Page 77 - 1962-04

pag. t
Pentru o producţie de
D irectivele Co&SresuIui al IlI-le a al P.M .R. au
pus un accent deosebit pe creşterea continuă a
producţiei de cereale şi m ai ales de grîu şi p o ­
rum b. P e n tru a tra d u c e In v ia ţă aceste sarcin i, ilustrează atît preocuparea colectiviştilor pentru
C onsfătuirea pe ţa ră a ţăran ilo r colectivişti a
recom andat ca în fiecare gospodărie să se aleagă
lo tu rile cele m ai b une pe care să se aplice m ă­
surile indicate de ştiin ţa şi p ractica în ain tată
In cadrul com plexului de m ă ­
suri agrotehnice care asigură
obţinerea unor producţii m ari
de porum b, un rol Im p o rtan t îl
are cultivarea hibrizilor dubli
de porum b potriviţi pentru con­
diţiile de clim ă şi de sol ale
fiecărei zone n atu rale în parte.
Hibrizii dubli de porum b s-au
Denumirea soiului Producţie de boabe în kg. la ha.
sau hibridului 1959 1960 1961 Media
Arieşan (martor) 5.547 5.644 6.001
H. D — 103 7.827 6.877 8.646 7.683
H. D. - 203 7.757 6.387 7.950 7.385
H. D. - 201 6.923 7.292 7.767 7.329
H. D. — 206 6.465 5.815 8.152 6.811
D upă cum reiese din tabelul nere şi m ineralizare. Pe solurile crări care trebuie efectu ate cu producţiei la hectar.
de m ai sus, cel m ai productiv podzolice treb u ie să se adm i­ in ten sitate sporită în perioada
s-a dovedit porum bul HD-103
şi HD-203 care au depăşit so­
iul m a rto r cu aproape 2.000 kg.
boabe la ha. A ceşti doi hibrizi
se a d a p te a z ă fo arte bine co n d i­ cu sem ănatul. Pe cernoziom urile
ţiilor pedoclim atice ale reg iu ­ slab sau m ediu d eg rad ate din
nii noastre. însuşirile de m are regiunea noastră prin îngrăşa-
p ro d u c tiv ita te ale h ib rizilo r d u ­ rea cu 150 kg. a z o ta t de a m o ­
bli trebuie accen tu ate însă prin-
tr-o agrotehnică Înaintată. Po­
rum bul dublu hibrid cere să i
se p u n ă la dispoziţie cele m ai
bune condiţii de vegetaţie pe
care el le p o a te valorifica în sco­
pul obţinerii unei recolte boga­
te. In general, porum bul dublu
hibrid nu are p referin ţe la t i ­
pul de sol. R eu şeşte să producă
m ult pe to ate tipurile dacă
bineînţeles el este bine pregătit
şi în g ră ş a t. 'Avînd un sistem
radicular profund şi cu m are
putere de asim ilare, el reacţio ­
nează favorabil la îngrăşăm in-
tele organice şl m inerale. Pe
solurile podzolice ca şi pe cele
brun ro şcate de pădure din zo­
nele m ai um ede, trebuie adm i­
n istra te cite 25-30 to n e gunoi
de g ra jd la ha., Iar p e soluri
m ai fertile ca aluviuni sau so­
luri de luncă, sîn t necesare 15-
20 tone la ha., care trebuie în ­
co rp o rate la cel p u ţin 30 cm.
adîncim e unde sînt asigurate
condiţii optim e de descom pu-
claia emu patent realiza
5 .0 0 0 kg.. porum b boabe La ha.
p en tru a se obţine o recoltă de porum b boabe
de p e s te 5.000 kg. la h e c ta r p e te re n u ri n e irig a te .
In p ag in a de faţă redăm cîteva aspecte care
realizarea sarcin ilo r cît şi experienţa lor în obţi­
n e re a u n e i p ro d u c ţii de 5.000 kg. p o ru m b boabe
la hectar.
praiGi
dovedit, a tît In clm purile de ex­
p erien ţă, cit şl In cu ltu ra m are,
deosebit de productivi.
