partidului Mun­
al S.U.A., constatînd că Ideile comu­       cării comuniste internaţionale pe baza                                                    faţă de popoare, ţările socialiste duc o p e re lo r lui L e n in a a ju n s , în c irc a 6 8 m ilio a n e e x e m p la re .                  gere de opere alese în 12 vo­
niste au „o putere mare de atracţie         internaţionalismului proletar, aplică cu     citoresc Romîn. întregul popor mun­
                                            consecvenţă hotăririle elaborare in          ceşte neobosit pentru înfăptuirea po­        o politică de mobilizare şi unire îm a n ii P u te r ii S o v ie tic e , la Ar lu m e, p re c u m şl o c u le g ' 3
pentru minţile şi inimile multor oa­        comun.
meni rezonabili", a elaborat un „tra­                                                    liticii acestuia, nutreşte o încredere       tr-un front puternic a tuturor forţelor 312.753.000 e x e m p la re .                             O p erele lui V. I. L e n in s în t c o m p le tă de o p e re în 34 de v o ­
tat despre dezrădăcinarea comunhtr.tu          T o v a ră şi,                            deplină şi o dragoste neţărmurită
                                                                                                                                      iubitoare de pace, a păturilor sociale               O perele lui Lenin sînt ed itate citite şi stu d iate cu un uriaş lume. In Norvegia: â apărut o
lui în S.U.A.", în care preconizează...        Inimile noastre, ale întregului popor,    faţă de partidul nostru şi Comitetul
                                            sint pline de bucurie de a vedea cum         său Central, în frunte cu tovarăşul          cele mai largi, o politică,de demascare în 64 de lim b i a le p o p o a re lo r in te re s şi p e s te h o ta r e le U.R.S.S. cu le g e re în 12 v o lu m e , în F r a n ­
opt metode „din cele mai eficace",          pe pămîntnl patriei, leninismul, mă­
după el, pentru combaterea „roşilor".       reaţa cauză a socialismului a învins,        Gheorghe Gheorghm-Dej.                       a planurilor cercurilor agresive, men­ U. R.S.S., in clu siv în lim b ile u n o r O p erele Iui V. I. L en in a u fo st ţ a — 20 de v o lu m e, în I ta lia —
                                            transformîndu-se dintr-un ideal pentru
Acesta nu este nici primul şi probabil      care au luptat cei mai buni fii ai              T o v a ră şi,                            ţin trează vigilenţa popoarelor, desfă­ p o p o a re c a re a u c ă p ă t a t s c rie ­ e d ita te p e la rg în c e le la lte ţă ri 6 v o lu m e şi lu c ra re a „ C a în<o
                                            poporului, într-o societate socialistă în­
nici ultimul plan de stăvilire a influen­   chegată.                                        Leninismul şi-a croit drum larg           şoară acţiuni perseverente pentru des­               re p roprie abia In anii P uterii            socialiste. In m ulte ţă ri ale lu ­        filozofice“.
ţei comunismului. Dar, oricîte aseme­                                                    spre inima popoarelor prin vigoarea          tinderea încordării internaţionale.                  S o v ietice: abazină, adîghee,              mii cunoaşte o largă răsplndi-
                                               In leninism, partidul nostru a găsit                                                                                                        balcară, inguşă, cabardină, ca-              re o culegere de opere alese ale               An de an se editează to t m °i
nea „tratate“ se vor elabora, oricîte       călăuza sigură, îndreptarul preţios          deosebită cu care a ridicat sus stea­           Republica Populară Romînă aduce                   raciaevă, curdă, Iezghină, no-               Iui V. I. L en in în sa se volum e.         m ulte opere ale lui V ladim ir
                                                                                                                                      o contribuţie activă la apărarea păcii               gaie, tabasarană, ta tă , tuvină,                                                        Uici Lenin în to a te ţările lum ii.
sume s-ar aloca din bugetele statelor       care t-au ajutat în rezolvarea proble­       gul păcii, deschizînd pentru prima           şi asigurarea securităţii popoarelor.                hacasă, cerchesă, cecenă şi soră.
                                            melor fundamentale ridicate de lupta                                                      Politica externă promovată de partid                                                              Astăzi în satul ŞusensJcos
imperialiste pentru „lupta împotriva        pentru doborîrea regimului burghezo-         oară perspectiva unei lumi în care           şi guvern urmăreşte victoria principiilor                                    ?
comunismului", oricîte Institute de         moşieresc şi făurirea orînduirii noi,        omenirea să-şi poată dedica în între­        coexistenţei paşnice şi dezvoltarea co­                 L u c ră rile lui V. I. L enin au
                                            socialiste. „Din operele tui Lenin, dm                                                                                                         fost e d ita te în re p e ta te rîn d u ri,
„marxologte“ şi oricîţi „marxologi" ar      experienţa Partidului Comunist ai Uniu­      gime eforturile muncii paşnice, crea­
                                            nii Sovietice — spune tovarăşul Gheor-                                                    laborării între state indiferent de orîn- în cu leg eri de o p e re în m ai m u l­
stipendla monopolurile, oricît s-ar stră­   ghe Gheorghitt-Dej — învaţă partidul         toare. „...întreaga noastră politică şi
dui presa şi posturile de radio reac­       nostru să unească spiritul creator, ela­                                                  duirea lor socială.                                  te volume.                                      Tim p de trei ani — între                tabilului hotel, Palatul cul­
                                            nul revoluţionar, perspectiva istorică       întreaga noastră propagandă — sub­             In încheiere, vorbitorul a spus: Membrii                                                        1897 şi 1900 — a p etrecu t                 tural, magazinul universal,
