Page 75 - 1962-04

p a g . ‘4
efoîMpuiios1al
sure aoi victorii
(Urmare 'din pag. l-a)
două luni ceea ce se producea
in tr-u n a n în treg în 1938. In
ce priveşte industria siderurgi­
că am d epăşit producţia anului
1938 de peste 8 ori. P ro d u c ţia
de e n e rg ie e le c tric ă a a tin s 8,5 este com plet colectivizată. O goa­
m iliard e kW h., p ro d u cţia de
cărbune — 9 m ilioane de tone.
A plicarea cu pricepere de către
partidul nostru a teoriei m ar-
xist-leniniste a devenit o p u ter­
nică fo rţă însufleţitoare p entru
m asele de oam eni ai muncii,
care înfăptuiesc cu avînt poli­
tica de industrializare socialis­
tă a ţării. Congresul al III-lea
al partidului a p u tu t astfel să
consfinţească victoria socialis­
m ului în R.P. Rom înă. A ceasta
a însem nat o victorie de im por­
t a n ţă isto rică a len in ism u lu i în
ţa ra noastră.
Lenin a a ră ta t că socialism ul
treb u ie să se construiască în
to ate ram urile econom iei n a ­
ţionale, că m asele ţărănim ii tre ­
buie să fie atrase la construc­
ţia socialistă prin cooperaţie cu
a ju to ru l econom ic şl org an iza­
toric al statu lu i socialist. Pe
baza unei analize profund ştiin ­
ţifice a situ aţiei agriculturii din
R om înia, a relaţiilo r de clase
existente la sate, a posibilită­
ţilor create de in d ustria socia­
listă, p le n a ra C.C. al P.M.R. din
m artie 1949 a s ta b ilit p ro g ra ­
m ul concret al reconstrucţiei so­
cialiste a agriculturii.
In transform area socialistă a
agriculturii partidul a acordat
o deosebită im portanţă coope­
raţiei care îm bină interesele
particulare ale m ilioanelor de
ţăran i cu Interesele generale
ale întregului popor construc­
tor al socialism ului. In aceasta
partidul s-a călăuzit de indi­
caţia leninistă potrivit căreia
cooperaţia este de o însem nă­
ta te ex cep ţio n ală ,jdin p u n ct de
vedere ale trecerii spre noua
orlnduire pe o cale cit mai sim ­
plă, m ai uşoară şi m ai accesi­
bilă pentru ţăran “.
P ractica a verificat ju steţea
politicii p artidului în opera de
transform are socialistă a agri­
cu ltu rii. !Astăzi, în tre a g a ţă r ă ­ ţări socialiste constituie p iatra
nim e a p ăşit pe calea agricul­
turii socialiste. Au fost biruite
vechile deprinderi m oştenite
din g eneraţie în generaţie, m i­
lioanele de ţăran i in trin d în
gospodăriile colective şi-au ex­
p rim a t p ro fu n d a în cred ere în
partid, au a ră ta t că ei consi­
deră politica partidului drept
p ro p ria lor p o litică şi văd în
colectivizare a d ev ărata cale
spre b u n ă sta re şi fericire.
Procesul transform ării socia­
liste a ag riculturii în ţa ra n o a­
stră s-a îm pletit organic cu m ă­
surile lu ate p en tru creşterea
producţiei agricole, v egetale şi
anim ale. Să ne ream intim de
situ aţia jaln ică din trecu t a
agriculturii Rom îniei. Potrivit
datelor recensăm intului din
1948, din 3.100.000 de gospo­
dării ţă ră n e ş ti, 1.800.000 de gos-
— ‘2BS3a~
O PE SCURT
TOKIO. — După trei încercări ne­
reuşite de a strecura în parlament
proiectul de lege al guvernului ja­
ponez „cu privire la interzicerea vio­
lenţelor politice“, cu ajutorul căreia
reacţiunea spera să înăbuşe mişcarea
democrată în ţară, partidul de guver-
=m
D ise n siu n i între co n d ucăto rii
arm atei argeniiniene
BUENOS A1RES 21 (Agerpres). -
Agenţiile de presă relatează despre
agravarea crizei politice din Argentina
iri urma disensiunilor care s-au pro­
dus în rîndurile conducătorilor arma­
tei. Generalul Poggi, comandantul
şef al armatei, a exercitat presiuni
puternice asupra preşedintelui Guido
ameninţîndu-1 cu demiterea pentru a-i
sili să decreteze anularea alegerilor
din 18 martie şi punerea în ilegali­
tate a partidelor peronist şi comunist,
iutAicît Parlamentul nu Se arăta dis­
pus să sancţioneze o asemenea ac­
ţiune. O parte a armatei în frunte
cu generalul Caro, comandantul celui
mai mare centru militar argentinian,
Canipo de Alayo, a luat poziţie în
sprijinul preşedintelui. Bizuindu-se pe
acest sprijin, Guido a anunţat înlo­
cuirea generalului Poggi prin gene­
ralul Rauch, dar Poggi a refuzat să
accepte această hotărî re. In această
situaţie Rauch a ordonat trupelor sale
din provincie să înainteze spre ca­
pitală uiide Poggi este însă sprijinit
de puternice unităţi de Infanterie şi
jandarmerie, O telegramă a agenţiei
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 617. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale P. T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Foii grafică „1 Mai“ — Deva.
