Page 82 - 1962-04

Mr. m 0
C a lita tsa —obiectiv
principal
M in e. !1 V ă ii J iu lu i a u e x tr a s în p r i m u l t r i ­ Pe b a z in , el d e p ă şe şte cu 0,4 p ro c e n te n o rm a \
m e stru al a n u lu i 1S68 m ai b in e de 31.000 to n e
cărbune cocsificabil şi energetic peste p lan .
A ceasta este cea m ai bună dovadă a faptului
că s-a m uncit m ult, cu elan.,
In fru n tea întrecerii socialiste p en tru spori­
re a producţiei s-a situ at colectivul m inei Lu-
peni, u rm a t de cel ai m inei P etrila.
Succesul am in tit este lăudabil. El g aran ­
tează că m inerii îşi vor realiza cu succes an g a­
jam en tu l lu at cu p rilejul dezbaterii D irective­
lo r C.C. al P.M .R. cu p riv ire la c rite riile p rin ­
cipale ale întrecerii socialiste. P ăcat însă că a
fost um brit de o nereaiizare : conţinutul m a­
re de cenuşă In cărb u n ele liv rat p re p a ra ţiiio r.
W W W V A A .V W N A
U bi f a e i © ! 3 im portamit
iearea conştiinţei oamenilor
D ire c tiv e le C.C. al P.M .R . cu
privire la criteriile principale
ale întrecerii socialiste au pus în
fa ţa n oastră, a m inerilor, sa r­
cina de a extrage cărbune m ult
şi de o calitate cit m ai bună.
P en tru trad u cerea ei In viaţă cu
succes, com itetul de p artid al
E.M. L u p en i a lu a t o serie de
m ăsuri eficiente. M al întîi, D i­
rectivele au fo st aduse la cunoş­
tin ţa tu tu ro r m uncitorilor. D es­
pre entuziasm ul cu care au fost
prim ite ne vorbesc angajam en­
tele : extragerea peste planul
a n u a l a 30.000 to n e c ă rb u n e coc­ putea spune că în prezent, fie­
sificabil şl red u cerea co n ţin u tu ­
lui de cenuşă în cărbunele liv rat
p r e p a r a ţle i e u 1,5 la s u tă .
A ngajam entele au fost larg
p opularizate. La gazetele de pe­
rete ale sectoarelor, pe p an o u ­
rile din incinta exploatării, pes­
te tot, au a p ă ru t lozinci care
chem au pe m ineri să-şi sporeas­
că eforturile pentru a da patriei
cărbune m ai m it şi m al bun.
C om itetul sindicatului, la rîndul
său, a fost înd ru m at să acorde
to ată aten ţia organizării cit m ai
judicioase a întrecerii socialis­
te, avînd ca obiectiv p rin cip al
calitatea producţiei. Aşa se face
că in iţiativ a m inerilor din Te-
liu c : „Nici u n vagonet de m i­
nereu rebutat“, îm brăţişată anul
trecu t de colectivul sectorului
n i, a fost extinsă la toate sec­
to a re le şl brigăzile. P u şc a re a se­
lectiv ă şl ale g e re a m a n u a lă a
sterilu lu i In a b a ta je şl la p u n c ­ ş.a.m .d. In plus, în c u rte a în ­
tele de în cărcare au co n stitu it
n rin cin alele căi fo lo site de m l-
c ^ r î pfehtru a o ap lica cu succes.
D ar, p en tru ca aceste m etode
clasice de sep arare a sterilului
să fie folosite intens la to ate
brigăzile, com itetul de p artid
şi-a în d rep tat aten ţia sp re crea­
rea în această direcţie a unei
opinii de m asă. Acest lucru a
Pornind de la o adunare
a organizaţiei de partid
La prepuraţia din Lupeni, so­
seşte tot cărbunele cocsifica­
bil extras la m inele Lupeni,
Uricani şi Vulcan. De aici el
ia drum ul cocseriilor. Munca
preparatorilor şi m :aî ales r e ­
zultatele ei, sînt m u lt in flu en ­
ţate de calitatea producţiei a-
cestor exploatări. Şi, cum in
p rim u l trim estru al anului 1962
conţinutul de steril in cărbu­
nele prim it a depăşit norma
admisă (la m ina Uiicani în­
deosebi), este de la sine în ­
ţeles că şi efortul lor a fost
mai m are. Aceasta, iese in evi­
dentă şi m ai m ult dacă se are
în vedere faptul că cenuşa glo­
bală In cărbunele p rep a ra t o.
fo st redusă cu 0.5 p u n cte, iar
in cărbunele cocsificabil cu 0,4
puncte. De asemenea, um idi­
ta tea globală a fost redusă şl
ea cu 0,1 puncte fa ţă de plan.