ţionare să defăimeze lumea socialis­        largă cu studierea temeinică a realită­      linia V. I. Lenin — nu urmăresc ci­                                                                  P rim a culegere de opere in              Vladimir lliei Lenin in satul               grădiniţa de copii, creţele,
mului folosind otrava anticomunismu­        ţilor, a condiţiilor şi necesităţilor coli­                                               partidului nostru, toţi muncitorii, în­              20 de volum e a început să fie               siberian şuşenskoe, unde fu ­               şcolile.
                                            erele ale momentului dat, a etapelor         taşi de puţin să împingă popoarele           treaga ţărănime, intelectualitatea con­              e d ita tă In lim ba ru s ă în a n u l       sese deportat de guvernul ţa­
lui — toate acestea nu pot opri creş­       ce trebuie parcurse în drumul spre                                                        sideră drept o înaltă datorie să-şi pună             1920 şi s-a te rm in a t în anul             rist pentru activitate revolu­                 Astăzi satul Şuşenskoe, cu
                                            ţel“.                                        la război, ci să pună capăt războaie­        întreaga pricepere şi energie în slujba              1926. 'A părută in tr-u n tira j de          ţionară. Viaţa lui Lenin in                 străzile sale asfaltate, cu ca­
terea influenţei socialismului.              Partidul nostru acordă o deosebită aten­    lor“.                                        înfăptuirii cu succes a sarcinilor tra­              2.700.000 exem plare, această                acest sat este sugestiv evoca­              sele frumoase, ilum inate elec­
                                            ţie problemelor organizării economiei po­                                                 sate de partid, pentru progresul şi în-              ediţie a fost în ch in ată celei de-a        tă in tr-u n tablou al lut V.               tric, a m inteşte m ai m u lt de
   In continuare, amintind că rodnicia                                                        Pe baza unei profunde analize           llorirea patriei, pentru ca Republica                50-a aniversări a naşterii lui               Basov, in care pictorul îl în ­             un oraş. Iar planul general
leninismului şi-a găsit o strălucită        trivit fiecărei etape date, elaborării       a schimbărilor petrecute în raportul         Populară Romînă să-şi aducă şi în                    V. I. L enin.                                făţişează pe Vladimir lliei                 de amenajare a satului pre­
                                            celor mai eficace metode de conducere        de forţe pe arena internaţională şi          viitor aportul la victoria socialismu­                                                            stînd de vorbă cu ţăranii sa­               vede construirea taior noi
întruchipare în victoria Marii Revo­        a industriei şi agriculturii, folosirii le­                                               lui în întrecerea paşnică cu capitalis­                 A doua şi a treia ediţie a                                                            case de locuit, Crearea de noi
luţii Socialiste din Octombrie — pia­       gilor şi a tuturor pîrghiilor economice      a perspectivelor evoluţiei lin, partidele
                                            — între care un rol de seamă are                                                                                                               o p erelo r Iui Lenin, în 30 de vo­
tră de hotar în istoria omenirii, vorbi­    principiul leninist al cointeresării ma­     comuniste au dezvoltat învăţătura le­
torul a relevat măreţele succese ale        teriale — pentru a valorifica cît mai        ninistă, elaborînd tezele de o uriaşă        mul.                                                 lum e şi în tr-u n tira j de                 tului.                                      spaţii verzi, construirea unui
                                            din plin resursele naturale ale ţării, a                                                    Marxisin-leninîsmul repurtează marile              20.743.000 exem plare, au în ce­               Acest tablou este oarecum                 debarcader pe riul Suşi.
Uniunii Sovietice, care a devenii o         scoate la iveală şi a utiliza rezervele      valoare principială şi practică cu pri­                                                           put să a p ară concom itent în
                                            producţiei industriale şi agricole. Pen­     vire la posibilitatea preînfîmpinăru         sale victorii pentru că exprimă intere­              1925, în baza unei h o tă riri sp e ­        o ilustrare a amintirilor Na-                  Gospodarul acestor locuri
mare putere mondială spre care pri­         tru partidul nostru treburile economice                                                   sele vitale ale clasei muncitoare, ale                                                            dejdei Konstantinovna Krup-                 este colho zu l-m ilio n a r „V. 1.
vesc cu admiraţie toate popoarele lumii,    reprezintă, aşa chiti spunea Vladimir        războiului mondial in etapa actuală          majorităţii covîrşitoare a omenirii. Ni­                                                          slcaia, în care ea vorbeşte                 Lenin şi N K. Krupskaia".
                                            lliei, „cea mai interesantă politică".
ţara giganţilor siderurgiei şi a sputni­                                                 şi a excluderii lui ulterioare din via­      mic nu va putea împiedica triumful său c ia le a ş e d in ţe i de doliu a c e ­                   despre respectul şi de dra­ Tehnică înaintată, recolte
cilor, a centralelor atomice şi a mi­          Preocuparea neobosită a Partidului
lioanelor de locuinţe clădite infr-un       Muncitoresc Romîn penlru dezvoltarea         ţa societăţii. Politica externă a ţări­      deplin.                                              lui de-al doilea Congres U nio­              gostea ţăranilor faţă de Lenin.             bogate, gospodărie cu m ulte