podării nu aveau pluguri. In
.1938 e x is ta u în ţa r ă d o a r 4.858 a unui program real de însănă­
de tractoare deţinute aproape
in exclusivitate de m oşieri şi
chiaburi. C it de izbitor con­
trastează situ aţia din tre c u t cu
cea de astăzi cînd agricultura
rele patriei sîn t brăzdate de
p este 52.000 de tra c to a re , peste
23.090 de com bine, 48.000 de
sem ănători şi a lte m aşini.
Pe baza relaţiilor de produc­
ţie socialiste în în tre a g a eco­
nom ie naţională, pe baza des­
făşurării cu succes a revoluţiei
culturale, victoria deplină a so­
cialism ului în ţa ra n oastră este
asigurată. In fa ţa poporului ro-
rnîn se deschid perspective în ­
sufleţitoare. „Im portantele rea­
lizări obţinute, avîntul şi h o tă -
rirea cu care oam enii m uncii
de la o raşe şi s a te lu p tă p e n tru
îndeplinirea prevederilor p la­
nului de şase ani sint o cheză­
şie că m ăreţu l p rogram al d e­
săvârşirii construcţiei socialiste
va fi în făp tu it cu deplin succes.
P atria noastră va cunoaşte o
şi m ai m are înflorire, spre bi­
nele şi fericirea poporului“,
arăta tovarăşul G heorghiu-D ej
în cu v în ta re a ro stită la în ch e­
ierea C onsfătuirii pe ţa ră a ţă ­
ranilor colectivişti.
Credincios în v ăţătu rii leni­
niste, P artid u l M uncitoresc R o-
m in consideră ca o principală
condiţie internaţională a succe­
sului în fău rirea noii orinduiri,
în tr-aju to rarea şi sprijinul re­
ciproc, folosirea tu tu ro r av an ­
tajelo r şi coeziunii sistem ului
socialist m ondial. „M uncind neo­
bosit p en tru p ro sp eritatea p a ­
triei, poporul n o stru îşi în d ep li­
neşte to to d ată îndatorirea in ­
ternaţionaliste de a aduce o
co n trib u ţie cit m ai m are la în­
tărirea sistem ului m ondial so­
cialist, la efortul com un pen­
tru obţinerea victoriei socialis­
m ului în în trecere cu c a p ita ­
lism ul", a spus tovarăşul G heor-
ghe G heorghiu-D ej în cu v în ta­
rea sa la Congresul al X X II-iea
al P.C.U.S.
P rieten ia şi a lia n ţa cu U n iu ­
nea Sovietică şi cu celelalte
unghiulară a politicii externe a
R epublicii P opulare Rom îne.
Ţ ara noastră, alături de cele­
lalte ţări socialiste, lu p tă cu
ferm itate pentru transpunerea
in v iaţă a principiului leninist
al coexistenţei paşnice a s ta ­
telor cu orinduiri social-poli-
tice diferite, p entru p re în tu n -
pinarea unui nou război m on­
dial. In politica lor externă, ţă ­
rile socialiste se ghidează după
tezele form ulate la Congresele
al X X -lea şi al X X II-iea ale
P.C.U.S., în d o cu m en tele con­
sfătuirilor reprezentanţilor p a rti­
delor com uniste şi m uncitoreşti
de la Moscova şi în P ro ­
g ra m u l P. C. U. S. cu p riv ire
la posibilitatea preîntâm pinării
războiului în epoca noastră.