La centrul experim ental de
sta t G alda de Jos, hibrizii du ­
bli de porum b ex p erim en taţi
trei ani consecutiv s-au dove­
dit n et superiori soiului Arie-
san luat ca m artor.
Perioada
de vegetaţie
tn zile
5.731 133
139
130
143
142
nistreze şi cîte 150-300 kg. la
ha. azotat de am oniu, iar pe
cele brun roşcate de pădure
cîte 200 kg. superfosfat o dată
niu şi 200 kg. superfosfat la
ha., se obţin sporuri de recoltă.
P entru porum bul dublu h i­
brid, p reg ătirea ra ţio n a lă a so­
lului reprezintă un factor deo­
sebit de im portant. Porum bul
dă rezultate bune însăm înţat
num ai în a ră tu ră adîncă de
toam nă. Plnă la sem ănat, tere­
nul se lucrează cu g rap a cu
colţi reglabili deacurm ezişul
arăturii. P entru o cît m ai bună
folosire a rezervei de apă din
sol, sem ă n a tu l treb u ie să se facă porum b HD-103. L otul respectiv
în d a tă ce In sol tem p eratu ra a
a ju n s la 8 °C la a d în c im e a de
10 cm'. P e n tr u so lu rile de lu n ­
că din reg iu n ea n o a stră se re ­
com andă să se însăm înţeze p o ­
rum bul la adîncim ea de 8-10
cm., iar pe teren u rile brun ro ş­
cate la 6 -8 cm.
Producţii m ari de porumb
prin cultivarea hibrizilor dubli
se pot obţine num ai prin asi­
gurarea unei densităţi optim e
de p lan te la ha. Pe solurile fe r­
tile de luncă, pe aluviuni şi pe
D 'R W Ü E RQ'GTÂTÎIfS’M D L D 1 N r . 227&
kg. porumb
Preocuparea organizaţiilor de Sprijinim
pentru obţinerea unei
recolte bogate colectiviştilor
Lucrez de peste 5 ani îm pre­ loturilor destinate producerii a
P re o c u p a re a de se a m ă a o r­ z a re a c o le c tiv iştilo r sp re a p a r ­ u n ă cu brigada de tractoare de 5.000 kg. porum b boabe la ha.
g an izaţiei de p a rtid de la G.A.C. ticip a la cursul agrozootehnic la S.M.T. din Miercurea, pe ogoa­ in teren neirigat.
din V inţul de Jos, raionul Alba unde s-au p red at şi lecţii p ri­ rele colectiviştilor din Sebeş, Pe- In acest scop, îm preună cu
consiliile ăe conducere ale gos­
sporite a fost şi este îndrum area a c ti­ vind cu ltu ra porum bului, să treşti şi Lancrăm. In acest tim p podăriilor colective pe care le
vităţii gospodăriei spre obţine­ deserveşte brigada ăe tractoare
rea de recolte cit m ai bogate participe la conferinţele pe tem e m i-am putut da seama că ob­ pe care o conduc, am stabilit
lucrările ce le vom efectua m e ­
agricole ce s-a u ţin u t la căm i­ ţinerea unor recolte sporite la canizat.
terenuri bine îngrăşate, trebuie la to ate culturile. O rganizaţia nul cultural. P en tru aceasta, hectar depinde in bună parte La cursurile ăe ridicare a ca-
să se realizeze o densitate de de p artid a acordat îndeosebi lificărîii ţin u te în iarnă la s ta ­
50.000 p la n te la h a., ia r pe t e ­ o m are aten ţie sporirii conside­ precum şi în vederea a n tre n ă ­ şi de calitatea m uncii noastre, ţiune, mecanizatorii şi-au însu­
renuri cu o fertilitate mai scă­ rabile a producţiei de cereale şit metodele ce trebuie aplicate
zută, de 40.000 p la n te la ha. mai ales de grîu şi porumb, rii tu tu ro r colectiviştilor la lu ­ a m ecanizatonlor. Spun acest in vederea obţinerii a 5.000 kg.