                                            economică a ţării şi-a găsit o expresie      lor socialiste se bazează pe princi­                                                                                                              Pe vremea aceea, Şuşen­
singur an, ţara cu cei mai mulţi stu­       cuprinzătoare in vaslui program de în­                                                                                                                                                                                                  ramuri — iată ce caracteri­ Ö
denţi şi elevi, care a lăsat in urmă        florire a patriei trasat de Congresul        piul coexistenţei paşnice a statelor                                                                                                           skoe era, aşa cum îl descria
cele mai dezvoltate ţări capitaliste        al Iil-lea. Rezultatul aplicării poli­                                                                                                                                                      Lenin intr-o scrisoare adre­                zează astăzi viaţa nepoţilor t
                                                                                         cu orînduiri diferite, principiu elabo­                                                                                                        sată surorii sale Maria Ulei-
într-o serie de domenii hotărîtoare ale                                                  rat de Lenin şi dezvoltat in zilele                                                                                                            na, un sat mare, cu cîteva                  ţăranilor din Şuşenskoe, ai 4
                                                                                                                                                                                                                                        uliţe destul de murdare, pli­                                                        4
producţiei materiale, ale ştiinţei şi                                                    noastre de P.G.U.S., de mişcarea co­                                                                                                           ne de praf... Situat in stepă,              acelora care veneau         la Lenin     i
tehnicii.                                                                                                                                                                                                                               nu existau acolo nici un fel
                                                                                         munistă internaţională.                                                                                                                        de grădini, nici un fel de ve­              să-şi spună necazurile, să-i 4
   Toate aceste victorii epocale se da-                                                                                                                                                                                                 getaţie. Pentru a ieşi din sat,
                                                                                            Coexistenţa paşnică este o puter­                                                                                                           trebuia să treci printre m or­              ceară sfatul.                            *
toresc consecvenţei cu care poporul so­                                                                                                                                                                                                 m anele de bălegar aruncate                      In iarna anului. 1924, a flin d i
vietic a înfăptuit genialul plan leni­                                                   nică armă de luptă împotriva reac-                                                                                                             aici — ţăranii nu obişnuiau                                                          Í
                                                                                         ţiunii internaţionale şi a tuturor for­                                                                                                                                                    despre   m o a rtea    lui  Lenin.  lo­  i
nist de construire a noii orînduiri so­
                                                                                         ţelor ostile păcii şi progresului.                                                                                                                                                         cuitorii satului au făcut, d e ­ )
ciale. Ideile atotbiruitoare ale leninis­                                                   Lenin scria că „dezarmarea este                                                                                                                                                         mersuri în vederea deschide­ f
mului călăuzesc acum poporul sovie­                                                                                                                                                                                                                                                                                          t
                                                                                         un ideal al socialismului", iar pen­                                                                                                                                                       rii  la  Şuşenskoe     a    unei  şcoli  1
tic in construirea primei societăţi co­
                                                                                         tru înfăptuirea acestui ţel, statul so-                                                                                                                                                    m edii agricole. „Va fi uii *
muniste. Partidul lui Lenin deschide
întregii omeniri drumul spre viitor.                                                     vietic a întreprins în permanenţă ac­                                                                                                                                                      m onum ent viu închinat am in­ 4

