Page 76 - 1962-04
P. 76
PROLETARI m tî YO ATE ŢA RILE, UNIŢI-VĂ ! !n întâmpinarea „Zilei tineretului
%dsi)e/riji$stssrxs?i din Republica Populară Romîtiă“
• Pentru o producţie de In ziua de 2 mai, in intrega ţară, se va sărbători „Ziua T i
5.000 kg. porum b-boabe n e r e tu lu i“. In in tîm p in a rea a c e s te i sărbători în to a te oig a n iza -
ţiile U.T.M. din oraşul Sim eria se desfăşoară num eroase acţiuni.
la hectar (pagină sp e
cială)
(pag. 2 -a) ;
0 Sport Adunare cu temă rat m aterial rulant, devenind
(pag. 5-a) ; In c a d ru l o rg a n iz a ţie i U.T.M. acum purtăto ri ai insignei „P rie
® De peste hotare de la cooperativa „M unca co ten al cărţii“. La acest concurs
lectivă“ a fost organizată o adu s-au m ai prezentat de asem enea
(pag. 4-a). n are, av în d ca t e m ă : ,,40 de şi 40 de tin e ri de Ia şcoala m e
ani de la în fiin ţa re a U.T.C.“. die din lo calitate. ¦
Anul XIV. Mr. 2279 Marţi 24 aprilie 1962
«BWPBW—
\ Cu acest prilej, tov. Florian Prin muncă patriotică
U rican, secretar al C om itetului
le a le forfele ia semănatul porumbului o răşenesc a l U.T.M. S im eria a O rg an izaţiile U.T.M. din o ra
ftsos crâcnea?.»»ti OT #nKnHBB!n!BCBIJBnHBI»IOBl.R*BBHBU0nBDQBlIHmiB®RE*ii-W »ir,R făcut o interesantă expunere şul Sim eria desfăşoară în p re
despre trecu tu l de luptă al or zen t o m uncă sîrguincioasă in
Ritm ul în săm în ţăriio r La G.A.C. din Răhău ganizaţiei com uniste de tineret vederea strîngerii unor canti
s ă fie intensificat din ţa ra noastră cit şi despre tă ţi din ce în ce m ai m ari de
M embrii gospodăriei agricole aportul tin eretu lu i în construi fier vechi necesare oţelâriilor din
Temperatura aerului ţi a solului creş mîntărilor în gospodăriile agricole co colective din Ră-hău, raionul rea socialism ului. întreaga ţară. In această direc
te pe zi ce trece. S-au creat în acest lective din oraşul regional Hunedoara. Sebeş, au început însăm înţarea ţie, rezultate bune au obţinut
iei condiţii optime pentru germinarea In unităţile agricole aparţinătoare aces porum bului îndată, ce tim pul a In continuare, utem iştii Ste o rg an izaţiile U.T.M. din c ad ru l
porumbului. In întreaga regiune se tui oraş, deşi existau condiţii create favorizat această. lucrare. A lă la M edrea. ştefan- Serafinlcia- A telierului de re p a ra t m aterial
noate deci însămînţa intens porumbul. începerii însămînţăriior şi desfăşurării turi de cele două m aşini de la nu şi N icolae Irim ie a u re c ita t rulant. Tinerii din secţia a Il-a
lor în ritm rapid, nu au fost însămîn- S.M.T. a u lu c ra t şi 17 a te la je poeziile „ P a rtid u l“ de M. B e- vagoane, de pildă, organizînd o
Acolo unde organizaţiile de partid, ţafe pînă în prezent decît 185 ha. ale gospodăriei colective. Au niuc, „Am cu m părat o floare acţiune de m asă, au reuşit să
consiliile de conducere cît şi inginerii fost în săm in ţate astfel p în ă în p e n tru D on o a“ de C. Sîrbu etc. colecteze şi să trim ită oţelâriilor
agronomi s-au îngrijit de pregătirea Timpul este destui de înaintat. Tre prezent, 120 ha. cu porum b d u in uiltim ul tim p , p e ste 60 to n e fie r
din timp a terenurilor şi de folosirea buie ca în fiecare unitate agricolă să blu hibrid. Creşte numărul vechi. D e asem enea tin erii din
raţională a maşinilor S.M.T. şi a ate .se lucreze în ritm susţinut şi să se. purtătorilor insignei cadrul întreprinderii „M arm u
lajelor proprii, se execută în ritm sus acorde mai mare atenţie calităţii lu In gospodăriile „Prieten al cărţii“ r a “ a u s trîn s 15 to n e fie r vechi.
