Page 8 - 1962-04
P. 8
pag. M iM tm w m u s m i m Nr. 2261
BEBISS0i8SUEPiES5OTW3SIB®SîS4RAÎ5ifîP.t.
IIM XM ELE Ş T IR I ÜLTIMSLB Ş T I R I ULTIMELE Ş T IR I U LTIM E LE Ş T I R I U L T IM E L E S T I R I In R. P. Ungară a fost
desăvtrşită transformarea
socialistă a agriculturii
— Documentele şedinjei lărgite a C.C. al P.M.S.U. —•
BUDAPESTA 2 (Agerpres). —
La 1 aprilie ziarul „Nepszabadsng“ a publicat documente
le adoptate la şedinţa lărgită a C.C. al Partidului Muncitoresc
Socialist Ungar, caro a avut loc la Budapesta între 28 şi 30 mar
tie.
M l M e tilii pentru dezarmare Congresul naţional ai Asociaţiilor In hotărârea „Situaţia agriculturii şi sarcinile de viitor“ se
GENEVA 2 (Agerpres). — Aceşti delegaţi s-au pronunţat ma încetării experienţelor cu tinerilor insurgenţi din Suba spune că elementul nou şi caracteristic pentru agricultura
Cea de-a 12-a şedinţă, a Co cu hotărîre împotriva tuturor arma nucleară şi au cerut par Ungariei este faptul că actualmente 95,5 la sută din suprafaţa
mitetului celor 18 state pentru experienţelor, indiferent de tim ticipanţilor direcţi la tratativele HAVANA 2 (Agerpres), — tă pe larg lupta poporului cu- arabilă aparţine cooperativelor dc producţie şi gospodăriilor
dezarmare, oare s-a ţinut la pul, locul şi mediul în care sînt in cadrul Subcomitetului să con La Havana îşi continuă lucră ban pentru libertate şi inde de stat. în Ungaria a fost desăvirşită transformarea socialistă
2 aprilie, a fost consacrată dis efectuate. Subliniind că expe tinue căutarea unei formulări rile primul Congres naţional al pendenţă. In raport se acordă o a agriculturii, în întreaga econo nie naţională au început să do
cutării lucrărilor Subcomitetului rienţele cu arma nucleară con acceptabile tuturor părţilor. Asociaţiilor tinerilor insurgenţi mare atenţie realizărilor revo mine exclusiv relaţiile de producţie socialiste. Paralel cu reorga
pc-ntru interzicerea experimen stituie o primejdie pentru vi din Cuba. La 31 martie, dele nizarea agriculturii, în cursul acestor trei ani a crescut şi pro
tării armei nucleare, din care itorul omenirii, reprezentanţii In expunerea sa, reprezentan luţiei cubane, participării active ducţia dc produse agricole.
fac parte reprezentanţii U.R.S.S., ţărilor neutre au amintit cu o tul american A. Dean, a încer gaţii la Congres au ascultat ra
S.U.A. şi Marii Britanii. Şedin nelinişte deosebită experienţele cat să justifice poziţia Statelor multilaterale a tineretului la însemnătatea deosebită a transformării agriculturii pe baze
ţa a fost prezidată de delega cu arma nucleară în atmosferă Unite. Dar, căutînd să demon portul de activitate al Comite socialiste constă în faptul că ea a întărit baza politică de cea
streze că S.U.A. „au încercat construirea socialismului, şi mai mare importanţă a statului democrat-popular — alianţa cla
tului Naţional al Asociaţiilor sei muncitoare cu ţărănimea.