Se poate munci mai bine
In prim ele trei luni de m un­
că din acest an, activitatea
tehnico-econom ică a m inerilor
de la V ulcan nu s-a ridicat la
nivelul cerin ţelo r. R ă m în e re a In
urm ă a lucrărilor principale de
pregătiri, o seam ă de deficien­
ţe de ordin tehnic şi organi­
zatoric, au făcut ca m ina să în ­
cheie această perioadă cu un
m inus de producţie de 2207
tone de cărbune fa ţă de sar­
cina plan ificată. Nici cu cali­
ta te a cărb u n elu i e x tra s nu se
pot m îndri m inerii, tehnicienii
şi inginerii de aici. In lunile
ianuarie şi februarie, procentul
de cenuşă In cărbunele de la
V ulcan a fo st cu 1,2 la s u tă şi,'
respectiv, cu 0,5 Ia s u tă m ai
m are decît normla adm isă. A bia
în lu n a m a rtie colectivul a
reu şit să se încadreze In n o r­
m ele calitative, obţinind un căr­
bune cu procent de cenuşă re ­
d u s c u 1,3 la s u tă f a ţ ă d e n o r ­
mă. In prim a decadă din a p ri­
înî n t r e c e r e
adm isă. D epăşiri au fost înregistrate la to a ­
te exploatările, cu excepţia m m elor Lupeni şi
V ulcan (aceasta din - m ă , s-a în cad rat în
norm ă).
In paginc de faţă ne propunem să analizăm
cauzele care au condus Ia crearea acestei stă ri
de lucru, felul în care s-au p reo cu p at o rg an i­
zaţiile de p artid , de sindicat şi conducerile
telinico-adm inistrative ale exploatărilor de îm ­
b u n ătăţirea calităţii producţiei, lipsurile m ani­
festate în activ itatea lor şi m ăsurile ce tre ­
buie luate p en tru ca în viitor, din abatajele
m in elo r C.C.V.J. să fie e x tra s c ărb u n e m u lt şi
de bună calitate.
reu şit să-l realizeze în prim ul
rîn d cu aju to ru l unui la rg colec­
tiv de agitatori. Sabin G hloan-
că, D um itru B rezeanu, A lexan­
d ru Condoiu de la sectorul UI,
A ndrei Lucaci, D um itru Ven-
czel şi Vasile M eszaroş de la sec­
to ru l IV B, L a d isla u K oss şi Ni-
col ») M oga d e la s e c to ru l I B,
Io an P o p a de la sectorul II şi
alţii, au fost m ereu în m ijlo­
cul m inerilor, vorbindu-le despre
im p o rtan ţa reducerii co nţinutu­
lui de cenuşă în cărbune şi căile
p rin care p o ate fi realizată. Aş
care m em b ru şi c a n d id a t de
partid, este un adevărat ag ita­
to r la locul său de m uncă. Ca
dovadă este fap tu l că a devenit
obişnuinţă că ori de cîte ori a p a ­
re steril pe tran sp o rto r, acesta
să fie o p rit şl să se organizeze
discuţii operative cu brigada
p entru în d rep tarea situaţiei.
In tr-o serie de sectoare au fost
create chiar brigăzi artistice de
ag itaţie. Cele de la secto arele JI
şi III, m al ales, au ad u s o co n ­
tribuţie însem nată la Îm bunătă­
ţirea calităţii producţiei.
P entru popularizarea rezulta­
telor bune ale brigăzilor de m i­
neri şi a m etodelor lor de m u n ­
că, com itetul de p artid a folo­
sit toate form ele de a g ita ţie :
panouri, gazetele de perete ale
sectoarelor şi exploatării, staţia
de radioficare, conferinţe
treprinderii, pe un panou afişat
la loc vizibil, s-au tre c u t cu re ­
gu laritate realizările o b ţinute de
brigăzi şi se cto are în în tre c e re a
socialistă. B ineînţeles, fă ră a fi
neglijate rebuturile.