   Vorbitorul a subliniat însemnătatea                                                                                                                                                                                                  să-l transporte pe cîmp..,                  tirii lut lliei“ — scriau ţă ­ i
                                                                                                                                                                                                                                           A stăzi se poate ajunge la
Istorică mondială a noului Program ai                                                                                                                                                                                                                                               ranii în procesul-verbal al
                                                                                                                                                                                                                                        Şuşenslcoe fie cu autobuzul,
P.C.U.S. care marchează o nouă etapa in                                                                                                                                                                                                                                             adunării lor.                            4

dezvoltarea teoriei lui Marx, Engels, Le­                                                                                                                                                                                               fie cu avionul care, Di aceste              In zilele noastre,          Şcoala       4
                                                                                                                                                                                                                                        meleaguri, a devenit un fel                                                          4
nin. Partidul Muncitoresc Roinîn şi ce­                                                                                                                                                                                                 de taxi aerian. Iar vara se                 medie tehnică din Şuşenskoe i
                                                                                                                                                                                                                                        poate veni cu vaporul pe
lelalte partide frăţeşti, care văd în                                                                                                                                                                                                   Enisei.                                     a devenit un adevărat com­ 4
Programul P.G.U.S. un îndreptar sigur                                                                                                                                                                                                                                                                                        ţ
                                                                                                                                                                                                                                           Cel ce vine cu autobuzul                 binat de învăţămînt,              care   4
în întreaga lor activitate, l-au denumit                                                                                                                                                                                                intîlneşte la intrarea in sat
cu deplin temei Manifestul Comunist                                                                                                                                                                                                     o imensă livadă de pomi fruc­               dispune de o mare gospodă­ 4
                                                                                                                                                                                                                                        tiferi. Ajunge apoi pe o stra­
al epocii noastre.                                                                                                                                                                                                                      dă dreaptă, străjuită de case               rie experimentală, de ferm e )
   Prin experienţa sa fără seamăn, prin                                                                                                                                                                                                 vopsite în culori deschise.                 zo o teh n ice, o uzin ă electri­ ¦>
                                                                                                                                                                                                                                        N umai pe alocuri se mai văd
meritele sale faţă de proletariatul in­                                                                                                                                                                                                 două construcţii din birne,                 că, garaje. Mii de absolvenţi )
                                                                                                                                                                                                                                        înegrite de vreme. Sint casele
                                                                                                                                                                                                                                        în care a locuit Lenin şi ele               ai acestei şcoli — zootehnişti, i
                                                                                                                                                                                                                                        se află sub protecţia statului,                                                      t
                                                                                                                                                                                                                                        fiind declarate m onum ente                 agronomi,  mecanizatori —           lu­  )
                                                                                                                                                                                                                                        istorice.
                                                                                                                                                                                                                                                                                    crează in prezent în colho­
                                                                                                                                                                                                                                           In piaţa centrală a satului
                                                                                                                                                                                                                                        se înalţă o clădire masivă din              zurile şi sovhozurile Siberiei 1
                                                                                                                                                                                                                                        piatră — Casa Sovietelor. Tot                                                        l
                                                                                                                                                                                                                                        aici se află clădirea canfor-               La       cîteva  sute  de   kilo m etri  ¦)

                                                                                                                                                                                                                                                                                    de Şuşenskoe se desfăşoară 4

                                                                                                                                                                                                                                                                                    lucrările pregătitoare în ve­ i
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             4
                                                                                                                                                                                                                                                                                    derea    construirii   hidrocentra­      4

                                                                                                                                                                                                                                                                                    lei Satan, care prin puterea 1

                                                                                                                                                                                                                                                                                    ei va depăşi de 100 de ori 4

                                                                                                                                                                                                                                                                                    puterea hidrocentralei. Vol- 4

                                                                                                                                                                                                                                                                                    hov — primul vlăstar al ce­ \
                                                                                                                                                                                                                                                                                    lebrului plan leninist de elec­

                                                                                                                                      V. I. LENIN în drum sp re P e tr o g r a d in 1917. 'desţn'de P. Vasili ev                                                                    trificare a ţării sovietice.
   68   69   70   71   72   73   74   75   76   77   78