transformării Asociaţiilor tine
tinerilor insurgenţi precum şi în hotărârea C.C. al P.M.S.U. se subliniază că condiţia pri
rilor insurgenţi într-o organiza mordială şi obligatorie pentru dezvoltarea rapidă şi desăvârşirea
cu succes a reorganizării agriculturii pe baze socialiste a fost po
tul R.A.U. pregătite de Statele Unite şi totdeauna“ să obţină un acord raportul comisiei de validare. ţie marxist-Ieninistă de tineret litica Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, care se înteme
Declaraţiile făcute în această Anglia şi în special influenţa cu privire Ia încetarea experi La lucrările Congresului parti — Uniunea Tineretului Comu- iază pe principiile marxlst-leniniste. întemeierea cooperativelor
dăunătoare pe care o pot exer enţelor cu arma nucleară, el a sist. de producţie s-a desfăşurat cu respectarea principiului leni
şedinţă de delegaţii Birmaniei, cita aceste experienţe asupra lu prezentat intr-o lumină denatu cipă peste 1.000 de delegaţi şi nist al liberului consimţământ, cu sprijinul eficient al maselor
Etiopiei şi Indiei au exprimat o crărilor Comitetului celor 18 sta rată întreaga desfăşurare a tra invitaţi, sosiţi din 32 de ţări ale Obiectivul principal al Uniu de oameni ai muncii şi mai ales al clasei muncitoare. Ungaria
vădită îngrijorare In legătură eu te pentru dezarmare. tativelor. în această problemă Americîi Latine şi Europei, Asiei nii Tineretului Comunist din a primit un ajutor practic eficient din partea ţărilor socialiste
faptul că cele cinci şedinţe pre importantă. şi Africii şi o delegaţie a Cuba este construirea socialis surori şî, în primul rînd, din partea Uniunii Sovietice.
Delegaţii Indiei, Birmaniei şi F.M.T.D. Delegaţia tineretului mului. Sarcinile sale principale
cedente ale Subcomitetului pen Etiopiei au exprimat totodată La sfîrşitul şedinţei a luat cu- In prezent, se arată în hoiărîre, toate eforturile vor fi în
tru problema încetării experien dreptate spre rezolvarea sarcinii principale, dezvoltarea rapidă
ţelor cu arma nucleară nu au speranţa că este încă posibilă în vînt-ul reprezentantul Uniunii din R.P.R. este condusă de Oc în etapa actuală constau în a producţiei agricole. în hotărîre sînt stabilite în amănunţime
înregistrat nici un progres. cheierea unui acord în proble Sovietice, V. A. Zorin. sarcinile atit pe linia dezvoltării continue a tuturor ramurilor
tavian Nistor, membru supleant sporirea producţiei, apărarea producţiei agricole, cit şi pe linia muncii organizatorice şi poli
Cuvîntarea iuUAI . Zori al Biroului C.C. al U.T.M. patriei, creşterea conştiinţei re tice educative la sate.
Io raportul de activitate pre voluţionare, educarea marxist- In cel de-al doilea document al Comitetului Central al
Rezervîndu-şi dreptul de a răspunde care, pe de o parte, să consolideze regret, şi nu numai noi am constatat Ieninistă a tineretului.-
mai tirziu în mod amănunţit Ia toate superioritatea, pe care după părerea aceasta, că există un pericol de. impas, zentat Congresului este oglindi - Partidului Muncitoresc Socialist Ungar — Declaraţia C.C. al
problemele ridicate în timpul şedin lor, ar fi avut-o in acel timp în do în tratativele asupra problemei prin P.M.S.U. cu privire la problemele actuale de politică externă —
ţei din 2 aprilie, V. A. Zorin a decla meniul tehnologiei şi elaborării dife cipale — încheierea unui acord c.u L ongresu intelectualităţii comuniste
rat că reprezentanţii S.U.A. şi Marii ritelor tipuri de armă nucleară, iar privire la dezarmarea generală şi to se arată că principiile politicii externe a Ungariei sînt identice
Britanii, precum şi presa acestor ţâri, pe de altă parte, să le asigure posi- tală, lucru dovedit deosebit de grăi m Uruguay
concentrează a'îtenţia întregii opinii bililalea să-şi trimită controlori pe tor de recentele şedinţe ale comite cu principiile cuprinse în Declaraţiile de la Moscova din anii
publice mondiale. în primul rînd, asu teritoriul Uniunii Sovietice, pentru a tului. MONTEVIDEO (Agerpres). gresului a luat cuvântul Rodney 1957 şi 1960. Umăr la umăr cu popoarele celorlalte ţări socialis
pra faptului că pentru încheierea tra obţine la adăpostul inspecţiei interna La 30 martie s-a deschis la Arismencli, prim-secretar .al C.C. te şî împreună cu celelalte popoare ale lumii, poporul ungar
tatului cu privire la încetarea tuturor ţionale informaţii militare suplimen Delegaţia soviel'oă, a declarat V. Montevideo Congresul intelec al Partidului Comunist din luptă cu succes pentru apărarea păcii, împotriva planurilor agre
experienţelor cu arma nucleară este tare, necesare înfăptuirii planurilor lor A. Zorin in încheiere, va căuta şi pe tualităţii comuniste. Delegaţii Uruguay.
necesar un sistem de control şi in militare impe-triva U.R.S.S. viitor să obţină încetarea tuturor ex sive urzite de cercurile militariste ale S.U.A., ale Germaniei oc
perienţelor cu arma nucleară şi în cidentale şi ale altoi* ţâri capitaliste.