U niunea Sovietică şi celelal­
te ţări socialiste prom ovînd în
politica lor externă principiul
leninist al coexistenţei paşnice,
nâmînt a ajuns ia concluzia câ trebuie
să-l scoată de pe ordinea de zi.
LONDRA. — La 20 aprilie s-a des­
chis la Londra conferinţa în proble­
ma unităţii Africii, organizată de Co­
mitetul organizaţiilor africane.
France Presse anunţă că în ultimul
moment s-a ajuns la un „armistiţiu"
intre cele două fracţiuni rivale din
rîndurile comandanţilor militari. Co­
loana trupelor lui Rauch s-a oprit în
împrejurimile capitalei aşteptînd ho-
tărirea pe care o va lua o reuniune
a generalilor celor două fracţiuni cu
participarea preşedintelui Guido.
După cum se arată într-o relatare
a agenţiei France Presse în legătură
cu evenimentele din Argentina, di­
vergenţele din rîndurile militarilor au
uu caracter „pur formal“, căci am­
bele fracţiuni sînt de acord asupra
anulării alegerilor din 18 martie, a
punerii sub controlul guvernului a
tuturor provinciilor unde au fost aleşi
guvernatori peronişti şi asupra pu­
nerii în afara legii a acestora şi a
comuniştilor. Unii vor însă menţine­
rea preşedintelui Guido înconjurat de
miniştri aleşi de forţele armate din­
tre oamenii „siguri“, în timp ce adep­
ţii „liniei dure", printre care gene­
ralul Poggi, consideră că „experien­
ţa“ Guido mt este viabilă şi doresc
înlocuirea lui priiitr-o juută militară.
lu p tă p en tru trad u cerea în v iaţă
toşire a situaţiei internaţionale.
Acest program prevede rezolva­
rea pe calea tratativ elo r a tu ­
tu ro r problem elor litig io ase şi
în prim ul rînd rezolvarea p rin ­
cipalei problem e a contem po­
raneităţii, dezarm are generală
şi to ta lă . P la n u l sovietic de d e ­
zarm are generală şl to ta lă este
sp rijin it de ţările socialiste, g ă ­
seşte înţelegere şi aprobare în
rîn d u rile opiniei publice in ter­
naţionale. La Geneva acest plan
constituie baza cea m al bună
p entru realizarea unor m ăsuri
p ractice In d irecţia dezarm ării
generale şi totale. De asem enea,
propunerile U niunii Sovietice
sprijinite de ţările socialiste cu
privire la încheierea T ratatu lu i
de pace cu G erm ania şl regle­
m entarea pe această bază a si­
tu aţiei Berlinului occidental,
propunerile privind îm bunătăţi­
rea substanţială a m odului de
funcţionare a O rganizaţiei N a­
ţiunilor U nite, propunerile pri­
vind lichidarea definitivă a co­
lonialism ului sub to ate form ele
şl m an ifestările lui, d o rin ţa
m anifestată cu privire la dez­
voltarea leg ătu rilo r econom ice
şi culturale între to ate statele
c o n s titu ie o e x p re sie a' p o litic ii pentru pace.
leniniste de pace a ţă-rilor so­
cialiste, a caracterului suplu,
dinam ic, constructiv al acestei
politici.
A 92-a aniversare a n aşterii
Iui V. I. U enin g ă se şte fo rţe le
păcii şi socialism ului în plin
avînt. Mal largă, m al im petuoa­
să devine pe zi ce trece m iş­
carea om enirii spre progres sub
steagurile atotbiruitoare ale le­
ninism ului.
D e m o n s tra ţie a p a rtiz a n ilo r p ă c ii la N ew York'.
Note externe
C ine esfe mai vinovaf?
Deşi problema este acută de
m ulţi ani, Camera Comunelor
şi alte organe com petente din
Anglia s-au sesizat în mod se­
rios de ea abia după ce in
„Daily Telegraph“ a fost p u ­
blicată scrisoarea unui băiat
de 10 ani care povesteşte că
una din ultim ele em isiuni pen­
tru copii ale televiziunii bri­
tanice „l-a îm bolnăvit şi i-a
produs coşm are“.
Un membru al Parlamentu­
lui a ream intit în faţa Came­
rei Comunelor că patru băieţi
au m urit pentru că au încer­
cat să experim enteze sistem e­
le de splnzurare p rezen ta te la
televiziune.