E ste necesar însă, să fie am in ­
tit că condiţiile p en tru realiza­
rea ritm ică a planului de p ro ­
ducţie şi reducerea conţinutului
de cenuşă în cărbune, au început
Dar, să ne oprim asupra cî-
torva din căile prin care s-a
ajuns la aceste rezultate. In
cursul lunii ianuarie, biroul or­
ganizaţiei de partid a convo­
cat com uniştii intr-o adunare
generală pentru a discuta pro­
blema calităţii producţiei. Mo­
m entul a fost ales cit se poate
de bine. Ei aveau proaspăt in
m inte deficienţele şi greutăţile
întîm pinate anul trecut, mai
ales cu u m id ita te a , şe d in ţa a,
fost vie. animată. Oamenii au
venit cu propuneri concrete,
pentru fiecare loc de m uncă. In
ţelul acesta, hotărîrea adoptată
a constituit un amplu plan de
m ăsuri: în unele adunări ale
organizaţiei de bază şi In con­
sfătuirile de producţie, se va
dezbate şl calitatea producţiei ;
pe tem a îm bunătăţirii calităţii
se vor ţin e consfătuiri cu agi­
lie, Ia V ulcan cu c a lita te a se
stă Iarăşi b in e : procentul de
c e n u ş ă în c ă rb u n e e s te c u 1,7 nici com itetul de partid. El n -a
la su tă sub norm a adm isă.
De unde provine această si­
tu a ţie In p riv in ţa indicilor c a ­
litativi ?
La m in a V u lcan , ca şi la a lte
exploatări, unde în unele luni
producţia nu a fost la înălţi­
m ea c e rin ţe lo r, s-a d a t m a l
m ultă aten ţie cantităţii, negli-
jîndu-se calitatea cărbunelui.
Aşa se explică de ce în ia n u a ­
rie şl februarie procentul de
cenuşă in cărbunele blocuri a
fo st m a re , d e p ă ş in d c u 5— 13
la su tă norm a adm isă. S-a dat
cărbune cu m ult şist vizibil la
to ate sectoarele şi chiar de
unele brigăzi fru n ta şe . Nici
m aiştrii şi inginerii nu au de­
pus suficiente eforturi pentru
îndeplinirea m ăsurilor tehnlco-
organizatorlce m enite să asigure
un cărbune de calitate bună.
JUME MEET. ©A 8Ü1
-VNAA^A/WSAAA/N
VW W W W WV'
a fi p reg ătite încă din anul tre ­
cut. Cu ocazia p relu crării cifre­
lor de p la n pe a n u l 1962, com i­
tetul de p artid a întocm it un
am plu plan de m ăsuri, care a
fost tra d u s In v iaţă întocm ai.
C onducerea exploatării a fost în ­
d ru m ată să asigure condiţii o p ­
tim e de lucru p en tru brigăzi, să
întărească asistenţa tehnică la
locurile de m un că şi să ridice
necontenit nivelul tehnic al p ro ­
ducţiei. T oate acestea, au adus
o contribuţie su b stan ţială la în ­
reg istrarea in prim ul trim estru
al anului a unui plus de peste
11.400 to n e c ă rb u n e co csificabil
şi la ceea ce este m ai im p o rtan t:
reducerea conţinutului de cenu­
şă In, cărbunele liv ra t p rep ara-
ţie i cu 0,7 la s u tă .
IOAN DIOANCA
secretarul comitetului de partid
E. M. Euprmi
tatorii ; pe sitele de şlam să
se întrebuinţeze num ai îm pleti­
turi de 0,8— 1 m m .; alegerea
şistului bloc la benzile de clau-
baj să se facă cu toată m in u ­
ţiozitatea — iată numai cîteva
din măsurile stabilite. La bi­
roul organizaţiei de bază şi la.
conducerea întreprinderii exis­
tă o evidenţă strictă a felului
in care ele au fost duse la în ­
deplinire. Urmărind-o rezulta­
tele nu te m ai miră. Acum,
personalul de la spălătorie, flo-
taţie şi încărcare este instruit
zilnic, concret, cu ceea ce are
de făcut. Flotatorii au urm at
un curs de ridicare a califică­
rii. In curind ll vor u rm a Şi
încărcătorii şi spălătorii. A fost
pusă in funcţiune m aşina de
ze ţa j nr. 3. S -a e fe c tu a t un
schimb de experienţă cu vrepa-
ratorii din Petrila ş.a.m.d.