în declaraţie se relevă printre altele însemnătatea luptei
pentru dezarmarea generală şi totală, şi a încheierii Tratatului dc
pace german.
specţie internaţional la faţa locului. După ce însă. in virtutea unor cau acelaşi timp va depune toate efortu la Congres vor dezbate proble Referindu-se la activitatea ce
Fără aceasta, afirmă ei, n-ar fi cu ze îndeobşte cunoscute, a spus dele rile pentru ca să fie încheiate c.u mele aportului intelectualităţii lor mai buni reprezentanţi ai
„ V i i t o r u l A l g e r i e i e s t e r e p u b l i c aputinţă să se stabilească dacă trata gatul sovietic în continuare, Uniunea succes tratativele concrete începute în progresiste la lupta poporului intelectualităţii din America La
tul cu privire la încetarea experien Sovietică a fost nevoită să înfăptu domeniul pregătirii Tratatului e i pri Uruguayan pentru un viitor mai tină, Arismendi a vorbit de răs
ţelor este violat de cineva, şi tot iască o serie de măsuri suplimentare vire la dezarmarea generală şi to bun. punderea oamenilor de ştiinţă so cia listă “
odată se presupune anticipat că ase pentru întărirea capacităţii sale de tală, Sîntem dispuşi ca concomitent La deschiderea festivă a Con- şi de cultură în faţa poporului.
menea violări vor exista inevitabil. apărare şi ca una din măsurile de cu aceasta, clar nu în detrimentul re — !Jn interviu al Ini Bcn Bella ¦—
Totodată, se face o expunere tenden apărare a intereselor securităţii să ri zolvării sarciu" principale, să cola rSBST
ţioasă a desfăşurării tratativelor în dice obîecţiuni hotărîte împotriva aşa- borării cu toate delegaţiile în acest CAIRO 2 (Agerpres). — corespondent ai ziarului tuni
această problemă. numituiui control internaţional, Sta; Tomitet pentru elaborarea unor mă La Havana:
lele Unita şi Alarea Britanic, şi-au suri de natură să contribuie la mic Referindu-se la evoluţia ac sian „As Sabah“, Ben Bella a
Arătînd că în prezent este impor pierdut interesul faţă de ţKriieierea şorarea încordării internaţionale şi la
tant să se elucideze în primul rînd unui acord cu privire l a , încetarea ex înfăptuirea dezarmării generate şi to tuală a problemei algeriene, spus printre altele că dacă acor
cauzele care au adus ta impas rezol perienţelor cu arma nucleară şi au tale.
varea acestei probleme şi perspecti început să pregătească o nouă serie Mercenarii în fafa iudecăfii poporului Mcbammed Beri Bcila, vicepre durile de la Evian au constituit
vele existente de soluţionare, V. A. de experienţe nucleare, adică să pre Cu aceasta, şedinţa din 2 apri şedintele Guvernului Provizoriu un pas important pe calea în
Zorin s-a ocupat de intenţia S.U.A. gătească un nou val al cursei înar lie a luat sfîrşit. La 3 aprilie HAVANA 2 (Agerpres). — iervenîionîştilor, cărora li s-a dat citire, a! Republicii Algeria, care se cetării luptelor, aceasta rin în
şi Angliei de a relua experienţele nu- mărilor nucleare. la şedinţa plenară a Comitetu La Havana continuă judecarea pro în,şedinţa din 29 martie a Tribunalu află la Cairo, a spus printre al seamnă că pacea a fost cişti-
lui celor 18 state pentru dezar cesului'intentat participanţilor Ia agre lui revoluţionar şi care au fost publi tele într-un interviu acordat gată si că misiunea revoluţiei
tiftars în atmosferă. Ei a arătat că Această linie îşi găseşte oglindire mare va fi reluată examinarea siunea armată împotriva Cubei, săvîrşi- cate în presa din 30 martie. In scri ziarului „Al Ahram“ : din Algeria a luat sfîrşit.