Cine este mai vinovat ? So­
cietatea britanică BBC sau
programele im portate din Sta­
tele U nite? O m are parte din
Şarlatanii pseudoarfistice
P A R IS 19 (A gerpres). —
E xpoziţia „Comparaisons 62“
deschisă de curînd la Muzeul
de artă modernă din Paris
oferă prilejul unor comparaţii
frapante între artă şi şarlata-
nie pseudoarlislică. Mergînă
pe linia unui eclectism împins
pină la ultim ele sale consecin­
ţe, organizatorii expoziţiei şi-
au propus să prezinte „toate
tendinţele artei contem pora­
n e “. Aceasta a fă c u t cu p u tin ­
ţă ca, alături de cele m ai re­
prezentative lucrări ale m ari­
lor pictori şi sculptori co n tem ­ să apese pe o pedală pentru a virstă şi m ai ales, ca Statele sive, incom patibile cu orienta­
porani, să se înfăţişeze un ade- pune in mişcare un aparataj U nite să nu contribuie la nici rea politică oficială.
O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C OOO0OOOOOOOOOOOo o o o o o < x > o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o < x >
*KOT*55raros835!ffi!!BOTWISJ!jjWgHMMjtejjjMjgg
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ST IBI
Să fie interzise experienţele Mari demonstraţii antiguvernamentale
cu arma nucleară!
® ABERDEEN 21 (A gerpres).
In n um ele celor 780.000 do
oam enii ai m uncii scoţieni or­
g an izaţi în sindicate, delegaţii
la conferinţa C ongresului sin­
dicatelor britanice din Scoţia,
care şi-a încheiat lucrările la
20 aprilie, s-au pronunţat pen­
tru interzicerea experim entării
şi producţiei arm ei nucleare şi
au cerut ca guvernul englez să
contribuie la realizarea dezar­
m ării generale şi a păcii în în ­
treag a lume.
0 LO N D RA 21 (A g e rp re s). —
Ziarul britanic „Tribune" con­
dam nă hotărirea Statelor U nite
de a relua experienţele nucleare
In atm osferă. O asem enea a c ­
ţiune, scrie ziarul, „va zădăr­
nici to t ce s-a realizat pînă
acum la tra ta tiv e le de la G e­
neva. C ursa înarm ărilor se va
înteţi. V iitorul lum ii se va în ­
tu n e c a “ .
* D U ISB U R G 21 (A g e rp re s). şi pericolul m u lt m ai serios al
Din iniţiativa organizaţiilor
progresiste din R. F. G erm ană,
Ia 21 ap rilie în d iferite regiuni
ale ţării au început m arşurile
de prim ăvară ale luptătorilor
La Duisburg, în tr-u n a din p ie ­
ţele din centrul oraşului s-au
adunat dis-de-dim ineaţă m ii de
locuitori din oraşele vecine.
Printre el se aflau num eroşi ti­
neri şi tinere, în special m em ­
bri ai organizaţiilor de tineret
„Şoim ii“ şi „Prietenii n a tu rii“.
D em onstranţii purtau pancarte
pe care se putea citi: „D uşm a­
nul cel m al odios este războiul“,
discuţia purtată in presa en ­
gleză în jurul problemei ca­
racterului nociv al televiziu­
nii pentru copii priveşte ex­
clusiv acest aspect.
Pe de altă parte, toţi res­
ponsabilii emisiunilor de tele­
viziune se străduiesc să im p u ­
nă opinia că părinţii sînt prin­
cipalii vinovaţi deoarece nu-şi
alungă copiii din faţa televi­
zoarelor în m om entele critice.
Se vor lua oare de data
aceasta măsuri hotărîte
pentru a curma scandalul ?
După cum arată ziaristul en­
g lez L. M arsland G ander „ci­
nicii sînt de părere că anche­
ta iniţiată, despre care se pre­
supune că va costa nu mai p u ­
ţin decît 280.000 ele dolari va
fi tot atît de puţin bogată in
roade ca şi cele p rec ed en te“.
vărat panopticum al celor mal
absurde şi hilare elucubraţii
„ m o derniste“. P ublicul p reze n t
la vernisaj era la fe l de a m es­
tecat ca şi operele expuse.
Ziarista vest-germ ană Ursula
von Kardorff m ărturiseşte că
nu a putut scăpa de senzaţia
că se află la u n bal m ascat.