ţinut î>isămînţarea porumbului. Stnt crărilor de însămînţare a porumbului agricole de stat O contribuţie însem nată la ob
însă şi unităţi agricole socialiste unde ţinînd seama că numai în acest fel se O m uncă rodnică desfăşoară ţinerea acestor succese au ad u
nefolosindu-se timpul prielnic şi în pot obţine recolte sporite. Pînă acum, din cele 4.501 ha. pla C o m itetu l o răşen esc U.T.M. Si s-o tin erii Ioan D inu, V lsalon
treaga capacitate de lucru a maşinilor nificate a se însăminţa în această m eria în vederea creşterii n u P ătru ţ, C o n stantin T im ofte şi
şi atelajelor, însămînţarea porumbului Situaţia însămînţării porumbului campanie la gospodăriile de stat din D um itru B uhăianu.
decurge nesatisfăcător, iar unele gos regiune, nu au fost insăinînţate decît m ărului de particip an ţi la con
podării nici nu au începui. Ia data de 23 aprilie a.c. : aproape t.100 ha. Deşi gospodăriile V. DAFIN OI U
agricole de stat dispun de forţe şi cursul „Iubiţi c a rte a “. Zilele
In gospodăriile agricole colective din Alba . 37,75 % mijloace tehnice suficiente, datorită Furnalul nr. 2 Gălan. Se elaborează o vouă şarjă de fontă. ŞTIRILE ZILE!
raionul Alba, de pildă, organizîndu-se Orăştie 22,3U % j faptului că acestea nu sînt folosite trecute de exem plu, s-au p re
bine munca şi îolosindu-se alături de la capacitatea ior maximă de lucru,
unele gospodării de stat ca acele din zen tat In fa ţa com isiei de e x a
m in are p e ste 140 tin e ri m u n ci
tori din cadrul A telierelor de re p a
maşinile S.A1.T. şi atelajele proprii, a Ilia 16,66 % Orăştie, Gălan, Boz, Petreşti şi altele, *T>
fost însămînţat porumbul în proporţie nu au reuşit să termine nici însă-
de 37,75 la sută. Rezultate mulţu Oraş Deva 12,95 % | mînţărife din epoca I-a. In a p a r t a m e n t e noi
mitoare la însămînţarea porumbului Brad 1 , 8,81 %
obţin şi gospodăriile agricole colectivi- Cu toate că condiţiile sînt deosebit Zilele trecute un nou
din raionele Orăştie şi Ilia unde pînă Sebeş 0,56 % de favorabile pentru însămînţaţul po bloc de locuinţe a fost dat
la data de 23 aprilie a.c. au fost în- rumbului, din cele 2.141 ha. planifi in folosinţă m etalurgişti-
sămînţate cu porumb 2.104 ha. şi res Oraş Hunedopra 6,48 ;% cate a fi însămînţate cu porumb pen M in e re u m u lt şi b un Bunuri de larg consum lor din Cugir. Noul bloc
pectiv 1.427 lia. tru boabe şi porumb siloz, doar, gos are 32 ap a rta m en te. Ele
Haţeg 1,31} % podăriile de stat din Alba Iulia şi Echipele conduse de m inerii Ioan C odreanu şi N icolae T iu de Colectivul fabricii de ciorapi asigură noilor locatari con
Nu la fel se prezintă situaţia însă- Galda au însămînţat cu porumb su la se c to ru l -90 M u sariu al E. M. B arza, a u o b ţin u t re z u lta te f r u şi tricotaje din Sebeş întîm pi- diţii optim e de locuit.