această hoiărîre se explică prin în şi în poziţia adoptată de delegaţiile lucrărilor Subcomitetului pentru ni în aprilie anul trecut. In faţa tri soarea sa din 19 mai anul trecut, către
treaga politică anterioară a puterilor S.U.A. şi Marii Britanii în cursul interzicerea experimentării ar
occidentale în problemele încetării ex- tratativelor noastre asupra pregătirii mei nucleare. bunalului revoluţionar se află 1.170 de primul ministru al Cubei Fidel Castro, „Revoluţia algeriană va con
perinîelor şi prin poziţia pe care au Tratatului cu privire la dezarmarea
adoptat-o întotdeauna şi pe care în generală .şi totală, a spus V. A. Zo Corneliu Măsiescu mercenari recrutaţi de S.U.A. din ria San Roman recunoaşte şi faptul că tinua. Algeria îşi cunoaşte bine Puîernice demonstraţii
cearcă să o adopte în prezent, în rin. In cursul discuţiei care are loc a plecat spre patrie dul trădătorilor de patrie, latifundiari avioane americane, şi nu avioane cu calea. Ea nu poate fi abătută
cursul tratativelor privind problema în ultimele zile în comitet, delegaţia lor, marilor proprietari de imobile, cri bane, aşa cum afirmase propaganda de pe această cale de acţiunile antiguvernamentale
tratatului de dezarmare generală şi S.U.A. se străduieşte să se eschiveze GENEVA 2 (Agerpres). — minalilor de război, burgheziei indus oficială americană, au bombardat satele teroriste şi de crimele săvârşite
lotală. de la examinarea Unui proiect con La 2 aprilie a părăsit Geneva triale şi comerciale şi ale altor'elemen şi oraşele Cubei. de bandele OAS pe pământul ei. în Republica Dominicană
cret de Tratat cu privire la dezar plecînd spre ţară Corneli u Mă- te antipopulare.
După ce a amintit că pînă în anul marea generală şi totală, şi urmăreşte nescu, ministrul Afacerilor Ex San Roman declară că în timp ce Viitorul Algeriei — a declarat SANTO DOMINGO 2 (Ager
1958, S.U.A. şi Marea Britanic s-au să atragă comitetul la examinarea terne al R. P. Rcmine, care a in actul de acuzare al Tribunalului domnii de la Miami, al căror pion era în continuare Ben Bella — este pres). —
împotrivit cu hotărîre la încheierea unor măsuri izolate, precum şi in condus delegaţia romînă la lu revoluţionar, dat publicităţii ia 30 mar republica socialistă care prin
oricărui acord cu privire la încetarea tr-o discuţie abstractă în legătură cu crările Comitetului celor 13 sta tie, se arată că planul de agresiune îm el. „minţeau şi înşelau“ pe prostănaci, După cum relatează agenţia
experienţelor nucleare, V. A. Zorin a problemele generale ale dezarmării, te pentru dezarmare de la Ge potriva Cubei, elaborat de Agenţia cen eforturile sale îşi va aduce con Iteuter, la Puerto Plata, oraş im
subliniat că ulterior, după conferinţa trăgindu-1 înapoi la o etapă de mult neva. trală de investigaţii şi de Departamen noi aproape 1.400 de proşti le scoteam portant aflat pe litoralul nordic
experţilor tehnici din anul 1958, Sta parcursă a lucrărilor în domeniul de-' tul de Stat, urmărea debarcarea merce tribuţia la cauza păcii gene al Republicii Dominicane, mii
tele Unite, acceptau! tratativele cu zarmârii. Noi am putut constata cU Kaa aaaBBBfflg narilor in trei puncte, ocuparea unui castanele din foc cu mîiniie noastre", rale“. de persoane au demonstrat îm
privire la încetarea experienţelor nu cap de pod, consolidarea lor în această potriva guvernului Bonelli, scan.
cleare, au mizat să încheie un acord. regiune şi crearea unui guvern provi slujind „interesele marilor trusturi care Intr-un interviu acordat unui dînd: „Jos Consiliul de stat“f
zoriu, asigurarea condiţiilor pentru dez Demonstraţia a început cînd po.