In tim pul vernisajului se re­
cita u in gura m a re „p o ezii“
beletriste, se dansa tw ist, se
auzea hîrîitul unor „maşini de
produs artă“ ca de exem plu
cea la care vizitatorul trebuia
ULTIMELE ŞTIRI
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞT IR I
„B om bele noi rezo lv ă p ro b lem ele —Luptele de stradă s-au soldat cu peste 80 ră n iţi —
internaţionale“, „Nu vom adm i­
te să se stocheze arm a atom i­ ATENA 2î (Agerpres). —
că pe păm ântul germ an“. A După cum anunţă agenţiile de pre­
atras atenţia un băieţaş ţinînd să, la 20 aprilie a avut loc la Atena
in m iini o p an cartă pe care
un miting de protest împotriva poli­
era scris : „Şi eu vreau să ajung ticii guvernului, organizat de partidul
la vlrsta lui A denauer“. burghez de opoziţie „Uniunea de cen­
tru“. Autorităţile guvernamentale au
• SYDNEY 21 (A gerpres). — interzis încă dinainte acest miting.
TASS transm ite : După cum relatau vineri dimineaţa
ziarele greceşti, au fost concentrate
Referindu-se la apropiatele în capitală unităţi ale armatei teres­
experienţe cu arm a nucleară tre, aviaţiei militare şi flotei mariti­
deasupra O ceanului Pacific, me militare din întreaga provincie
H olyoake, prim ul m inistru al Atica. Poliţia şi jandarmeria din Ate­
Noii Zeelande, a d eclarat la 20 na, Pireu şi împrejurimile lor au fost
aprilie că există nu num ai pe­ puse în stare de alarmă. 0entrul ora­
ricolul căderii de p recipitaţii
radioactive ca rezultat al expe­
rien ţelo r n u cleare am ericane, oi
şului Atena, unde urma să aibă loc
mitingul, a fost înconjurat de mari
intensificării încordării in tern a­ ferţe poliţieneşti. Poliţia a dat pu-
ţionale.
.......... ...................... ........ — m
K alonji
con d am n at la 5 asii isaeisisaare
LEOPOLDVILLE 21 (Agerpres).- ghezi, care a fost expulzat în urm ă politicii guvernului. Unităţi de poli­
Este puţin probabil că Ghombe se cu cîtva timp din Katanga în con­ ţie au atacat pe demonstranţi, iar
va mai înapoia la Leopoldville — formitate cu rezoluţia Consiliului de autovehicule blindate au parcurs în
scrie corespondentul agenţiei Asso­ Securitate privind îndepărtarea tutu­ tot cursul serii cu mare viteză stră­
ciated Press referindu-se la întreru­ ror mercenarilor din Congo. Se anun­ zile încercînd să-i împrăştie pe ma­
perea convorbirilor dintre primul mi­ ţă că Hubert Julian a adus cu el o nifestanţi. Agenţia France Presse re­
nistru congolez. Oyrille Adoula, şi se­ mare cantitate de arme. Potrivit co­ latează că, în cursul ciocnirilor, uni­
paratistul katanghez, prin plecarea respondentului agenţiei UPI, Hubert tăţile de poliţie au lansat cel puţin
acestuia din urmă la ElisabethviHe. a fost reţinut la 20 aprilie de forţele 300 de grenade lacrimogene. In cursul
La două ore după ce Ghombe a O.N.U.
sosit la ElisabethviHe — scrie cores­ Pe de altă parte, după cum trans­
pondentul agenţiei UPI — în acest
oraş s-a reîntors şi colonelul ameri­ mite corespondentul agenţiei Reuter,
Ia Leopoldville s-a încheiat procesul
can Hubert Julian, consilier special intentat „regelui“ impostor al „statu­
lui minier Kasaiul de sud“, Albert
al căpeteniei separatiştilor katan- Kalonji. Acesta a fost condamnat la
5 ani închisoare pentru arestarea ile­
gală şi maltratarea unor adversari po­
litici. Kalonji a fost arestat în de­
cembrie anul trecut după ce parla­
mentul i-a suspendat imunitatea par­
lamentară. Dar, în pofida arestării
sale, provincia Kasaiul de sud con­
tinuă să fie scindată de Congo, în
fruntea ei aflîndiuşe un alt separa­
tist. Francois Kazadi.
