Page 84 - 1962-04

P R O L E T A R I DIN TOATE ŢĂRI LE, V N lŢ l-V A

Au terminat Ritm intens
însămînţatul porumbului
Colectiviştii din D aia au în­
g c ăo cscw sescK sc^ o .’ ceput sem ănatul porum bului.
C ele 11 t r a c to a r e şi t o a te a t e l a j e l e
I n seara zilei de 17 zilei, arăta că s-a u sem ănat X G.A.C. a u fost re p a rtiz a te la în-
aprilie, M ihai Dobîriă preşe­ să m în ţa tu l su p rafeţei de 600
dintele G.A.C. Cistei şi loan cu porumb dublu hibrid 30 g hectare planificată pentru cul­
Dărămuş, inginerul agronom, tu ra porum bului.
nou venit in gospodărie, îm ­ de hectare. Ziua urm ătoare w
preună cu tractoriştii Sabin Zilnic se însăm înţează aici
Varvara Nicolae Gaia şi bri­ a fo st şi m ai sp o rn ică : 40 c îte 50— 60 h a. In p rim e ­
gadierii de clm p loan Dobir- le zile, dăienii au sem ăn at
Anal XIV. Nr. 2281 Joi 26 aprilie 1962 4 pagini 20 bani tă şi Simion Sirbu, la şedin­ ha. semănate. ® p e s te 100 h e c ta re . P e n tr u a a s i­
ţa de lucru pentru planifica­ gura un ritm intens sem ăna­
rea operativă, au repartizat ...Seară de seară, cistefenil tului porum bului, colectiviştii
lucrările pentru flecare echi­ au h o tărît să folosească şi an i­
pă şi tractorist. A doua zi a raportau la raion situ a ţia în- Ş, m alele de m uncă din p ro p rie­
şi început sem ănatul porum ­ ta te a personală. D ato rită aces­
bului. Două tractoare arau, săminţării porumbului. In te i m ă su ri, în c e p în d d e ie ri, 25
iar două sem ănau. Ca m inui- aprilie, la G.A.C. D a ia se. ib să-
CAT $ tori la maşinile de semănat cea de-a 7-a zi, 24 aprilie, m înţează cu un ritm de circa
i au fost desemnaţi colectiviş- 100 h a . p e zi.
al IlI-lea al P artid u lu i M uncitoresc Rom în hi această privinţă 7 tii Simion Serbu şi Virgil raportul lor a fost m ai scurt
se îndeplinesc cu succes. S-a asigurat o com poziţie bună a Sirbu, cu experienţă în aceas- Cu sprijinul
partid u lu i, nivelul conştiinţei şi p reg ătirii politico-ideologice a C- tă m uncă. T ra cto riştii n -a u ca o ric ih ă : ,,În trea g a su p ra ­ mecanizatorilor
m em brilor şi can d id aţilo r de p a rtid este în continnă creştere, j stat o clipă. Atelajele proprii
Jri zilele de 23— 25 a p rilie a_c. a a v u t loc ş e d in ţa p le n a ră s-au în tă rit şi m ai m u lt u n ita te a şi coeziunea rîn d u rilo r p a rti­ t în n u m ă r de 23, au fo st şi faţă planificată pentru oul- & La însămînţatul celor aproape 150
a C om itetului C entral al P artid u lu i M uncitoresc R om în. dului, co m b ativ itatea m em b rilo r şi c a n d id a ţilo r de p a rtid . ş ele folosite din plin... ha. cu porumb, la G.A.6. din Orăştie,
tura porum bului a fost însă- ^ o contribuţie de seamă şi-au adus-o
L a şedinţă au lu at p a rte m em brii şi m em brii supleanţi ai O rganele şi o rg an izaţiile de p a rtid vor tre b u i să acorde In Seara tîrziu, la şedinţa şi mecanizatorii Ervin Raitz, llie An­
C o m itetu lu i C en tral, m in iştrii, şefii se c ţiilo r C.C. al P.M .R., co n tin u are aten ţie deosebită p rim irii în p a rtid a m uncitorilor I' operativă, scurtul bilanţ al m în ţa tă “. $ drei, Toader Oniţescu, Vasilc Bărbii
prim ii secretari ai C om itetelor regionale de p artid , preşedinţii din in d u strie şi construcţii. şi Gheorghe Tai, permanentizaţi aici
* I2 cu brigada.
C om itetelor executive ale sfatu rilo r po p u lare regionale, cadre 'P len ara c o n sta tă că u n m are n u m ă r de ţă ra n i care p a rtic ip ă
de conducere din M inisterul A griculturii şi din in stitu tele de activ la v iaţa politică şi obştească, m uncesc cu răspundere Din raionul Alba, înace- Lucrîndit-se intens la pregătirea
cercetări agricole. şi devotam ent p e n tru în fă p tu ire a politicii p a rtid u lu i, doresc terenului şi Ia semănat, s-a reuşit s*
să intre în p a rtid . P entru îndeplinirea sarcinilor m ari care eaşi zi cu cei dinCistei, au | se însămînţeze cu porumb, zilnic, peste
In cadrul dezbaterilor, la care au luat p arte num eroşi stau In fa ţa p artid u lu i la sate, p len ara consideră necesar să 30 dc ha.
vorbitori, p len ara a făcut b ilanţul activităţii desfăşurate de fie p rim iţi în p a rtid u n n u m ă r m ai m are de colectivişti, spre term inat de insăm înţat su­