lănţuirea unui război civil de proporţii timp îndelungat au exploatat 20 de ţări liţia, trimisă de către autorităţi,
mari. latino-americane“. a luat sub protecţie doi foşti po
liţişti care s-au făcut vinovaţi de
Participarea directă a guvernului SITU AŢIA M W ARGEOTB1M crime împotriva poporului în
american la pregătirea şi înfăptuirea timpul domniei dictatorului Tru-
agresiunii este confirmată şi de docu C riza politică se adînseştej jillo. Cei doi criminali şi-au gă
mentele lui San Roman, căpetenia iti- sit adăpost într-o clădire mili
BUENOS AIRES 2 (Agerpres). — Intr-un comentariu asupra situaţiei tară. Cînd mulţimea a vrut să
Agenţiile de presă anunţă că Jose din Argentina, agenţia France Presse le oprească retragerea, poliţia
Maria Guido, devenit preşedinte al Re arată că lovitura de stat „a lăsat ţara
publicii Argentina după lovitura de stat în cea mai mare confuzie politică“. A* a deschis focul, omorînd două
Kennedy, a făcut liina trecută pusă ia cale de conducătorii militari, genţia arată că scindarea dintre parti persoane şi rănind alţi demon
(Ţ)peoeuţiăfiL a m tr ie a n t călătoria sa în jurul lumii, scrie va forma sâptămîna aceasta noul gu dele argentinene se adînccşte şi mai stranţi. Activitatea portulni
Eeston, el s-a reîntors convins vern argentinean. mult, iar crizei politico-militare îi va Puerto Plata este paralizată.
că este esenţial un mai mare putea urma în prezent o criză militară,
Ziarul „La Razon" scrie că preşedin întrucât „programul militarilor nu va tn oraşul Santiago, al doilea
'Aprobarea tot mai largă de şi vor lăsa pe drumuri milioane prinzătoare şi cu avantaje efec progres pe frontul intern. Ori- tele Guido şi conducătorii militari au putea fi pus In practică fără noi difi oraş ca mărime din ţară, au avut
unde s-a dus i s-au pus între căzut de acord asupra unui program cultăţi“, Lovitura de stat, conchide co loc demonstraţii de solidaritate
care se bucură ideea1 dezarmării de oameni. tive pentru scopuri noi, nemili- bări în legătură cu problemele politic, incluzînd anularea rezultatelor mentariul, nu a rezolvat problema. cu acţiunile de la Puerto Plata.
recentelor alegeri, instituirea controlu Poliţia a folosit gaze lacrimo
generale şi totale în rîndurile Acesta este punctul de vede tare. Vor exista desigur la în rasiale, şomajul, învăţământul, lui asupra cîtorva provincii şi interzi Masele largi populare din Argentina gene pentru a-i împrăştia pe de
cerea activităţii Partidului Comunist şi îşi concentrează eforturile împotriva ac monstranţi. Doi demonstranţi au
opiniei publice americane, a dus re al fabricanţilor de arme şi ceput unele nemulţumiri. Dar ¦ transporturile. Dezbaterile din a altor partide politice precum şi co ţiunilor militarilor. Conducerea „Miş fost răniţi. Ciţiva tineri au fost
laborarea forţelor armate Ia toate actele cării pentru unitatea şi coordonarea sin arestaţi.
pe reprezentanţii marilor mono nu este de mirare că ei se stră cînd o ţară atit de energică cadrul comitetelor Congresului puterii executive. dicală“ a dat publicităţii o declaraţie
poluri producătoare de arma duiesc din răsputeri să-l impu cum este a noastră are nevoie ilustrează acelaşi lucru. Atunci în care se arată că „o dată cu desti Agenţia United Press Interna
ment Ia folosirea tot mai frec nă poporului american. Care de o dezvoltare atit de masivă cînd Administraţia cere mal Referindu-se ta situaţia actuală din tuirea lui Frondizi, procesul de des tional anunţă că in capitala Re
ventă a unui argument, pe cit este insă adevărul ? Ce ar pu a propriilor sale şcoli, transpor multe miliarde pentru regiunile Argentina, agenţia Prertsa Latina men compunere politică, început în momentul publicii Dominicane, Santo Do-
de neîntemeiat pe atit de de tea face din momentul cînd turi, construcţii publice şi do slab dezvoltate ale lumii, mem ţionează că preşedintele Jose Maria în care preşedintele, trâdindu-şi anga mingo. au avut loc, de aseme
mascator. Este vorba de reper ar începe dezarmarea generală reşte să-şi dezvolte programul brii Congresului vor să ştie ce se Guido se află faţă de conducătorii lovi jamentele, a călcat în picioare voinţa nea, ciocniri între demonstranţi
petrece in regiunile slab dez turii militare în aceeaşi situaţie criti poporului şi a opiniei publice, a atins şi poliţie.