Guvernul central a cerut recent
O.N.U. să trimită două batalioane în
această provincie pentru a pune ca­
păt secesiunii, dar, pînă în prezent, tea poporului grec să-şi exprime cu
această cerere n-a fost îndeplinită.
După arestarea fui Safan
PARIS 2) (Agerpres). —
Vestea arestării căpeteniei O.A.S.
exgeneralul Salan, care a fost închis
in cursul zilei de 20 aprilie la închi­
soarea Sânte din Paris face obiectul
a numeroase comentam ale presei
franceze.
„Liberation“ scrie: „Arestarea lui
Salan, dovedeşte că atunci cînd există
voinţă, cînd sînt aplicate măsurile ne-
OOOOOObOOOObbOOOOOOOOObbbbObOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
compus din roţi dinţate, bu­ papuci sau ultim a inovaţie a o
căţi de tinichea şi pene verzi tehnicii picturale: o sticlă de g
de struţ. Alături de ultim a gaz spartă peste o pinză albă. L
„capodoperă“ a lui Salvador „Pictura p u lveriza tă “ se co- g
Dali intitu la tă „Ceasuri to p i­ m ite după cum urm ează: iu- o
te atim înd de crengi“ sînt ex­ bitorul de artă trebuie să tra- %
puse produsele dem ente ale gă de un lanţ şi asupra sa g
u n u i oarecare Nilci de S a in t - cade o ploaie de con fetii. Ia tă o
Phalle care îm puşcă cu un şi „arta fiziologică“: V izita t- o
pistol vopseaua p e pinză, ale torul este solicitat „să p icteze $
e lve ţia n u lu i Proerri care li­ cu propria sa sa livă “.
peşte pe tăblii mari de lemn Ce urmează oare să mai pre- o
scrumiere, farfurii şi sîmburi conizeze adepţii nebuniei m a- o
de cireşi, pantaloni, sticle şi terializate în „opere de artă?“ g
„o
Cu ce se ocupa
Fiicele revolufiei americane
W A SH IN G TO N 19 (A ger u n fo n d de a ju to r sub egida o
preş). — O.N.U.
„Fiicele revoluţiei am erica­ Ieşirea S.U.A. din Organiza- o
ne“ (Organizaţie ultrareacţio- ţia Naţiunilor U nite este de o
nară din S.U.A.) nu au de gind altfel, un vechi deziderat ui g
să se dea bătute, deşi au fost acestor distinse doamne. De g
deseori ridiculizate chiar de curînd, susnum ita organizaţie g
literatura şi cinem atografia a fost părăsită printr-o dem i- O
am ericană intr-un m od care sie însoţită de „imense regre- $
ar fi trebuit să le descurajeze te “ de către o doamnă Ives, L
entuziasm ul. Cohorta de cu ­ care este sora lui... Adlai Ste- g
coane cu pălării caraghioase venson, adică a reprezentantu­
care, In film ul „Procesul mai- lui p erm a n en t al S. U. A. la
m u ţe lo r‘\ ciu ta im n u ri relig i­ O.N.U. După o ex tre m de lu n ­
oase in ritm de ja z p en tru a. gă chibzuinţă (Stevenson re­
se război cu darwinismul, are prezintă S.U.A. la O.N.U. de
urm aşe pe m ăsura ei. aproape un an şi jum ătate)
d-na Ives a ajuns la concluzia
Nu m ai departe decît că există o anum ită incom pa­
m iercuri 18 aprilie, ele au tibilitate între funcţia fratelui
adoptat o lungă listă de re­ ei şi ţelurile m ărturisite ale ^
zoluţii In cure cer printre al­ „Fiicelor revoluţiei america- o
tele ca Statele Unite să nu
participe la nici un acord de n e “. A cestea din urm ă p o t f i o
dezarmare, să nu se creeze în însă liniştite: nim eni nu se o
S.U.A. un sistem de asistenţă g in d eşte in S.U.A. să le tre a ciăa X
m edicală pentru bolnavii in p e lista organizaţiilor subverr- 2
Nr. 2278
blicitâţii încă de vineri dimineaţa
ordine prin care se interziceau adu­
nările „de mai mult de trei per­
soane".
Forţele de opoziţie din Grecia au
adresat populaţiei Atenei chemarea
de a participa la miting pentru a-ş't
demonstra hotărirea de a lupta pentru
cauza democraţiei.
