Page 79 - 1962-04

ms
Sesiunea Sovietului Suprem
al U.R.S.S.
şi-a început lucrări e
MOSCOVA 23 (A g erp res). — v ietu lu i U niunii al S ovietului S u ­
TASS tran sm ite :
La M oscova a început luni
p rim a sesiune a Sovietului Su­ nim itate preşedinte al Sovietu­
p rem al U.R.S.S. al celei de-a lui N a ţio n a lită ţilo r al Sovietului
6 -a le g is la tu ri. Pe o rd in e a de zi S u p re m al U .R.S.S.
a sesiunii figurează alegerea
com isiilor de v alid are ale So­
vietului U niunii şi Sovietu­
lui N aţio n alităţilo r, alegerea
com isiilor p e rm an en te ale ce­
lor două c a m e re ; apro b area
decretelor adoptate de Prezidiul
Sovietului Suprem în p erioada
de d u p ă cea de-a 7-a sesiune a
Sovietului S u p rem al celei de a
o-a legislaturi, alegerea Prezi­
diului Sovietului Suprem al
U.R.S.S. ; p re z e n ta re a u n u i r a ­ N aţio n alităţilo r a ales Com isia
p o rt cu p riv ire la tra ta tiv e le de
la Geneva ; constituirea guver­
nului sovietic ; alegerea T rib u ­
n a lu lu i S uprem al U.R.S.S.
Sesiunea va exam ina, de ase­
m enea, problem a elaborării p ro ­
iectului noii C onstituţii a U niu­
nii Sovietice.
Au u rm at apoi şedinţele sepa
r a te ale S o v ietu lu i U n iu n ii şi
Sovietului N aţionalităţilor.
Iv an S piridonov a fost ales în
u n a n im ita te p re şe d in te al So
Acţiuni în sprijinul apărării păcii
F in lan d a
HELSINKI 23 (Agerpres). -
La 22 aprilie la Helsinki a avut
loc conferinţa anuală a Organizaţiei
„Partizanii păcii din Finlanda“. Din
întreaga ţară au sosit reprezentanţi
ai opiniei publice finlandeze iubitoa­
re de pace, pentru a sublinia voinţa
fermă de a lupta pentru dezarmarea
generală şi totală, pentru interzice­
rea experimentării armei nucleare,
pentru asigurarea unei păci trainice
în Întreaga lume şi îndeosebi în nor­
dul Europei. Despre acest lucru au
vorbit participanţii la conferinţa din
Helsinki şi Turku, din Vasa şi l.ahtis
şi din alte oraşe ale ţării, care au
subliniat că lupta activă pentru pace
nu contravine neutralităţii Finlandei.
In rezoluţia adoptată de conferinţă
se subliniază noua creştere a forţe­
lor păcii din întreaga lume. Aceasta
se manifestă îndeosebi în pregătirea
largă în vederea Congresului mon­
dial pentru dezarmare generală şi
pace care va avea loc Ia Moscova
in vara acestui an. Conferinţa a spri­
jinit, de asemenea, cu hotărîre ţinerea
celui de-al VIH-lea Festival mondial
al tineretului şi studenţilor de la
Helsinki.
A nglia
LONDRA 23 (Agerpres). —
La 23 aprilie a avut loc, într-unul
Zonele
Printre problemele care urmează să
fie luate in discuţia subcomitetului
pentru măsurile menite să contribuie
la destinderea încordării internaţio­
nale de la Geneva, figurează şi crea­ de-a 15-a sesiune a Adunării Gene­ zultat u situaţie ideală, ar apropia
rea zonelor denuclearizate şi interzi­ rale a O.N.U. : „Am formulat propu­ totuşi rezolvarea problemei dezarmă­
cerea răspîndirii armelor nucleare.
Ajungerea la o înţelegere in pro­ giunea balcanică poale fi transforma­ in lume. Totodată, crearea unor asttel
blema zonelor denuclearizate este pe tă intr-o zonă a păcii, fără arma­ de zone in diferite regiuni ale glo­
deplin posibilă, mai ales dacă se are ment atomic, rampe de lansare a ra­ bului ar micşora posibilitatea izbuc­
in vedere faptul că subcomitetul are chetelor şi baze militare străine. nirii unui război racheto-nuelear, ar
încă de la început o bază serioasă Aceasta ar corespunde în cel mai preveni posibilitatea difuzării primej­
de discuţii: propunerile formulate de
mai multe state cu privire la crea­
rea de zone denuclearizate în diferite
regiuni ale lumii.