că în care.se afla în ultima săptămînă punctul culminant".
cusiunile prezentate drept „ne de investiţii şi ajutor pentru voltate ale Americii — Mesabi Arturo Frondizi.
faste“, ale dezarmării asupra M om entana străinătate nu este nicidecum Range (statul Minnesota) partea PE SCURT « I PE SCURT
economiei americane şi deci, I "''•iii!':i(l!i:ifl!i!itill!ll|]|lili!lll' de sud a munţilor Apalachian,
asupra situaţiei oamenilor mun nevoie de un program de înar văile carbonifere din Virginia MOSCOVA. In două din principalele
cii americani. Intr-adevăr, cer EXTERN de vest şi Pennsylvania care nu
curile interesate în profiturile mări pentru a absorbi energi mai lucrează. Atunci cînd se vo E venim entele din S iria săli muzicale moscovite — în sala
realizate din înarmări se strădu cei 10 la sută dintre muncito tează fonduri federale dedicate
iesc să acrediteze, prin imense rii şi funcţionarii americani an ile noastre“. învăţămîntului în străinătate, BEIRUT 2 (Agerpres) TASS BEIRUT ?, (Agerpres). — mare a conservatorului şi în sala co-
le mijloace de propagandă pe gajaţi în prezent in diferitele cel puţin ciţiva congresmeni vor transm ite: Corespondentul din Beirut al
care le au la indemînă, ideea ramuri ale industriei de arma Problema care se pune este in să ştie unde sînt fondurile fe agenţiei France Presse transmi Ioanelor a Casei Sindicatelor — au
că desfiinţarea armelor ar pu ment ? Preşedintele Kennedy a realitate Următoarea : există sau derale pentru şcolile din ţară". Zfiarul libanez „1/Orient“ scrie te că în dimineaţa zilei dc 2 apri
tea duce la distrugerea econo înfiinţat un grup de studii for nu in Statele Unite domenii că in oraşul sirian Hoins au avut lie postul de radio Damasc a început luni probele concursului mu
miei Statelor Unite. Pornind de mat. din experţi care au sarcina oropsite pînă acum care să ab Reston arată că este nevoie de ioc ciocniri între adversarii şi transmis un comunicat al co
la bun început de la premiza dc a determina posibilităţile de soarbă capitalurile şi forţa de fonduri importante pentru a se partizanii unităţii Siriei cu Egip mandamentului suprem al ar zical internaţional „Ccaikovski”. Ast
că este inevitabilă continuarea adaptare a economiei america muncă eliberate în urma înce rezolva „problema tot mai seri tul. Ziarul relatează că trupele matei siriene în care se spune:
cursei înarmărilor, concernele de ne la condiţiile unei eventuale tării producţiei de armament ? oasă a regiunilor de depresiune dislocate în regiunea dintre Da „Comandamentul suprem se fel .s-a intrat în programul prop.riu-
armament au şi prevăzut în încetări a producţiei militare. O parte din răspuns a fost da din ţară“ şi enumără ca aflî'n- masc şi Homs au fost puse în pronunţă pentru alianţa cu toa
calculele lor pentru anul in curs Este de la sine înţeles că ame tă de comisia care a fost crea du-se într-o situaţie critica Vir stare de luptă. te ţările arabe şi în primul rînd zis al acestei importante competiţii
o creştere a profiturilor cu 20 ricanii care plătesc cheltuielile tă ia O.N.U. cu sarcina de a ana. ginia de vest, Pennsylvania, cu Egiptul, cu condiţia ca aceas
la sută. Ele au făcut chiar so de înarmare sub forma unor liza repercusiunile economice Minnesota şi alte zone ale nor •k tă alianţă să aibă o bază care să muzicale mondiale.