care, a şa cum se a ra tă în do­ porumb boabe la ha. Avînd cu ­
P en tru condiţiile de clim ă şi cum entele celui de-al m -le a crările agricole, ag itato rii au lucru deoarece tractoarele şi n o ştin ţe su ficien te în legătvrs*
sol specifice regiunii noastre, Congres al P. M. R., co n stitu ie cu respectarea vitezei de sentli-
porum bul trebuie însăm înţat în­ sarcina prin cip ală în dom eniul fost rep artizaţi pe sectoare celelalte m aşini agricole cu care nat, reglarea corectă a m aşini­
tre rin d u ri la 80 cm . şi pe rin d producţiei agricole. lor 2 SPC 2 pentru asigurarea
Ia 25 cm. în cazul hibrizilor (g ru p u ri de case). Ţ inînd se a ­ se execută cele m ai im portante unei densităţi optim e ăe plante
m ai tim purii, realizîndu-se în Cu hotărîrea de a contribui la ha., folosirea la tim p u l po­
acest fel 50.000 p la n te la ha., cit m ai m u lt la îndeplinirea m a că de in g răşarea solului d e ­ lucrări la culturile de cereale, trivit a grapelor reglabile, a
Iar pentru hibrizii m ai tardivi acestei sarcini,' ch iar de la în ­ sapelor rotative şi cultivatoare­
distanţa de sem ănat să atingă fiin ţarea gospodăriei, organiza­ pinde în bună m ăsură bogăţia sînt date pe m ina noastră. Fo- lor, ne vo m strădui ca alături,
80 cm. în tre rin d u ri şi 30 cm. ţia de partid a orientat m un­ ăe brigăzile de clm p să e fe c ­
pe rind, realizîn d u -se în acest ca consiliului de conducere, a recoltei, agitatorii au fost in­ losindu-le raţional, contribuim tuăm num ai lucrări de bună
fel peste 40.000 p la n te la ha. colectiviştilor, în d irecţia spo­ calitate şi la tim p, astfel incit
P en tru e fe c tu a re a în b u n e con- ririi producţiei de grîu şi po­ stru iţi să discute cu colectiviş­ In m are măsură la obţinerea să realizăm şi chiar să depăşim
diţiuni a în săm în ţărilo r şi p e n ­ rum b.
tii şi să-i an treneze la tra n s ­ unor sporuri însem nate de re­ pro d u cţia 'ăe 5.000 kg. porum b
boabe la hectar.
portul gunoiului de g rajd , pe coltă. Aşa bunăoară, in anul
te re n u rile stab ilite a se însă­ trecut, gospodăria colectivă din
m în ţa cu porum b şi care fu se­ Sebeş a realizat de pe teren u ­
seră a ra te din to am n ă la 25-30 rile lucrate m ecanizat cu cîte
cm . ad în c im e . A g ita to ru l Ilie 700-800 kg. porum b boabe la.
Silvestru de exem plu, a discu­ ha. mai m ult ăecit de pe ce­
ta t cu colectiviştii Avram G al­ lelalte suprafeţe.