De calitatea cărbunelui nu s-a
o cu p at în su ficien tă m ăsură
an alizat la tim p cauzele care
au dus la depăşirea procentu­
lui adm is de cenuşă, n-a u rm ă­
rit felul cum organizaţiile de
p a rtid au a v u t In c e n tru l p re o ­
cupărilor lor această problem ă.
C u to a te acestea, în iurta
m artie şl In aprilie s-a făcut
o cotitură serioasă în p ri­
vinţa calităţii. La fiecare
sector, In a b a ta je , s-a in te n ­
sificat aleg erea şistului vizibil,
la separaţie a fost m ărit nu­
m ăru l de posturi p re sta te la
banda de claubaj.
D rept urm are în prim a p arte
a lunii aprilie se observă o
sim ţitoare reducere a procen­
tului de cenuşă din cărbunele
blocuri, adică acolo unde se
face o bu n ă selecţie în aba­
taje.
Ing. GK. DUMiTRESCU
T O ffitlE STO A LBM TO O I
Inginerii şi maiştrii
controlori activi
In luna ianuarit a acestui an, eon*
ţinutul de cenuşă în cărbunele extras
din abatajele minei Petrila a fost mare.
Sesizîndu-sc de acest lucru, cemiietul
de partid, împreună cu conducerea teh-
nico-administrativă a exploatării, au
luat imediat măsuri. Intre altele, s-a
organizat o agitaţie vizuali concretă pe
tema calităţii cărbunelui. La poarta
principală a fost Instalat un panou ma­
rc unde sînt înscrise zilnic echipele
care dau şist vizibil in cărbune. Şi tot
acolo se atrage atenţia celor care exs
trag cărbune de slabă calitate.
Măsurile acestea au avut efect. In
luna martie s-au obţinut realizări fru­
moase. Iată o dovadă că atunci cînd
există preocupare se poate munci bine.
(Su toate acestea, la mina Petrila —
—ca şi la celelalte mine de altfel —
există încă rezerve nefolosite. Contro­
lul calităţii cărbunelui, de pildă, se
lasă aici — în majoritatea cazurilor —
în seama controlorilor G.G.V.J. Aceş­
tia însă efectuează mai mult un con­
trol constatativ, la „zi“ ; cu alte cu­
vinte ei nu pot face control pe fază de
producţie, şi cu atît mai puţin pot da
îndrumări tehnice. Bineînţeles că exis­
tă o motivare justificată în această di­
recţie. Nu-i justificată însă âelăsarea
personalului mediu tehnic şi ingineresc
de la mină în ce priveşte controlul ca­
lităţii cărbunelui. Fiecare brigadă de
mineri este îndrumată îndeaproape de
cîte un m aistru; fiecare sector are în
nomenclatorul său cîţiva ingineri. Aşa­
dar, forţe există. Numai că toţi aceşti
oameni se ocupă aproape exclusiv de
cantitate. Iată şi o dovadă. I-am cerut
şefului sectorului IV să ne indice cîţiva
maişfrl care dau rrintfă atenţie calităţii
cărbunelui. Ni s-a răspuns că aseme­
Unul din sectoarele care au înre­
gistrat cele mai bune rezultate în
lupta pentru îmbunătăţirea calităţii
producţiei la E.M. Lupeni, este secto­
rul II. Colectivul de tnuncă al aces­
tui sector a rebutat în primul tri­
mestru al anului cele mai puţine va-'
gonete cu cărbune. Aceasta, datorită
aplicării unor judicioase măsuri teh-
nico-organizatorice şi extinderii la
toate brigăzile a iniţiativei: „Nici
un vagonet de cărbune rebutat".
Dar, faptul că s-au obţinut rezul­
tate bune se datorează în cea mai
mare măsură îndrumării îndeaproa­
pe de către biroul organizaţiei de
bază a întregii activităţi a sectoru­
lui, desfăşurării în rîndul muncitori­
lor a unei susţinute munci politice
Din cele de mai sus se des­
prinde că minerii Văii Jiului
au înregistrat in prim ul tri­
m estru al anului un succes de
seamă in realizarea planului
de producţie. La calitate insă,
au rămas în urmă, excepţie
fă cin d doar co lectivu l E. M.