In legătură cu situaţia dm Europa
centrală, guvernul polonez, a iormti-
lat în 1957 propunerea cunoscută sul)
denumirea de planul Rapacki. Este
vorba de un acord internaţional în
vederea creării unei zone denudea-
rizate în centrul Europei, zonă care
să cuprindă cele două state germa­
ne, Polonia şi Cehoslovacia, adică un
teritoriu de peste 800.000 de km.p. cu
o populaţie de 100 de milioane locui­
tori. Potrivit proiectului, aceste state
ar trebui să se angajeze să nu ad­
mită fabricarea, depozitarea şi ampla­
sarea pe teritoriile lor a armelor ato­
mice, indiferent ale cui sînt. De ase­
menea, folosirea armelor nucleare îm-
potriva acestor teritorii ar fi interzisă.
Iu elaborarea acestui plan, guvernul
polonez a pornit de la realitatea că
in această regiune se află statul care
formulează pretenţii teritoriale lată
de vecinii săi (R.F.G.)’ şi că tot aici
silit cele mai diverse şi mai com­
plicate probleme internaţionale liti­
gioase, iar transformarea Europei cen­
trale în zonă denuclearizată ar uşura
iu mod substanţial rezolvarea aces­
tor probleme. Denuclearizarea acestei
regiuni de contact direct dintre cele
două sisteme ar contribui totodată
mult la destinderea atmosferei inter­
naţionale.
Un alt proiect care priveşte Eu­
ropa, este cel elaborat de guvernul
R.P. Rotnîne care a propus în 1957
şi în 1959 transformarea regiunii Bal­
Redacţia şi administraţia ziarului; str. fi Martie nr. 9. leleion: 188. 189, 75, 647. laxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale R. I.i.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică ..I Mai" — Deva
p rem al U.R.S.S.
Ian Peive a fost ales în u n a ­
La p rim a sa şedinţă, Sovietul
U niunii a ales C om isia de vali­
dare, p recum şi tre i com isii p e r­
m anente : Com isia p en tru pro
punerile legislative, condusă de
d e p u tatu l G heorghi Vorobiov :
C om isia b u g e ta ră , condusă de
Ivan Senin ; Com isia p en tru A
faceri Externe, condusă de de­
p u ta tu l M ihail Suslov.
La p rim a sa şedinţă, Sovietul
de V alidare, p re c u m şi cele p a ­
tru com isii p erm an en te ale So­
vietului N aţionalităţilor : com i­
sia pentru propunerile legisla­
tive, c o n d u să de N izoram o Z'ari-
p o v a ; com isia bugetară, con­
dusă de M ihail Ia s n o v ; com i­
sia p entru Afaceri Externe, con­
dusă de Q tto K uusinen : com i­
sia econom ică, condusă de Olga
Tvaşcenko.
Cu aceasta, şedinţele separate
ale celor două C am ere fu lu at
sfîrşit. V iitoarea şedinţă va avea
!oc m a rţi d im in eaţa.
din marile parcuri ale Londrei, mi­
tingul cu care a luat sfirşit Marşul
păcii organizat de partizanii păcii din
Marea Britanie între centrul atomic
de la Aldermaston şi Londra. Marşul
păcii, care a durat patru zile, a fost
condus de lideri ai Comitetului celor
100 şi organizaţiilor britanice împotri­ m ilitant de vază pe tărlm so­
va înarmării nucleare. După miting
a fost programată o manifestaţie în
faţa sediului Ambasadei Statelor Uni­
te Ia Londra. Participanţii la mi­
ting au hotărît să adreseze preşe­
dintelui Statelor Unite lin mesaj prin
care îi cer să renunţe la experienţele
cu arma nucleară proiectate în in­
sulele Pacificului.
O la n d a
HAGA 23 (Agerpres).