p a rtid în dom eniul tran sfo rm ării socialiste a agriculturii. în ­ a se în tă ri org an izaţiile de p a rtid din gospodăriile colective.
cheierea cu m ult înainte de term enul stabilit de C ongresul al p ra fa ţa de 170 ha, cu p o ­
Tll-lea al P artid u lu i M uncitoresc Rom în a colectivizări! a g ri­ în tru eît un num ăr însem nat de intelectuali, care au adus o
culturii a fost ap reciată de p len ară ca o m are victorie a p a rti­ contribuţie activă, valoroasă la în făp tu irea politicii p a rtid u ­ rumb şi colectiviştii din Şard.
dului şi a în treg u lu i popor în op era de desăvârşire a co n stru c­ lui, solicită să fie p rim iţi în rîn d u rile lui, este necesară îm ­
ţiei socialism ului, — ca o expresie stră lu c ită a în cred erii şi b u n ătăţirea m uncii de p rim ire în p a rtid a intelectualilor. Unnînd exem plul cisteienilor,
hotărârii cu care ţărănim ea urm ează calea a ră ta tă de partid.
O rganele şi organizaţiile de p a rtid să se preocupe sistem a­ vecinii lo r ,' colectiviştii din
P le n a ra a dezbătut p ro p u n erile prezentate de B iroul P o­ tic de m unca în rîndurile fem eilor, atrăgîm lu-le în toate ac­
litic al C.C. al P.M .R. cu p riv ire l a : ţiunile politice, econom ice, sociale ; să fie p rim it în p a rtid un Obreja, ieri, 25 aprilie, au
num ăr m ai m are de fem ei de la oraşe şi sate, fru n ta şe în p ro ­
— reorganizarea conducerii agriculturii potrivit cu necesi­ du cţie şi active în m u n c a o b şte a sc ă . raportat şi ei term inarea în-
tă ţile n o ii etap e de dezv o ltare a ei, p e n tru a î se a sig u ra o
conducere ştiinţifică şi u n itară, a crea condiţii p en tru p artici­ P len ara a h o tă rît m odificarea u n o r prevederi ale S tatu tu lu i săminţării porumbului pe în­
p area la conducerea agriculturii a celor m ai p reg ătite cadre, partidului corespunzător m ăsurilor adoptate.
treaga suprafaţă planificată.
care lu crează n em ijlo cit în p ro d u cţie, şi a se a sig u ra o le g ă ­ în încheierea lucrărilor plenarei a lu at cuvîntul tovarăşul
tu ră strîn să a organelor de conducere cu unităţile agricole de G heorghe G heorghiu-D ej, prim -secretar al C om itetului C entral in fre i zile — 100 ha.
p ro d u c ţie : al P artid u lu i M uncitoresc Rom în, care a evidenţiat în se m n ă ta ­
tea istorică a încheierii colectivizării, şi în num ele B iroului ~ Gu trei zile în urmă, colectiviştii din satul Aurel Vlaicu, : «ivind
— redistribuirea cadrelor în agricultură p en tru a se asigura Politic a adus calde felicitări organelor şi organizaţiilor dc făcute din timp pregătirile, au început semănatul porumbului. Folosind
încă în acest an cadre de specialişti cu studii superioare p en ­ partid, activului de p artid , tu tu ro r m em brilor partidului, acti­ la maximum capacitatea celor 3 tractoare şi semănătorile de la S.M.T.,
tru fiecare gospodărie agricolă colectivă ; vulu i fă ră de p a r tid care au d e sfă şu ra t o p e rse v e re n tă şi ei au reuşit ca pînă ieri. 25 aprilie, să însăniîiifcze cu porumb 100 hec­
en tu ziastă m uncă poîitico-organizatorică în vederea încheierii tare din suprafaţa de pesie HO ha. plani/icatâ.
— îm b u n ătăţirea organizării şi conţinutului învăţăm ântului tran sfo rm ării socialiste a agriculturii.
agricol, legarea Iui m ai strîn să de practică, p en tru ca num ărul
şl nivelul de p re g ă tire a cad relo r pe care le form ează să co­ V orbitorul a caracterizai im p o rtan ţa deosebită a m ăsurilor a.
resp u n d ă cerinţelor ag ricu ltu rii socialiste în co n tin u ă dezvol­ doptate de p len ară şi a în făţişat sarcinile ce stau în fa ţa organe­
tare ; lor şi o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid cu p riv ire Ia dezvoltarea co n tin u ă a
agriculturii socialiste, creşterea producţiei agricole, în tărirea con­
— răspândirea cunoştinţelor agricole în m asele ţărăn im ii tin u ă a activităţii p artid u lu i la sate, realizarea cu succes a
colectiviste. obiectivelor înăveţe tra sa te de C ongresul al IlI-lea al P a rtid u ­
lui M uncitoresc Rom în în toate dom eniile construcţiei socialiste.
T oate propunerile au fost adoptate în unanim itate.