ben, G heorghe G alben, Ironim Anul acesta sîntem hotăriţi
tru a obţine densitatea cores­ P en tru ca în acest an să se M untean şi alţii din brig ad a sa, să acordăm colectiviştilor un
punzătoare de plan te la ha., pe obţină o producţie sporită de an tre n în d u -i la tran sp o rtu l g u ­ sprijin şi m ai preţios pentru
lingă folosirea discului potrivit porum b-boabe la hectar încă noiului de grajd. La fel au p ro ­ executarea tu tu ro r lucrărilor
calibrului sem inţei (cînd Insă- din toam na anului trecu t orga­ c e d a t şi a g ita to rii M aria V u ju , agricole la tim p u l o p tim şi la,
m înţăm cu m aşin a 2 SPC2), nizaţia de partid a desfăşurat
M aria Popa, Ion A brudean şi un nivel agrotehnic corespunză­
este obligatoriu să nu se d e p ă ­ o in ten să activ itate. In prim ul toţi ceilalţi. tor. Pe Ungă celelalte lucrări
şească v iteza I - a m are la tr a c ­ rând, p rin afişe şi lozinci, s-a
La îndrum area organizaţiei pe care le vom executa m eca­ GHEORGHE NATRAPEI
de p artid , consiliul gospodăriei nizat, acordăm o atenţie sporită
torul UTOS. urm ărit să se atrag ă aten ţia a propus adunării generale a culturii porum bului, îndeosebi şeful brigăzii a VllI-a de trac­
'Acestea sîn t p rin cip alele lu ­ asu p ra im p o rtan ţei creşterii toare de la S.M.T. Miercurea
co lectiv iştilo r să p rev ad ă In =HH=
planul de producţie ca pe o
Afişele explicative asupra fe ­
de faţă pentru ca porum bul du­ lului în care să se lucreze solul s u p r a f a ţă de 15 h a . să se o b ­ A şa vo m întreţine
blu hibrid să dea cele m ai m ari au fost puse în locurile vizibile ţin ă p este 5.000 kg. porum b
producţii. din com ună. Apoi, a g ita to rii o r­
ganizaţiei de bază au fost in­ boabe la hectar. După ce co­ cultura
Tnp. ALEX. SUCHOV lectiviştii au hotărît acest lu­
centrul experimental de stat
cru, organizaţia de p artid a Colectiviştii n oştri au acum u­ re v o m I n tr o d u c e în sol, o d a xa
Galda de Jos struiţi să se ocupe de m obili- propus consiliului de conducere la t o experienţă bogată în cul­ cu săm înţa şi cîte 100 kg. azo­
să facă reorganizarea' brigăzi­ tivarea porum bului. Producţiiile ta t de am oniu şi superfosfat. De
lor, re p a rtiz în d u -se în fiecare de porum b obţinute la hectar asem enea, la fiecare hectar vom
brigadă şi echipă m em bri şi au crescut an de an. A stfel, anul a d m in is tra şl cîte 4 doze de în ­
candidaţi de partid, lucru care trecu t, p ro d u cţia m edie pe gos­ grăşăm inte bacteriene.
a şi fost făcut. A ceasta pen­ podărie a fost de peste 2.000 kg.
Vom asigura o densitate tru ca organizaţia de partid porum b boabe la hectar, iar de D in tim p am stab ilit m ăsurile
optim ă a plantelor la hectar să poată desfăşura m unca, prin pe un lot de 5 ha., am reco ltat corespunzătoare privitoare la
m em brii săi, In ved erea o b ţin e ­ e x e c u ta re a se m ă n a tu lu i şl a ce­
rii unei product! sporite He pe cîte 5.100 kg. la h e c ta r. lo rla lte lucărl. D u p ă sem ăn at, la
întreaga su p rafaţă ce se culti­ 4-5 zile, vom face o g ră p a re , ia r
Acest lucru ne-a dovedit că cîn d p o ru m b u l va av ea 3-4 f r u n ­
Şi noi colectiviştii din G îrbo- tritiv şi condiţii bune de ilu m i­ ze vom ap lica p rim a p raşilă cu
va ne-am an g ajat ca în acest an n aţie şi aerisire. In acest fel prin aplicarea unei agrotehnici
să o b ţin e m o p ro d u c ţie de 5.000 plantele au p u tu t să şe h răn eas­ sap a ro tativ ă. Clnd porum bul va
kg. porum b boabe la ha. de pe o că bine, să vegeteze bine şi m a ­ v ă c u p o ru m b (500 h a .)’. corespunzătoare producţia de av ea 5-6 fru n z e fa c e m p rim a
s u p r a f a ţă de 20 ha. D in p ro ­ jo rita te a au fo rm a t cîte doi ştiu. p raşilă m anuală, la 8-10 cm.