In Olanda are loc un marş al păcii
de două zile. Din diferite regiuni ale
ţârii, participanţii la marş se în­
dreaptă spre Amsterdam, folosind în
acest scop autobuze, automobile, bici­
clete sau mergînd pe jos. In seara zi­
lei de 22 aprilie, la Amsterdam a avut
Ioc o manifestaţie cu torţe a parti­
cipanţilor Ia acest marş şi a locui­
torilor oraşului, care li s-au alăturat.
Acest marş al păcii este organizat
de Comitetul „Anul 1962 pentru pace”,
constituit de Partidul Pacifist Socia­
list din Olanda, împreună cu alte
organizaţii pacifiste.
denucle
canilor intr-o zonă lipsită de arma
nucleară. Tovarăşul Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej, sublinia in discursul său
din 27 septembrie 1960, rostit la cea
nerile noastre cu convingerea că re­ rii, ar fi uu pas spre stabilirea păcii
DIN PROBLEMELE
DEZARMĂRII
înalt grad intereselor fundamentale
ale popoarelor ţărilor balcanice şi ar
depăşi eu mult ca importanţă limi­
tele acestei regiuni geografice“.
De o mare însemnătate sînt şi pro­
punerile Uniunii Sovietice cu privire
la crearea de zone denuclearizate iu
bazinul Mării Mediterane, în ţările
peninsulei Scandinave şi bazinul Mă­
rii Baltice şi în regiunea Oceanului
Pacific.
Realismul propunerilor elaborate
piuă acum constă în faptul că ele
sînt astfel concepute îneît în cazul
transpunerii lor în practică uici una
din grupările existente să tiu fie de­
zavantajată. Ele sînt valoroase şi pe
deplin realizabile tocmai pentru că se
bazează pe ideile avantajului reci­
proc şi coexistenţei paşnice.
In afară de aceste propuneri, sub­
comitetul ar putea eventual discuta şi
alte propuneri venite din partea occi­
dentului. Trecutul apropiat dovedeşte
că atunci cînd a existat interes ş1
bunăvoinţă, asemenea iniţiative au
avut rezultate pozitive. In acest sens
amintim Tratatul cu privire la folo­
sirea Antarcticei exclusiv în scopuri
paşnice, semnat la Washington în
1959 de 12 ţări, printre care U.R.S.S., selor fundamentale ale popoarelor
S.U.A., Anglia, Franţa. Un exemplu
şi mai recent este rezoluţia cu pri­
vire la declararea Africii zonă derni-
clearizată, adoptată de Adunarea Ge­
nerală a O.N.U. Ia 24 noiembrie 1961-
D R T1MUL' s o c i a u s m u t t u Nr. 227Í1
k?;?,j&vb.:br/crarosHcxtmjgi'jaro«osf^-Pw.^vj^'-xwiBiír^wftAíjrri^warsmwTwr^íTn^y^w^ff^st^r«^ftysiKiîSBsaawiçsra^
jrassiBitf'JRatswjsssHn^^ n’ra»M*sww»o0TOH««8*n*'
ULTIMELE STIRI ULTIMELE STIRI ULTIMELE ŞTIR I
Aniversarea naşfarii Declaraţia guvernului Convorbirea usier ziarişti
?
lui V. I. Lemn Republicii Arabe Siria
on Antoine u ize itp pe însuia
pesfe hotare
DAMASC 23 (Agerpres). — 1ASS constituie partea de bază a planului Boiabemba
R. D. Vietnam transmite : de dezvoltare economică şi factorul
principal in sporirea venitului naţio­ INSULA BOLABEMBA 23 (Agerpres) der acest lucru ilegal şl protestez îm­
HANOI 23 (A gerpres). — Toate ziarele din Damasc publică nal, precum şi în lichidarea rămînerii — Corespondentul din Congo al agen­ potriva Iui. Ger sâ-nii fie formulate
La 22 aprilie, la H anoi a avut declaraţia guvernului făcută Ia 21 apri­ în urmă economice şi sociale a ţârii“. ţiei TASS, G. Fediasin, transmite -. acuzaţiile, care să fie cxaminale“.