Lupeni. Această stare de lu ­
cruri este departe de a oglin­
di posibilităţile existente. In
prim ul rînd pentru că la baza
ei nu stau cituşî de puţin m o­
tive obiective. Unii tovarăşi
din conducerea exploatărilor
înclină să caute o justificare
in co n d iţiile de ză că m în t. Or,
este exclus ca acestea să se
schimbe brusc, de la un tri­
m estru la altul (După cum se
ştie, anul trecut, pe C.C.V.J.
s-au obţinut realizări frum oa­
se, a tît la c a n tita te cit şi la
calitate). R ealitatea este că
) anul acesta problema calită-
j ţii producţiei a fost neglijată.
> C om itetele de partid ale ex-
> ploatărilor şi conducerile teh-
! nico-adm inistrative ale aces-
> iora, şi-au îndreptat atenţia
> doar asupra sporirii extrac-
j ţi ei. Ele n -a u urm ărit apli-
i carea la locurile de m uncă a
[ puşcării selective şi alegerea
* m a n u a lă a sterilu lu i In aba-
) taje şi pe căile de acces.
j Cel mai sem nificativ exem -
nea exemple nu pot fi date. E posibil
oare ? Se are de zis organizaţia de
partid ?
Ba mai mult, se întîlnesc cazuri cînd
unii maiştri şi ingineri, în loc să tragă
Ia răspundere brigăzile care dau cărbu­
ne de slabă calitate, vin cu argu­
mente în faţa controlorilor. Toate aces­
te argumente cad însă. <3ăc.i indiferent
în ce condiţii se lucrează, nu-1 permis
să se lase piatră în cărbune. Gît pri­
veşte condiţiile tehnice în care se lu­
crează în unele abataje, acestea trebuie
în aşa fel asigurate încit să se poată
face alegerea şistului. Bineînţeles că
acest lucru, tot inginerii şi maiştrii
trebuie să-I facă.
Se mai întîlncşte un aspect. Unele
brigăzi — e drept numărul acestora e
mic — în dorinţa de a nu li se rebula
producţie pentru şist vizibil, puşcă ex­
cesiv. Normal, în asemenea cazuri, ste­
rilul şi cărbunele se fărâmiţează îneît
nu mai poate avea Ioc o alegere ma­
nuală. Dar cenuşa în cărbune e tot în
proporţie ridicată. Prin urmare, calita­
tea c slabă şi se depăşeşte şi consu­
mul de exploziv. Evident, organizaţiile
de partid şi cele sindicale, inginerii şi
maiştrii, au datoria să combată aseme­
nea manifes'TÎ.
Aşadar controlul calităţi se face r.e-
corespunzător. Nu există în această di­
recţie operativitate, o preocupare susţi­
nută. Po ibîh'făţi pentru a munci mai
bine există însă. Iniţiativa creării unor
echipe de control -bşterc — aşa cum
s-a făcut 1- sectorul II! al minei Te-
liuc — credem că ar putea fi aplicată
şi aici. Principalii controlori ai calită­ bune şi c a re sîn t fru n ta şe In
ţii trebuie să fie însă ingir^rii şi mai­
ştrii 1
Ing. N. ANDRONACHE
de masă în sprijinul îmbunătăţirii
calităţii producţiei
Iatâ-i în fotografia de faţă pe
Andrei Nagy, secretarul organizaţiei
de bază P.M.R-, Adalbert Balint şi
Legean Doroftei, membri ai birou­
lui, împreună cil şeful de sector,
discutînd despre posibilităţile exis­
tente pentru a reduce în continua­
re cenuşa din cărbune.
Intre altele ei au hotărit să se ia
astfel de măsuri care să asigure ce­
le mai !)••-¦> condiţii de selecţionare
a steriluluf din cărbune în abata­
je şi pe căile de transport. In acest
sens se va face un iluminat cores­
punzător în toate locurile de muncă,
se va extinde metoda puşcării se­
par, te a intercataţiilor sterile.
cO
piu de acest fel ni-l oferă
E.M. Lonea. Au existat zile
cînd de la această exploa­
tare a sosit la prepuraţie căr­
bune bulgări cu peste 50 la
sută cenuşă. Faptul este cu
atît mai condamnabil, cu cit
la sortim entul respectiv sint
cele mai mari posibilităţi de
alegere a şistului. Oare com i­
tetu l de partid, com uniştii de
aici, n-au nim ic de spus?