prie experienţă ne-am convins leţi. Am re a liz a t astfel pe unele Pe acest Iot' de 15 h a . b rig ă ­ p o ru m b p o a te c re ş te c o n tin u u . (m ai adîncă decît celelalte), cu
de superioritatea hibrizilor du­ loturi unde terenul a fost bine care ocazie vom a sig u ra şl d en ­
bli de poru m b în ce priv eşte p re g ă tit cîte 4.500 kg. p o ru m b zile a m in tite a u tra n s p o rta t Noi, ne-a: p ro p u s ca an u l s ita te a de 40.000 p la n te la h e c ­
p ro d u ctiv itatea lor. De aceea, în la ha. Şi în acest an noi vom în ­ tar. Am prevăzut să efectui1
a p ro a p e 500 to n e gu n o i de g ra jd . a c e s ta să o b ţin e m 5.000 kg. p o ­ tre i p ra şile m ecanice şl 2-3 sau
acest an, vom în să m în ţa şi noi săm înţa to t cu m aşina 2SPC2 la O rganizaţia de bază, pe rum b boabe la ha. de pe 20 hec­ chiar p atru m anuale după nece­
d is ta n ţa de 80/30 cm . D u p ă a p a ­ tare. Avînd în vedere ex p erien ­ sitate. Toate lucrările m ecaniza­
este a m p la sa t pe u n tip de sol tra praşilă, vor răm îne la hectar lingă folosirea pe m ai departe ţa an u lu i trecu-: şi fa p tu l că su ­ te vor fi făc:A e de către acelaşi
cu fe rtilita te c o re sp u n z ă to a re şi 42.000 p la n te . P e n tru a s ig u ra re a a agitaţiei vizuale, a ag itato ri­ p ra fa ţa a m in tită este situ a tă In m ecanizator. In afară de lucră­
după plantă prem ergătoare bu­ acestei d e n sită ţi şi d ista n ţe de lor, a n a liz a rea în adunări g e n e ­ locuri diferite, ne-am propus să rile am in tite, pe cele 20 h ectare
nă. T erenul a fo st a ra t şi în ­ sem ănat, noi ne vom strădui rale a m uncii com uniştilor ce aplicăm pe fiecare lot In p a rte facem şl polenizarea artificială.
g ră ş a t cu 30 to n e gunoi de g ra jd să luăm toate m ăsurile ca însă- lucrează la cultura de porumb, o ag rotehnică d iferen ţiată, în Sîntem siguri că p rin aplicarea
şi 200 kg. su p e rfo sfa t la ha. In m în ţatu l să se fa c ă cît m ai co­ va lua1 m ăsuri să se publice Ia funcţie de starea terenului, p la n ­ acestor lu crări vom realiza şi
ceea ce priveşte p re g ă tire a te- rect. Vom avea g rijă să reglăm gazeta de perete articole prin ta prem ergătoare şl hibridul fo ­ chiar L .păşl producţia p lan ii)-
losit. Pe cele 20 de h e ctare au cată.-
re.m lui, sînt condiţii să realizăm corect m aşina ghidîndu-ne după care vor fi p o p u larizaţi colec­ fo st a d m in istra te cîte 25 to n e
p ro d u c ţia de 5.000 kg. p o ru m b n o tiţa tehnică. Avînd în vede­ VICTOR PARASCH1V
boabe la ha. D ar, o condiţie re că săm înţa e calibrată, vom tiviştii fruntaşi, sfaturi ale In­ agronom
esenţială p en tru a obţine o re ­ folosi discurile cu alveole cores­
coltă bogată este asigurarea unei punzătoare. ginerului agronom din gospo­ OLIVIA VAIDEAN
d en sităţi optim e a p lan telo r la brigadieră de cîmp la G.A.G. din
ha. Vom avea de asem enea grijă dărie etc. gunoi de grajd. In prim ăvară,
ca v iteza de se m ă n a t să n u 'de­ Aurel Vlaicu
In anul trecut, noi am în să­ p ă şe a sc ă 3-4 :m . pe oră. Proce- am g răp at terenul perpendicu­
m înţat porum bul la d istan ţa de dînd în acest fel, sîntem siguri