loc a d u n a re a re p re z en ta n ţilo r lie la postul de radio din Damasc de
populaţiei capitalei consacrată primul ministru al Republicii Arabe Si­ Mai departe se spune în declaraţia Iii legătură cu zvonurile care s-au Răspunzînd la întrebarea dacă i s-a
an iv ersării a 92 de an i de la ria, Ahmed Bechir el Azmeh. In decla­ guvernului că în domeniul agriculturii răspîndit la Leopoldville despre „moar­ permis să întreţină vreo legătură cu
n aşterea lui V ladim ir Uici Lenin. raţie se spun; că in ciuda experienţei „guvernul va reexamina într-un viitor tea lui Antoine Gizenga", autorităţile lumea exterioară, cu rude, prieteni, să
Prof. Cean V an Giau, m em bru nereuşite a Uniunii siriano-egiptenie, apropiat legea cu privire la reforma congoleze au îngăduit ziariştilor străi­ primească ziare, să asculte radioul,
al conducerii cen trale a Asocia­ agrară şi va lichida toate schimbările ni să viziteze insula Boiabemba, si­
ţiei de P rietenie vietnam ezo- Siria nu a renunţat la scopurile unităţii făcute Ia această lege care au dena­ tuată în delta fluviului Congo, unde ş.a.m.d., Gizenga a s p u s: „Formal
sovietice, a vorbit despre viaţa arabe şi că guvernul Republicii Arabe turat esenţa acestei legi“. Guvernul va s-au întilnit cu Gizenga.
şi a c tiv ita te a m arelu i c o n d u c ă ­ Siria va manifesta iniţiativă pentru a stimula construcţia cooperatistă. Gu­ mi-au promis aceasta. Practic însă
tor al proletariatului m ondial. lămuri punctele de vedere ale guver­ vernul arată că va acorda o mare însoţiţi de un grup de ofiţeri şi toate scrisorile mele adresate
nelor altor ţâri arabe şi, in primul rind, atenţie dezvoltării ocrotirii sănătăţii soldaţi ne-ani îndreptat spre clădirea O.N.U. şi celorlalte organizaţii au ră­
India al guvernului Egiptului frate, iii lega­ publice şi învăţămîntului în special în unde este deţinut Gizenga, scrie cores­ mas fără răspuns. Din aceasta deduc
ţi ă cu această problemă. localităţile rurale. pondentul agenţiei TASS. că ele nu ajung pînă Ia adresant...“.
D ELH I 23 (A gerpres). —
La 22 ap rilie, in sala D arb ar In declaraţie se arată în continuare In problemele de politică externă ale Am fost conduşi într-o cameră mică „Cum poate fi numită altfel decît
H ali — locul tra d iţio n a l p en tru că guvernul Republicii Arabe Siria Republicii Arabe Siria politica guver­ cu două paturi. Unul din ele aparţine înşelăciune, a spus el, adrcsîndu-se ad­
întrunirile populare ale locuito­ consideră lupta de eliberare în orice nului se bazează pe principiile neu­ lui Gizenga, celălalt sentinelei. La o junctului şefului serviciului de siguran-
rilor din D elhi, a avut loc o parte a lumii arabe drept lupta sa şi tralităţii pozitive şi neaderării la blo­ măsuţă stătea Antonie Gizenga. ţă Matube, prezent la convorbire, ati­
adunare festivă consacrată ce­ că el va sprijini cu toate puterile sale tudinea autorităţilor la cererea mea dc
guvernul Algeriei. curi militare, neparticipării la „răz­ Din ziua în care l-am văzut ultima a-mi vedea mama şi soţia. Se pune în­
dată — aceasta s-a întîinplat la Leo­ trebarea de ce au chemat soţia şi copii
In domeniul politicii interne, după boiul rece“, respectării principiilor poldville, exact cu trei luni în urmă mei din Europa unde se aflau în si­
cum a subliniat primul ministru, gu­ — Ia 20 ianuarie, în ziua sosirii sale guranţă (sofia şi copii Iui Gizenga se
vernul va urmări acordarea libertăţilor Cartei O.N.U. „Politica -externă a gu­ din Stanleyville, — Gizenga s-a schim­ aflau în Iugoslavia). Toţi, soţia şi bă-
bat vizibil. Faţa îi este acoperită de (rîna mamă au fost înşelaţi promiţin-
lei d e -a 92-a aniversări a n a ş ­ publice şi în primul rind libertatea pre­ vernului, se subliniază în declaraţie, o barbă încîlcită. Deşi pielea ii este du-Ie că li se va permite să fie lingă
terii Întem eietorului statului sei. precum şi libertatea partidelor şi urmăreşte sprijinirea mişcărilor de eli­ neagră, pe faţă i-a apărut o paloare mine, dîndu-li-se posibilitatea să mă în­
so v ietic, V. i. L enin. sindicatelor. Guvernul va elabora o berare din lumea întreagă, în special bolnăvicioasă. Este grozav de slab. grijească. Pentru ce această înşelăciu­
nouă lege cu privire la alegeri, care îh Asia şi Africa, sprijinirea oricăror ne ? Acum ei se află fără mijloace de
Au luat cuvintul cunoscutul va „asigura reprezentarea justă a tu­ eforturi care au drept scop distruge­ La întrebarea cum se simte, Gizenga existenţă...".