Lucrurile nu se prezintă
m ai bine nici la Uricani. Aici
conţinutul de cenuşă In căr­
bunele extras In prim u l tri­
mestru depăşeşte cu un pro­
cent pe cel admis. O ju stifi­
care, intructtva obiectivă, ar
fi exp lo a ta rea stra tu lu i 3, care
este în epuizare şi are m ulte
intercalaţii. Ea nu este însă
deplină, deoarece o urmărire
minuţioasă a calităţii, pe zile,
scoate in evidenţă fa p tu l că
in prima parte a lunii calitatea
cărbunelui extras este bună.
De ce n u poate fi şi In res­
tul tim p u lu i la fe l ? P entru
că se m unceşte In salturi şi
aceasta dăunează calităţii.
Vorbind despre organizarea
m uncii, se m a i p o ate arăta Şl
un alt aspect. La E.M, A n i­
noasa de pildă, se m anifestă
tendinţa ca tínele brigăzi, in
prim ele ore de şut, să iro-
4. ^ -«LV % ^ L -*>-*î>
VALOAREA «MIJI PROCENT
20
APARTAMENTE
400
FRIGIDERE ,p w a $iY •
400 COSTUME
STOFA CAMGARN
75 APARATE DE
RADIO LNESCU‘
10000 for
ZAHAR °
lată ce reprezintă scăderea cu 1 la sută a conţinutului de cenuşă în cărbun
ne!e extras în cursul unui trimestru de minerii Văii Jiului.
Munea sindicală —
a u !vel mai ridicat
In cu rtea m inei Aninoasa
sînt o m ulţim e de lozinci şl
p a n o u ri. U n a d in tre ele îl în ­
deam nă pe m ineri să aleagă
cu g rijă şistul astfel îneît să
nu Înregistreze nici un vagonet
de cărbune rebutat. Cu m ult
interes sînt urm ărite inscrip­
ţiile de pe panoul calităţii.
Aici se a ra tă zilnic care ech ip e
au lăsat steril vizibil in c ă r­
acţiunea pentru îm bunătăţirea
calităţii.
P înă aici to tu l e bine. Şi dacă
ai avea in vedere doar a tît, al
crede că întrecerea pentru ca­
litate este bine organizată, că
m unca sindicală în această di­
recţie se desfăşoară la un ni­
vel ridicat. In re a lita te insă
lucrurile stau altfel. Despre ca ­
litate se discută puţin, m ăsuri
pentru îm bunătăţirea calităţii
cărbunelui sint şi m ai puţine.
Să exem plificăm .
C o n sfătu irile d e p ro d u cţie se
organizează de obicei cu reg u ­
laritate. Şl oam enii discută
m ulte lucruri aici. T o ate Insă
oscilează In ju ru l d ep ăşirii p la ­
nului de producţie. „Tonele
peste plan“ constituie preocu­
parea aproape exclusivă a tu ­
tu ro r m in erilo r, m a iştrilo r şi
inginerilor. A şadar 'despre c a ­
litate» — foarte puţin. De unde
provine acest neajuns ?
R ăsp u n su l l-a m g ăsit In dis­
c u ţia a v u tă cu tov. ing. Ioan
D um itraş, şeful sectorului I şl
m em bru In com itetul sin d ica­
tului m inerilor din A ninoasa.
Am răsfoit şl un referat pre­
zentat de dînsul la o consfă­
tuire de producţie recentă.
Acolo am c o n sta ta t că se vorbeş­
te despre realizarea angajam en­
m€ IL IU
sească tim pul. Abia spre sfir-
şit se trece vlrtos la lucru. Or,
este normal că in felul acesta,
calitatea să fie neglijată.
Bineînţeles eă aceste stări
de lucruri se p o t in tiln l la
to a te exploatările C.C.V.J. ; ia
unele m at p uţin, la altele m ai
m u lt.