prafeţe destul de mici. De aceea, se m oase în această lu n ă. Ele şi-au d ep ăşit p la n u l de p ro d u c ţie cu nă ziua de 1 Mai cu im portan
«jSŞgjŞ. >sS •» impune ca în cel mai scurt timp con 38 şi r e s p e c tiv 22 la s u tă . De a se m e n e a , cele d o u ă e c h ip e s în t te siLCcese. Pînă in ziua de înfrumuseţează
ducerile G.A.S. să ia cele mai efi fru n ta şe în lu p ta p e n tru c a lita te . Ele au adus o p re ţio a să 19 inclusiv, au fo st d a te p este
ciente măsuri pentru a se trece ne- co n trib u ţie la d ep ăşirea c o n ţin u tu lu i de m etal cu 10 la su tă în plan 1.000 perechi ciorapi de cartierul
inlirziat cu toate forţele la însămîn- m inereul extras de colectivul sectorului. relon, 2.000 bucăţi tricotaje de
ţatul porumbului. bum bac şi 1 0 .0 0 0 perechi cio Locatarii din blocurile
B. NICOLAE rapi de bumbac. de pe stra d a V. I. Leilin
La G. A. C. din T a rta ri a corespondent nr. 20 din o raşul B rad au
De m enţionat este şi faptul organizat de curînd o zi
Acordind toată atenţia ter de m u n că patriotică la
înfrumuseţarea cartierului.
• ,'S.v. ’’ ¦¦¦v $*.-! minării. la vrem e a insăm înţă- Acţiuni de împădurire că in aceeaşi perioadă calitatea S-au aranjat cu acest pri
rilor din epoca l-a , colectiviş produselor s-a îm bunătăţit in lej rondourile, s-au pus glii ¦
tii din satul TărtătiU. "raionul Anul acesta p e 'ra z a O colului 27 h e c ta re . Cele m ai bu n e re z u l ?iribd- sim ţitor. La * to a te ~ ' sorti-' de iăfbă" şi s-au' plantat
Orăştie, au trecut in aceste zile silvic din O răştie vor fi îm p ă tate le-au obţinut brigadierii m entele procentul celor de cali flori şi arbuşti ornam en
la sem ănatul pomrnbului. In d u rite 260 ha. cu m a te ria l sădi- lo an C ătăniei, Vasile V ulsan, Au. tatea I-a a crescut mult. Frun tali.
prima zi. folosind atelajele¦pro tor din producţie proprie. Pînă rel T ru fa ş şi alţii. taşe sînt colectivele secţiilor fi
prii, ei au în să m în ţa t 30 de ha. acum au fost îm pădurite peste nisat şi vopsitorie. La această acţiune au
A. OLAIUJ participat to ţi locatarii
corespondent V. ALBULESCU blocurilor.
corespondent E FAUR
D ifu zori d e ca rte fru n taşi R em orcîn d trenuri cu suprafonaj corespondent
De curlnd s-a în la sate. Cu acest difuzori au fost dis M ecanicii şi fochiştii de la de Petroşani, staţio n area vagoane Avans bănesc
cheiat c o n c u r s u l prilej s-au eviden tinşi cu m enţiunea poul de locom otive din P etro lor în tra n z it cu m anevră a fo st
„Pentru cel mai bun ţiat şi ciştigătorii şan i d e sfă şo a ră în cin stea zilei red u să eu 8,8 la su tă, ia r la fn- colectiviştilor
difuzor de carte“, concursului. Fruntaş in difuza de 1 Mai o întrecere susţinută cărcări-d escărcări cu 22,8 la
in iţia t de U. R. C. C. rea că rţii“. pentru a rem orca cit m ai m ulte sută. Zilele trecute, la gospo
Deva. Cu acest pri Pentru rezultatele trenuri cu supratonaj. D atorită dăria agricolă colectivă
lej, la sediul U.R.C.C. valoroase în munca Valoarea cărfilor acestui fapt, norm a de tonaj pe L a succesele obţin u te şi-au din satul M iercurea, raio
a a,vut loc o con de răspîndire a căr vlndute prin inter tre n a fo st d e p ă ş ită cu 6,1 la adus co n trib u ţia G heorghe Hui- nul Sebeş, s-a îm părţit un
sfătuire în scopul ţii în rîndul ţărani mediul ăifuzorilor sută. că şi Ioan H îndoreanu (şefi de nou avans bănesc colecti
adoptării unor m ă lor m u n cito ri. 35 tu ră ), Ioan David şi D um itru viştilor.