scriitor indian S andjad Zahir, turor păturilor poporului", şi proiectul a răspuns cu amărăciune: „Cred că
este de prisos să vă vorbesc despre In cursul convorbirii, Gizenga a res­
de Constituţie, după care va fi orga­ rea imperialismului şi lichidarea dis­ starea sănătăţii mele. Nu cred că mă pins cu hotărîre zvonurile răspîndilc
cial şi p o litic şi M. F . C erkasov, veţi putea ajuta. Am fost examinat de de unele persoane oficiale că el însuşi
nizat un referendum popular. criminării rasiale în toate formele şi o comisie medicală care cunoaşte bine „ar fi cerut să i se permită să se odih­
consilier al am basadei U.R.S.S. In domeniul economic guvernul de­ manifestările ci". starea sănătăţii mele. Mă miră că în nească la Afoanda“.
în india. ciuda promisiunilor autorităţilor ofi­
clară că va urma „cursul socialist". ciale, de mai bine de o lună de zile „Gînd Gizenga va cerut să se odih­
nu se îngăduie nici unui medic să mă nească, s-a adresat Gizenga lui Ma-
F.l intenţionează să facă schimbări ra- — viziteze, iar medicul meu personal, după tuho, îl trimiteţi la Boiabemba — a-
cum am aflat, a fost arestat. Nu cu­ ceastă insulă mlăştinoasă plină de ţi-i-
In încheierea adunării orga­ dicale în domeniul planificării econo­ S c o p u l vizitei nosc motivele acestei arestări. Cererile ţari numind-o staţiune balneară“.
nizate de Asociaţia indiano-so- miei, considerînd că „dezvoltarea eco­ lui B o u n O u m mele de a fi consultat de un medic ră-
vietică pentru dezvoltarea legă­ în ţă rile A siei mîn fără răspuns. Au fost create spe­ Afirmaţia că mi-e bine, a continuat
turilor culturale, a fost prezen­ nomiei naţionale şi sporirea volumu­ cial asemenea condiţii îneît nici un Gizenga, este o minciună sfruntată.
ta t un film docum entar despre lui producţiei pot fi înfăptuite numai d e sud-est medic să nu poată veni aici". Cum poale să-i fie bine unui om arun­
v ia ţa lui V. I. L enin. pe baza unui plan elaborat în preala­ L-am întrebat pe Gizenga care sînt
bil în conformitate cu metodele ştiin­ VIENTIANE 23 (Agerpres). - acuzaţiile oficiale ce i se aduc? cat fără judecată pe o insulă izolată
ţifice moderne de planificare". „Indus­ Boun Oum, conducătorul grupului de lumea exterioară şi căruia i s-a in­
trializarea, se subliniază în declaraţie. „Nu mi s-a adus pină în prezent tentat un proces nu se ştie pentru ce.