Lucruri prea bune nu se pot
spune nici despre felul în care
se execută controlul calităţii
producţiei. De obicei acesta
este lăsat pe seama maiştrilor
şi teh n icien ilo r de sector, FA,
fiind m ai m u lt interesaţi in
realizarea planului, nu rapor­
tează întotdeauna situaţia
reală. Aşa se face că nu se
iau la tim p cele m ai eficiente
măsuri pentru îndreptarea lu­
crurilor, iar din abataje por­
nesc la zi m u lte va gonete cu
steril. De aceea, ar fi bine
ca conducerea C.C.V.J. să se
gindească la o m ai bună or­
ganizare a m uncii grupelor
sale de control. In lim ita po ­
sibilităţilor, ar f i bine ca la
fiecare m ină să existe organe
de control, imparţiale, apar-
ţin ln d de com binat. Acestea să
exercite controale cit ?nai dese
(chiar ziln ice), n u n u m a i la
suprafaţă, ci şi în subteran,
avînd dreptul să propună m ă­
suri îm potriva acelora care
V •*. VV"*-^.-V-1V<VV-<V<VTa, <3.-^,-V'V H -v %-V-VV ¦*» - -a 1-ţ! ¦»
on?. 8
!Bfeál!lili
*
i
J
____ !
¦
telor... ca şi cînd m inerii s-ar
fi an g a ja t doar să depăşească
planul de producţie. De fapt, dacă
analizăm m ai Îndeaproape si­
tuaţia, constatăm că aşa stau
lucrurile. Se an g ajează m inerii
să îm bunătăţească calitatea
cărbunelui, dar la general. Un
angajam ent ca de pildă, să nu
rebuteze nici un vagonet de
cărbune, se întllneşte rar. D ar
brigăzi care n -a u re b u ta t luni
in şir nici un vagonet de c ă r­
bune e x is tă : cele conduse de
com uniştii V asile M ănăllă şl
Ioan D avld, sint doar cîteva.
Prin urm are, deficienţele por­
nesc de la pregătirea consfă­
tu irilo r de producţie. Lipseşte
caracterul tem atic al acestora.
C om itetele sindicale de secţie
n -a u reuşit să facă din pro­
blem a calităţii obiectivul tu tu ­
ror discuţiilor. Şl atu n ci an g a­
jam ente concrete nu s-au luat,
propuneri nu s-au făcut.
Şl încă ceva. Cu to ate că
există ch iar în cadrul aceluiaşi
sector brigăzi fru n taşe în lupta
pentru depăşirea planului de
p ro d u cţie şi c a lita te , Iar altele
răm ase In urm ă, nu s-a u orga­
nizat schim buri de experienţă.
Or, acest lucru p u te a şl era
necesar să se facă. P rlm -m ai-
strul m iner Ioan Cosma şi m ai­
ştrii Z aharta Costea şl Ioan
Bledea ar fi p u tu t îm părtăşi
din ex p erien ţa lor, în vrem e
ce m aiştrii Vasile M Ihu şi V a-
sile F od o r a r fi v ăzu t con cret
cum se organizează bine, p e
parcursul celor 480 de m inute,
lucrul în ab ataje. Şl atunci,
aceştia din u rm ă n-ar m ai
m unci in asalturi la sfîrşlt de
şut şl deci n-ar neglija selec­
ţio n area şistului in subteran.
A. N.
nu respectă norm ele de cali­
ta te şi să dea îndrum ările cu­
venite.
Un accent deosebit va tre­
bui să se pună In viitor pe în­
tărirea m uncii politice de m a ­
să la exploatări. C om itetele de
partid vor trebui să depună
toate eforturile pentru a a-
junge acolo Incit fiecare m i­
ner să acorde aceeaşi im por­
ta n ţă ca lităţii producţiei, ca
şi cantităţii. In acest scop.
ele pot folosi colectivele largi
de agitatori şi toate form ele
de agitaţie. M etoda folosită
de com itetul de partid al m i­
nei Lupeni de a crea colective
de agitatori pe locurile de
m u n c ă s-a d o vedit a fi cit se
po a te de eficace. Apoi, corni
tetele de partid, pot îndruma
com itetele sindicatelor, să or­
g a n izeze pe sectoare, co m is1',
de control obs.te.se a caUt.ăfr
producţiei, schimburi ăe ex
perienţă intre brigăzi ş.a.m d
întărirea m uncii politice d'
masă, o întrecere socialistă în­
sufleţită, o cit m ai bună or­
ganizare a m uncii şi asigu­
rarea unor condiţii optim e de
lucru pentru brigăzi, sînt căile
cele mai sigure care pot con­
duce pe m inerii Văii Jiului W
extragerea unor cantităţi sno
vite de cărbune de cea mai
bună calitate.
á