In după-amiaza zilei de 20 aprilie
mase populare au început să se adu­
ne la miting. lutr-o serie de puncte
din diferite cartiere ale Atenei au
avut loc ciocniri între grupuri de ce­
tăţeni care încercau să ajungă la
miting şi unităţi de poliţie.
Potrivit relatărilor agenţiei Franco
Presse, peste 200.000 de persoane au
parcurs, din diferite cartiere, străzile
Atenei încercînd să se îndrepte spre
Piaţa Sft. Gheorghe, unde era pro­
gramat mitingul. „Măsurile excepţio­
nale“ şi cordoanele de poliţie au
împiedicat însă accesul spre această
piaţă. Pe diferite străzi şi bulevarde
ale Atenei, grupuri de cetăţeni au de­
monstrat scandînd lozinci împotriva
unor „adevărate lupte de stradă care
au durat aproape cinci ceasuri“ —
relatează agenţia Associated Press —
în diferite puncte ale capitalei au
fost rănite peste 80 de persoane, iar
alte aproape 250 au fost arestate.
In ciuda interdicţiei autorităţilor şi
a măsurilor execepţionale, mitingul a
putut avea loc în piaţa din centrul
oraşului. In faţa unui număr de apro­
ximativ 1.500 de persoane care au pu­
tut trece prin cordoanele de poliţie
ce au izolat piaţa, a luat cuvîntul
liderul „Uniunii de centru“, Papan-
dreu care a criticat cu asprime po­
litica guvernului şi a cerut restabi­
lirea democraţiei în Grecia. Papan-
dreu a cerut organizarea unor noi
alegeri libere care să dea posibilita­
adevărat voinţa.
MK-:
cesare, lucru care pînă în prezent tui
a fost făcut, există posibilitatea de a
nimici O.A.S. Lovitura primită de O.A.S.
Ia 20 aprilie este fără îndoială impor­
tantă cu condiţia ca ea să fie urmată
de alte acţiuni hotărîte“.
Ziarul „Figaro" în comentariul său
arată că „pentru Salan şi pentru com­
plicii săi întru ale crimei, a sunat ora
judecăţii".
„Combat" menţionează că arestarea
lui Salan „nu însemnă că O.A.S. a
o fost nimicită. Totuşi această organiza­
o
ţie fascistă a primit prin arestarea
lui Salan o lovitură importantă. Ră-’
mîne, şi acesta este elementul prin­
cipal, ca francezii din Algeria să în­
ţeleagă că au fost înşelaţi“.
„L'Humanite" arată că Salan va
trebui să primească pedeapsa pe care
o merită pentru crimele sale. Aceasta
este cererea întregei opinii publice
franceze“.
săfie
aspru pedepsiţi!
g
PA R IS 21 (A g e rp re s ). —
„C ă p e te n iile O.A.S., Jo u h au rt
şi S alan să fie asp ru p ed ep siţi!“,
„Nici u n fel de în g ă d u in ţă fa ţă
de aceşti crim inali care au v ăr­
s a t a tîf a sîn g e n e v in o v a t“. A-
c cestea sîn t cerinţele opiniei p u ­
blice franceze fa tă de crim inalii
din O.A.S.
g
L a 20 a p rilie , m u n c ito rii de
o la U zinele de autom obile „R e­
O n a u lt“ au adresat preşedintelui
o Republicii Franceze, de G aulle,
o petiţie în care insistă asupra
executării sentinţei p ro n u n ţate
g îm potriva fostului general iou-
haud.
Fetiţii asem ănătoare au m ai
fost trim ise pe adresa preşedin­
telui Republicii Franceze de că­
tre C om itetul an tifascist al
suburbiei pariziene Saint —
D enis, de că tre m etalu rg iştii din
Lyon şi S aint — Etiene, de fe­
roviarii din D ijon, de studenţii
U niversităţii din Paris.
„Cerem executarea im ediată
a sentinţelor p ro n u n ţate îm po.
triv a O.A.S. şi în p rim u l rîn d
executarea sentinţei îm potriva
lui Jouhaud. C erem să fie de­
fe riţi judecăţii fă ră întârziere
şi să fie pedepsiţi a sp ru to ţi
c rim in a lii O.A.S. a r e s ta ţi“ , se
spune în d eclaraţia d ată p u ­
blicităţii de către U niunea Fe­
m eilor Franceze.