nici o acuzaţie, a declarat el cu fer­
de la Savannaket a declarat, potrivit mitate. Imunitatea mea parlamentară Gînd l-am întrebat pe Gizenga cc ar
a fost încălcată în mod grosolan. Sînt dori să transmită prin intermediul pre­
Situaţia, din Argentina relatărilor agenţiei UPI, că va efec­ acuzat de anumite fapte la care aş sei opiniei publice mondiale, el a răs­
tua cu începere de la 25 aprilie, o vrea să răspund în faţa organului în puns :
care m-a ales poporul. Vreau un sin­
co n tin u a să Sie în c o rd a tă serie de vizite în ţările Asiei de sud- gur lucru să compar în fata Parla­ „Transmiteţi că o asemenea atitudine
est aflate la remorca S.E.A.T.O., pen­ mentului, unde voi răspunde, pentru faţă de mine o consider drept o sa­
ca opinia publică congoleză şi interna­ mavolnicie, o încălcare a drepturilor
Bl L \Ü 8 AIRES 23 (Agerpres). — forţe militare din ultimele zile cu greu tru a încerca să obţină intensificarea ţională să mă judece dacă stnt sau nu
Relatmd despre depunerea jurămîn- poate contribui la liniştea esenţială în „ajutorului“ primit deja, din partea democratice elementare şi a imunităţii
uiiui noului ministru de Război al Ar­ grava perioadă prin care trecem". acestor ţări în vederea lichidării cuce­ vinovat. Am fost aruncat în această bază
militaro-strategică Boiabemba. Gonsi- parlamentare. Cer să mi se dea de
gentinei, generalul luán Bautista Lo­ Preşedintele Guido a declarat câ con­ ririlor poporului laoţian care, sub con­
zas, agenţia France Presse spune că sideră criza drept „rezolvată", dar ducerea guvernului regal al prinţu­ urgenţă posibilitatea să apar în faţa
„preşedintele Guido a citit formula ju- această părere nu este împărtăşită de lui Suvanna Fumma şi a Partidului
rămintiifui cu o voce nesigură şi într-o majoritatea observatorilor. Potrivit unor Neo Lao Halcsct, a reuşit să elibe­ parlamentului, să răspund în faţa lui
atmosferă încărcată. Absenţa totală a surse bine informate, agenţia France reze o mare parte a teritoriului Lao-
ofiţerilor marinei, adepţi ai „Liniei Presse transmite câ „legaliştii" au im­ sului. şi în faţa poporului Gongoului".
dure", spune France Presse, pare să pus lui Guido un program prevăzînd
indice că ei dezaprobă numirea lui punerea sub controlul guvernului a tu­ Prima etapă a turneului lui Boun 5HSL
Lozas şi „face să apese o grea ame­ turor provinciilor argentiniene, convo­ Oum va fi Tailanda, unde va rămîne
ninţare asupra viitorului. Observatorii carea de alegeri prezidenţiale în ter­ trei zile. Reîntorcîndu-se la Vientia-
consideră că situaţia rămîne extrem de men de şase luni, revizuirea statutului ne, el va vizita apoi Vietnamul de
încordată". Ziarul „La Nación“ scrie partidelor politice şi măsuri menite să sud şi Malaya. Sînt proiectate şi alic
într-un editorial că „desfăşurarea de împiedice pe cei 45 de deputaţi pe- vizite — în Coreea de sud şi Taivan.
ronişti să-şi ia în primire posturile în
care au fost aleşi la 18 martie. Acţiunile contrare păcii ale grupă­
rii de la Savannaket stîrnesc protes­
Partidul justiţionalist (Peronist —
N. R.), a publicai un comunicat tul hotărît al populaţiei laoţicnc.
în care respinge cererea care După cum transmite postul de radio
i-a fost adresată de a renunţa la „Vocea Laosului“, în cursul lunii tre­
Elanul creării de zone denucleari­ mandatele sale în parlament. Comuni­ cute peste 21.000 de laoţieni au parti­
zate trebuie apreciat ca o măsură pre­ cabil adaugă că criza prin care trece cipat la mitinguri şi demonstraţii în
liminară dezarmării generale şi tota­ în prezent Argentina se datoreşte „po­ care au cerut respectarea acordurilor
le. întrucît. deşi el nu ar avea ca re­ liticii care constă în ignorarea legii şi de la Hinhop şi Zurich.
a dreptului“.