80 cm . în tr e r in d u r i şi 30 cm . p e Cultivăm fasole la r pe d irecţia a ră tu rii, ia r în
că vom realiza o producţie de ziua sem ănatului executăm o lu­
rin d , re a liz în d d u p ă a tre ia p ra - p este 5.000 kg. p o ru m b b oabe la şt dovleci crare cu dlscuitorul în agregat
printre porumb cu g ra p a cu colţi, la adîncim ea
şilă, o d e n s ita te de 42—43.000 h e c ta r. de 6-8 cm ., adîncim e la care vom
plante la hectar. A sigurînd
această d istan ţă noi am creat Ing. ALEX. MĂRĂSCU fa c e şi s e m ă n a tu l. S e m ă n a tu l 11
p lan telo r cel m ai bun sp aţiu nu- Ne-am convins din experien­
G.A.G. Gîrbova ţă proprie, că prin cultivarea facem cu m a şin a 2SPC2, cu c a ­
raionul Sebeş
intercalară a ăovlecilor şi faso-
'k ^
Cmm am obţinut 4.200 kg,vlei printre porumb, sporim sim-
J ţitor veniturile realizate de
SEM Ă N A T CU M A ŞIN A DE SEMĂMAT l gospodărie de pe fiecare hectar porumb-boabe la hectar
2 SPC 2 LA ADÎNCIMEA DE 10C m $ţ 9 însăm înţat cu aceste culturi.
DISTANTE ÎNTRE RÎNDURl DE 8 0 L Ne aceea, n e-a m propus să I n a n u l cai’e a tr e c u t, în g o s ­ acest an vom reuşi să realizăm
LA TEM PERATURA DE <S°C , l extindem anul acesta suprafaţa podăria no astră au fost loturi p e s te 5.000 kg. p o ru m b b o ab e la
0 destinată culturilor intercalate de pe care s-au obţinut producţii hectar de pe su p rafaţa p lanifi­
|jj p ln ă la 65 la su tă din teren u l m ari de porum b-boabe la hec­ cată. A ceasta cu atît m ai m ult
< ocupat cu porumb. ta r. N um ai brigada to v arăşu ­ cu cît avem o îndrum are p re ­
# In acest scop, a m asigurat şt lu i G h e o rg h e F e n e ş e r a r e c o lta t ţio a s ă d in p a r t e a to v a r ă ş u lu i
ţ pregătit din tim p întreaga can- în m ed ie 4.200 kg. la h a., de pe inginer R opotă C onstantin care
1 $ tita te de sem inţe necesară şi o s u p ra fa ţă de 12 h a. C um s-a lucrează acum în gospodăria
reuşit să se obţină această p ro ­ n o a s tră . L a G.A.S. din S useni,
t am stabilit terenul unde o vom ducţie ? In prim ul rînd, terenul regiunea Iaşi, unde a lu crat dîn.
ţ însămînţa. ce -1 a v e a m de în s ă m î n ţ a t c u sul anul trecut, s-a obţinut o
ţ Deoarece tehnica culturilor porum b, vara a fost arat m eca­ producţie de 6.000 kg. porum b
j intercalate este cunoscută ăes- nic Ia o ad în cim e de 25-30 cm . boabe la h e c ta r. V enit în gosp o ­
\ tu l de bine de către colectiviştii S ă m în ţa (HD 103 din g en era­ d ă ria n o a stră , to v a ră şu l R opotă
f noştri, adunarea generală a ho- ţia l-a ) a fo st p ro c u ra tă şi t r a ­ ne-a îm p ă rtă ş it din e x p erien ţa
) tărit, dealtfel ca şl în anii tre- ta tă din tim p făcîndu-i-se proba acestei gospodării de stat. Con­
\ cuţi. să retribuim suplim entar, de germ inaţie. O dată cu ară­ siliul de conducere a începui să
f în funcţie ăe producţiile obţi- tu ra de toam nă s-au încorporat organizeze în aşa fel m unca
L mute la cultura de bază şi cea în sol îngrăşăm inte n atu rale — p e n tru a ap lica şi la noi m eto­
\ intercalată, echipele care vor 15-20 to n e gunoi de g ra jd la dele reco m an d ate de ingineri.