suri. necesare îm b u difuzori au primit in perioada con M ecanicii R udolf M iclea, C or
nătăţirii m uncii de prem ii in obiecte şi cursului se ridică la nel R adu, Teodor Socaci, loan M urăreţ (şefi de m anevră), Iu Pentru flecare zi-m un-
răspîndire a cărţii cărţi, valorind pes peste 140.000 lei. F renţiu, P etru C ism aş şi alţii, au că efectuată, s-au plătit
te 4.000 lei, iar 176 re m o rc a t în p lu s 3.250 to n e, ex- lian Buhoi şi B erea Longhin cîte 3 lei. Printre colec
!. STOLEA p e d iin d u .se în p lu s 160 v a g o a tiviştii care au efectuat
ne. De asem en ea, în s ta fia C.F.R. (o p erato ri R.C.). cele m ai m u lte zile-m un-
corespondent că se num ără Mules Mihai.
I. CR1ŞAN
corespondent
Ioan D am ian, Foile Mihai
mmm 30 de film e — 60.000 spectatori S 1M P ö Z O N şi alţii. Ei au p rim it de la
gospodărie,- drept, avans,
E fec tu în ă lucrări la tim p şi 'de calitate, m ecanizatorii de In prim ul trim es film e care au fost sînt „Cerul B alti A stăzi 24 a p rilie a.c., la orele o p ro d u cţie a sudioului din sume între 700-900 iei.
la S.M.T. Miercurea îşi aduc o contribuţie însem nată la obţi tru al anului şi în vizionate de peste cei“, „ M e c a n i c u l 18,30, se va o rg a n iz a la c in e m a R. P. Polonă.
nerea unor producţii sporite de către G.A.C. prima decadă a lu 60.000 de sp ecta conducea tr e n u l“ şi to g rafu l „Filim on S îrbu“ din GH. LGMNAŞAN
nii aprilie, la cine tori. altele. Deva un sim pozion pe m arginea Vor vorbi tov. p ro feso ri : Nis- corespondent
In clişeu: Tractoare ale S.M.T. Miercurea făclnd arături m atograful clubului film ului : „Vizita preşedintelui“ . to r A ngliei si V inii J.
pe ogoarele G.A.C. din Pianu de Jos, pentru sem ănatul po muncitoresc din Pe Printre film ele ca R, RĂEŞAN
rumbului. trii a au rulat 30 de re s-au bucurat de
un succes deosebit corespondent
cj ß i d m l i a t : m lre g .n l
In prim ul trim estru al acestui a p ro v izio n are cu m a te ria le şi ziua de lucru. Acum, fiecare plul şi acum treb u rile m erg b i
an, colectivul A telierului central piese de schim b, îm b u n ătăţiri în strungar, m ecanic sau lăcătuş, ne. A sem enea exem ple pot fi în
de rep araţii Alba Iulia, a ra p o r procesul tehnologic ; în schim b are la îndem înă, frum os orîn- tâlnite Ia fiecare loc de m u n
ta t depăşirea planului la toţi in In o rg a n iz a re a m uncii s-au f ă duite, toate piesele şi m a te ria că.
dicii : 7,4 la s u tă la p ro d u c ţia cut m ulte. Şi nu-i p u ţin acest lele necesare.
g lo b ală, 29 la s u tă la p ro d u c ti lu c ru , d u p ă «’im în s ă ş i f a p te le O rganizaţia de partid an ali
v ita te a m u n cii, 15.000 lei econo- ne-o confirm ă. Toate acestea au fo st făcute pi. zează periodic diverse aspecte
mii la p re ţu l de cost. D upă cum n ă cînd s-a cunoscut p lan u l fi ale producţiei. Intr-o. ad u n are
se vede. s-au în re g is tra t realizări La recom andarea organizaţiei zic. Apoi s-au lu a t m ă su ri im e generală s-a analizat am ănun
d in tre cele m ai frum oase. C are de partid, conducerea atelieru d ia te p e n tru c a p r im a zi a n o u ţit ritm icitatea îndeplinirii sa r
este „secretul“ lor ? lui a în c a d ra t fiecare p u n c t de lui an să coincidă cu prim ul cinilor p lan u lu i de producţie. Cu
lucru im p o rtan t cu oam eni b i succes. S-a făcu t de în d ată ap ro acest p rilej s-a scos în eviden
In atelier lucrează puţini oa ne p reg ătiţi din punct de vede vizionarea cu cele necesare, s-au ţă experienţa pozitivă în ce p ri
m en i: p este 100 m u n cito ri, 4 m a i re profesional, cu m em bri de d efalcat sarcinile p în ă la om, veşte folosirea ra ţio n a lă a în tre
p artid . Apoi, o rg a n iz a ţia de ţinîndu-se seam a de capacitn- gii c a p a c ităţi de producţie. Toi
ştri şi un inginer. N um eric, un co aici în să oam enii au criticai
Din experienţa colectivelor fruntaşe unele abateri de la norm ele de
lectiv mic. D ar m ai m u lt de ju calitate. Şi, pe loc, s-au stab ilit
partid a tra s a t fiecărui m em bru tea fiecăruia. Com uniştii s-au m ăsuri p en tru viitor. In tre a l M inerii Dam ian Divis. G heorghe Ardel&anu şi A lexandru T ritean fac pa rte răin brigada
m ătate din oam enii acestui colec de p a rtid sarcin i concrete în situ a t în fru n te a tu tu ro r acţiu tele s-a tra s a t conducerii ad
procesul de producţie. S tru n g a nilor în trep rin se în scopul im . m inistrative sarcina să constru condusă de Pavel M iniuc de la sectorul II al m in ei din Deva. s in t fru n ta şi în producţie.