Reuniunea membrilor guvernului
provizoriu al Republicii Algeria
TUNIS 23 (A gerpres). — veniţi din T unisia a şi sosit la ¦'âwtesvi
D upă cum a n u n ţă ag en ţia Alger. S înt de a ş te p ta t alte
dioase a armelor nucleare unor altor F ra n c e P resse, in zilele de sîm - convoaie sanitare. K atanga reprezintă pentru toate puterile im perialiste un
Se an u n ţă de asem enea din ad ev ărat „R uhr african “. De aceea ele fac to ate eforturile
ţări şi continente, ar contribui la si..- b ă tă şi d u m in ic ă , la T u n is a p e n tru a sm ulge a c e a stă re g iu n e din tru p u l Congoului. L u p ta
Alger că in urm a dem ersurilor puterilor coloniale p en tru stă p în ire a Congoului agravează m i­
bilirea unei atmosfere de încredere ¦ a v u t loc o re u n iu n e a m e m b ri­ făcute de preşedintele organu­ zeria p o p u laţiei din această ţa ră . IN CLIŞEU : R efugiaţi con­
lui executiv provizoriu, Abder- golezi in cocioabele din c a d ru l ta b e re i O.N.U. a fla tă in m a h a ­
în relaţiile dintre state, lăsînd cîmp lor g u v e rn u lu i p ro v izo riu a l R e ­ rahm an Fares, a luat fiinţă co­ lalele E lisabethville-ului.
m andam entul forţei de m enţine­
deschis reglementării tuturor proble­ p u b licii A lg eria, c o n s a c ra tă d is­ re a ordinei în A lgeria, sub con­
melor litigioase. Iată de ce ideea zo­ c u tă rii s itu a ţie i p re z e n te din
nelor denuclearizate a trezit un răsu­ A lgeria, d u p ă în c h e ie re a a c o r­
net atit de mare în lumea întreagă. d u rilo r de la E v ian . I n c u rsu l
La găseşte aprobarea în cele mai di­ a c e ste i re u n iu n i a fo st d is c u ta tă , ducerea prefectului Mokdad.
ferite cercuri politice. Şi în Comitetul în d eo seb i s itu a ţia g re a a p o p u ­ A ceastă forţă, care num ără deo­ PE SCURT
c a m d a tă 40.000 de oam eni, este
celor ÎS state pentru dezarmare aceas­ la ţie i a lg e rie n e su p u să a ta c u r i­
tă idee şi-a găsit numeroşi sprijini­ lo r c rim in a le a le O.A.S. şi u n o r a lc ă tu ită din detaşam en te de ROMA. — La Milano are loc Con­ cesar ca activitatea in Cosmos şi in
jandarm erie, grupe mobile de gresul ştiinţific pe tema „Omul şi teh­ domeniul energiei nucleare să fie con­
tori. In favoarea ei s-au pronunţat m a ri p r iv a ţiu n i m a te ria le , h r a ­ secu ritate şi com panii de tineri nica în era nucleară şi cosmică“. Oa­ sacrată numai scopurilor paşnice“.
a lg e rie n i. In c e p în d d e lu n i, 23 menii de ştiinţă italieni, participanţi
într-o formă sau alta delegaţiile Bra­ n ă şi a s is te n ţă so cială. la acest Congres, au adresat oame­ MOSCOVA. — La Moscova conti­
aprilie, noua forţă a preluat nilor de ştiinţă din întreaga lume nuă cel de-al doilea Concurs interna­
ziliei, Suediei, Mexicului, R.A.U., Etio­ în tr-u n com unicat dat publi­ sarcinile m en ţin erii ordinei în chemarea „de a declara că este ne- ţional muzical „Ceaikovski“. Dumi­
piei, Nigeriei, Birmaniei şi delegaţiile cităţii de ag en ţia Algerie P res­ A lg eria. nică s-au încheiat întrecerile in cadrul
tuturor ţârilor socialiste. se Service, după reu n iu n ea
G.P.R.A. de la T unis se a ra tă :v-: primei etape a concursului de pian.
Occidentul a răspuns însă cu ob­ că în A lgeria „ S itu a ţia alim en ­ Printre cei 23 de concurenţi selecţio­
strucţii la fiecare din propunerile men­ tară şi san itară este c a ta stro ­ Noi atentate ale teroriştilor naţi pentru etapa a doua, se află şi
ţionate mai sus. fală, aten tatele crim inale ale
O.A.S. m ăresc n u m ă ru l ră n iţilo r. din O.A.S. Iudith Molnar, studentă Ia Conser­
Puterile occidentale apreciază avan­ Aceşti răniţi nu pot fi îngrijiţi vatorul „Giprian Porumbescu“ din
tajele şi dezavantajele oricărei pro­ în spitale. Lipsa de alim ente
puneri prin prisma intereselor înăl­ este generală. Şom ajul forţat, ALGER 23 (Agerpres). — O.A.S. au plasat o puternică încărcă­ Bucureşti.