ha. In prim ăvară, terenul a fost A stfel, d u p ă ce s-au o rg an izat
g ră p a t (de 2 ori). Cînd tem p e­ brigăzile şi s-a re p a rtiz a t te re ­
PRĂSIT MECANIC DE 5 OR, Şl MANUAL | T a c T s c Z ! « Z a ~ - r a t u r a în so l s -a m e n ţin u t la 8 -1 0 n u l, s -a t r a n s p o r t a t p e fie c a re
, ducţlile ce se vor obţine la ha., g ra d e C elsius, s-a fă c u t se m ă ­ din cele 20 h e c ta re 20-30 to n e g u ­
# a tît la porumb cit şi la fasole natul, Ia o adîncim e de 10 cm. noi de grajd. Săm înţa a fost tra ­
•sp şl dovleci. P entru a p u tea executa lu crări­ ta tă şl i s-a făcut proba de ger­
le de în tre ţin e re m ecanic, am lă ­ m inaţie. In săm în ţarea se va fa ­
5 întreaga cantitate de dovleci sat o distanţă între rîn d u ri de ce în aşa fel ca să se a s ig u r
9 ce se va realiza de pe 40 ha. o 80 cm . cel p u ţin 40.000 p la n te la h J.
$ vom folosi in hrana porcilor, iar D upă cum ne-a spus inginerul,
Cînd porum bul a avut 3 fru n ­
* d in pro d u cţia de fa sole v o m v a ­ ze s -a e x e c u ta 7; p r im a p r a ş i l ă vom fa c e cel p u ţin 9 lu c r ă r i de
lorifica pe bază de contract m ecan ică a p e i s-au m ai fă c u t în tre ţin e re . La 8 zile d u p ă se­
2,4 tone. m anual încă două praşile. Aces­ m ăn at se va executa g ră p a tu l
Noi sîntem hotăriţi să depu­ tea au fost lucrările efectuate pe cu o greblă reglabilă. Cînd po­
n em to a te efo rtu rile p e n tru fc cele 12 h a. de pe care s-au o bţi­ ru m b u l va avea 3-5 fru n ze se va
L efectua la tim p şl in bune con- n u t în m edie 4.200 kg. p o ru m b executa o lucrare cu sapa ro ­
ţ diţii toate lucrările la culturile boabe Ia hectar. D esigur s-a tativă. O altă lucrare cu sapa
t intercalate, avtnd in vedere im- acordat o m are atenţie calită­ ro tativ ă va fi ex ecutată cînd
ţii lucrărilor de întreţinere. p la n te le vor aju n g e la 15-20
\ portanţa economică şl tehnică A nul acesta, g o sp o d ăria n o as­ chi. înălţim e. De asem enea se
t a culturii. Pe lingă fa ptul că tră şi-a pro p u s să realizeze de vor face trei praşile cu cultiva­
pe o su p rafaţă de 20 ha. o pro­ to ru l şl alte trei praşile m a­
t prin aceasta vor creşte venltu- d u c ţie rd e 5.000 k g . p o ru m b b o a ­
ţ rile gospodăriei, îngrăşăm toto- be la h ectar. D acă în anul tre ­ nuale, pe rhid, u n a dintre aces-
t dată solul, îndeosebi cu azot. cut aîn o b ţinut — fă ră a depu­ tea exccutîndu-ae în tre cele două
n e O m u n c ă 'd e o se b ită — '4.200 sape rotative.
j IOAN POPA kg. Ia h a ., <rc s ig u r a n ţă e ă în
SIlVilON RO TH
preşedintele G.A.Q. din Prlcaz vicepreşedinte al G.A.Q. Aliercurea