tiv sînt m em bri . de partid . Un rul N icolae Beldean, de pildă, p u lsio n ă rii ritm u lu i de lu c ru şi iască o linie fe ra tă ind u strială
colectiv puternic, deci ! Şi de răspunde de ridicarea calificării pen tru o calitate superioară a p entru p ro b area locom otivelor Fotografia noastră ii în fă ţişea ză am plaslnd o gaură de mină.
fa p t cheia succeselor aici tre m u n cito rilo r Ion M iclea şi Za- lucrărilor. L ăcătuşul Ioan Sala- de m ină după reparaţie.
buie c ă u ta tă : în activ itatea o r h a ria Sîrbu. El u rm ăreşte în oru, de pildă, a observat că în i:):!:::::::::::::::::::::::::: ::n::i*;:::::iii;ii;ii i::;:!;:::::::::::;:;;:::;:; niic;;;:!
ganizaţiei de partid. Să argu deaproape felul cum aceştia echipa sa lucrurile nu m erg to c în cîteva cuvinte spus, succe
m entăm . execută piesele m ai im portante, sul se explică p rin activitatea
le dă indicaţii te h n ic e ; de ase mai bine. Şi aceasta din cauza bogată a com uniştilor, prin în
Biroul organizaţiei de p a rtid a m enea, u rm ăreşte cu g rijă felul neorganizării lucrului, a folosirii su fle ţire a cu c are a m u n c it în-
apreciat la tim p că sarcinile de cum cei doi îşi organizează m u n tregul colectiv p e n tru realizarea
p la n ale anului în curs n u vor ca, p e n tru a p u tea folosi ra ţio neraţionale a tim pului de m un zi de zi a p lan u lu i de producţie.
p u tea fi uşo- Îndeplinite. A cti nal tim pul de lucru. că. A sta t de vorbă cu oam enii Ia tă de ce secretarul o rg an iza
vitatea de explorări şi m inieră ţiei de p a rtid a făcu t o singură
s-a îm bogăţit, deci e nevoie de In a fa ră de acestea, conduce — el e un ag itato r activ — le-a evidenţiere : toţi m uncitorii.
u tilaje m ai m ulte, m ai bine în rea atelierului a pus la punct
treţin u te. Şi-apoi, planul valo sistem ul de aprovizionare a lo a ră ta t concret în ce constă slaba La care faptele ne îndeam
ric, ale cărui cifre aii fo st în curilor de m u n că în aşa fel în .
m are cunoscute la tim p, prezin cit să nu se p ia rd ă nim ic din o rg a n iz a re a mUncii. Apoi, p e r nă să-i adăugăm şi pe cei 4 m ai
tă o creştere substanţială. Ia- sonal a a ră ta t cum trebuie lu ştri şi pe in g in eru l Io an Da-
tă de ce. r u lu a t la vrem e m ă crat. T ovarăşii i-au u rm at exem m ian, şeful secţiei.
suri suficiente în scopul reali
zării ritm ice a planului. E ade N. ANDRONAOHE
v ărat că nu s-a p u tu t face o