ţare ale blocului agresiv nord-atlan- d ato rită lipsei de secu ritate la
tic şi nicidecum nrin prisma intere­ locul de m uncă, lipseşte fam ilii­ In ziua de 22 aprilie, cînd s-a îm­ tură de plastic în clădirea primăriei. RANGOON. — Consiliul revoluţio­
lumii. plinit un an de la rebeliunea mitita- Explozia a fost urmată de un puternic nar al Birmaniei a hotărît să renunţe
ro-fascistă din Alger condusă de ge­ incendiu. La Alger teroriştii au pro­ la serviciile organizaţiilor particulare
Popoarele întregii lumi au îmbră­ le a lg e rie n e d e re su rse m a te ­ neralii Safan, Jouhaud, Zeller şi Challe, vocat o explozie în subsolul clădirii americane filantropice ale Fondului
in prezent arestaţi, elementele tilfra- unde se află tipografia fostului coti­ Ford şi fondului Asiei. Toţi consilierii,
ţişat insă ideea zonelor denueleriza- ria le . A lg erien ii d in o ra şe t r ă ­ colonialiste din Organizaţia Armată dian „L’echo d'Alger", tipografie care specialiştii, profesorii care au sosit
Secretă au încercat să facă din această urma să fie preluată de executivul pro­ în Birmania din partea acestor orga­
te, văzînd in ea un mijloc elicace iesc In c a rtie re iz o la te d in to a te zi „o duminică slngeroasă". Ghiar vizoriu. nizaţii, vor părăsi ţara. Ajutorul
străin va fi primit în viitor numai
pentru micşorarea pericolului de război p u n c te le d e v e d e re ca In v e ri­ din primele ore ale dimineţii îri prin­ In faţa atentatelor criminale ale pe baza acordurilor interguvernameu-
cipalele oraşe ale Algeriei teroriştii din O.A.S., Frontul de Eliberare Naţională tale.
şi cer cu hotărîre să se pună capăt ta b ile g h e to u ri. D a t fiin d a c e a s ­ O.A.S. care au ocupat poziţii pe tera­ cheamă populaţia din Algeria fa luptă
sele şi acoperişurile celor mai înalte unită împotriva fascismului şi teroris­ LIMA. — Guvernul peruvîan a pro­
manevrelor menite să împiedice dez­ t ă s itu a ţie , g u v e rn u l p ro v izo ­ imobile au deschis focul asupra cartie­ mului. Agenţia France Presse anunţă mulgat un decret interzicînd cetăţeni­
relor locuite de algerieni cît şi asupra că la Alger au fost difuzate manifeste lor peruvieni să viziteze U.R.S.S. şi
baterea şi traducerea în practică a riu a l R e p u b lic ii A lgeria a ho- forţelor armatei şi jandarmeriei.
ale „Comitetului de luptă împotriva celelalte ţări socialiste, precum şi
uleei zonelor denuclearizate. Orice pie­ tă r î t să ia o serie de m ă su ri Numai datorită calmului şi măsuri­
lor de prevedere luate dc populaţia fascismului", prin care atît populaţia al­ Cuba. Măsura constituie o violare
dică ridicată în calea dezbaterii aces­ p e n tru a v e n i în a ju to ru l p o p u ­ algeriană a putut fi evitată baia de
sînge plănuită de terorişti. geriană cît şi cea europeană sînt che­ flagrantă a prevederilor constituţionale.
tei probleme şi rezolvării sale, este la ţie i a lg e rie n e . E l a h o tă r ît să
Tn nra<ui1 Philippeville elementele mate să acţioneze In comun împotriva
în fapt un act duşmănos la adresa tr i m i t ă im e d ia t m e d ic i şi m e ­ O.A.S.
păcii întregii lumi, care va fi con­ d ic a m e n te în p rin c ip a le le o ra ş e
damnat de întreaga opinie publică ale A lg eriei“.
mondială. A genţia France Presse an u n ţă
C. ALEXANDROAIE că o e c h ip ă de m ed ici a lg e rie n i