coteala că în 1965 cheltuielile impozite excepţional ele ridicate ale dezarmării. Concluziile aces dului industrial. CAIRO 2 (Agerpres). — garanteze cu adevărat demnita
militare ale S.U.A. care acum aşteaptă cu interes rezultatele tei comisii au fost că ajutorul După cum relatează agenţia tea Siriei şî să excludă rătăci DJAKARTA. In urma tratativelor
însumează 52,7 miliarde de do acestor cercetări. Primele con pentru ţările slab dezvoltate ar Chiar grupul de experţi creat France Presse, postul de radio rile din trecut, precum şi cu con
lari vor ajunge la peste 60 mi cluzii pe care le-au făcut cu putea absorbi fără inconvenien- de Kennedy a indicat ca nece Cairo a transmis o ştire a pos diţia să se organizeze un refe prelungite între reprezentanţii guver
liarde. Se urmăreşte sistematic noscute experţii arată că eco te cea mai mare parte a credi sare investiţii masive în dome tului de radio Alep, în care se rendum în această problemă“.
intimidarea muncitorilor şi func nomia americană s-ar putea telor consacrate în prezent de niul construcţiei de şcoli şi alte spune că în acest oraş sirian au nului Indoneziei şî ai societăţilor pe
ţionarilor, care oricum se tem adapta unei dezarmări treptate. marile puteri cursei înarmărilor, instituţii cu caracter social, dru- torităţile au arestat un grup de în cursul aceleiaşi zile coman
că ziua de miîne îi va putea Intr-un articol intitulat: „Im ceea ce ar permite să se şteargă muri, în transporturi şi în alte ofiţeri partizani ai unirii cu damentul suprem al armatei si troliere străine, aceştia din urmă au
plicaţiile economice ale dezar în mare măsură distanţa care domenii, şi mai cu seamă pentru Egiptul. riene a introdus în întreaga ţară
azvirli alături de cei aproape mării“ ziaristul american Sulz- separă astăzi dezvoltarea ţărilor studierea spaţiului cosmic şi al restricţii de circulaţie de Ia ora fost nevoiţi să accente să mărească
berger scria de curînd în „New industrializate de cea a ţărilor te cercetări ştiinţifice. •fc 20 pînă la ora 5 dimineaţa.
cinci milioane de şomeri exis York Times“: „Imensul nostru slab industrializate. Această so DAMASC 2 (Agerpres). — cota-par,te .care revine Indoneziei din
efort de înarmare ar putea fi luţie internaţională nu ar rezol, Dar după cum arăta Paul Cas. Agenţia France Presse arată Agenţia France Press relatează petrolul extras în această ţară. La
tenţi astăzi, perspectiva unei va însă decît o parte din pro- tel în săptămânalul francez „La că postul de radio Damasc a re dc asemenea că comandamentul
transformat eu o uşurinţă sur- blemele interné americane. îh- Tribune des Nations“, „toate petat de cîieva ori un apel către tratative aii participat reprezentanţi ai
Amerîci în care fabricile de ar tr-un articol publicat zilele acestea cer nu numai o repro populaţia din Alep chemînd-o să suprem a închis frontierele Si
trecute in „New York Times“, filare a creditelor şi a indus se unească în jurai armatei si societăţii petroliere engleze „Shell In
mament îşi vor închide porţile James Eeston atrăgea atenţia riene pentru „a sprijini Republi riei cu toate statele vecine. Au
asupra neglijenţei cu care tra triei, ci şi o reprofilare a felului ca Arabă Siria în lupta împotri- donezia“ şi ai societăţilor americane
tează guvernul american o serie de a gândi". va agenţilor imperialismului“. rămas deschise numai aeropor
de domenii ale vieţii interne; turile. „Stanvac“, „Calteex" şi „Panameri
„Cînd ministrul 'Justiţiei, Robert FELICIA ANTIP
can Oii Compar,)'“. /.
Comentator Agerpres
ATENA. — Ziarul „Kafhimerini" rela
tează că potrivit unor informaţii de Ia
Ministerul Coordonării gtivernul R.F.G.
a încredinţat societăţii grece „Bodo-
sakis“ comenzi penfni livrarea de ar
mament militar pentru Bundeswehrul
vest-german în sumă totală de 27 mi
lioane mărci vest-germane.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 0 Martie nr. 9. telefon : 188, 189, 75, 647. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale P-T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 19,49. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Alai“ Deva.