P ropunerile privind reo rg an izarea conducerii agriculturii
vor fi p u se în d ezbaterea S esiunii ex trao rd in are a M arii
A dunări N aţionale,

P lenara a adoptat o h o iărîre cu privire la în tărirea con­
tin u ă a rîn d u rilo r partid u lu i. Sarcinile stabilite de Congresul

ţi ŞTIRILE ZILEI
In to a te secţiile m arelu i C om ­ ţa rid ieîn d u -se la p este 310 kg.

binat siderurgic din H unedoara Succese de seam ă au obţinut şi

sc desfăşoară o însufleţită în ­ fu rn aliştiî de la secţia H-ă, Maşini de cusuf 750 bucăţi m a şin i de cusut. inginera Maf i a D o g a ru 'd e la G .A .C .'d in Pricaz verifică , calitatea lucrărilor, e fec tu a te dc
trecere p en tru sporirea indici­ care în aceeaşi perioadă şi-au In cursul zilei de ieri. cu pri­
lor de utilizare a agregatelor, depăşit planul de producţie cu Muncitorii, tehnicienii şi in ­ către mecanizatori. ' '1
p en tru creşterea producţiei. '430 to n e fo n tă . g in erii de la U.M. Cugir $-au le ju l u n ei analize a. realizărilor
angajat, printre altele, să dea şi posibilităţilor existente, co­
La cocserie, b u năoară, de la Cele m at fru m o ase realizări lectivul sectorului respectiv a
începutul lunii aprilie şi p în ă insă a p a rţin colectivului lam i­ pîn ă la 1 M ai 100 bucăţi m a ­ h o tă rît ca pîn ă la 1 Mai. să m ai
ia d a ta de 23, s-au) p ro d u s p e s­ n o ru lu i de 650 m m . S c u rtin d şini de cusut peste plan. Rină dea p este plan încă 100 m aşini
te p lan a p ro a p e 2500 to n e cocs d u rata de lam inare a fiecărui de cusut.
la data de 24 aprilie, co lec ti­

m etalurgic. Trebuie m enţionat bittm , s-au la m in a t peste plan, vul sectorului m aşini de cusut Exfind iium inaiuf In cinstea zilei de1
fap tu l că întreaga producţie a in 22 de zile din ace a stă lună, a reuşit să depăşească cu m ult
fost de bună calitate, rezisten­ 5.570 to n e otel. angajam entul, dînd peste plan fluorescent

De cîteva zile, o ech ip ă de elec­

tric ie n i a I.R.E.H., con d u să de

D in e x p e rie n ţa c o le c tiv e lo r fru n ta ş e tov. N icolae M unte atru, an înce­ inifiafiva prinde viafă C ă rb u n e tot m ai
p u t lucrările de m odernizare a

ilu m in a tu lu i p u b lic p e s t r a d a 23 Colectivul sectorului XI Petrila a nizaţiei de bază a desfăşurat o largă m u lt ,
A ugust din oraşul Deva. Pînă muncă politică. Aşa se face că realiză­
a c u m a u fo st p l a n ta ţi 5G s tîlp i pornit anul acesta iniţiativa de a lucra rile au sporit de la o lună Ia alta. In Şi m inerii de la Ţ ebea se p re ­
cu toaie brigăzile cu planul îndeplinit primele două decade ale acestei luni,|
din b e to n p e o lu n g im e de 1,8 şi depăşit. Pentru traducerea ei în viaţă, spre exemplu, toate brigăzile şi-au de­ gătesc să întim pine ziua de T
km . pe care vor fi m ontate s-au aplicat ccie mai eficiente măsuri păşit simţitor planul de producţie. Re­
clasate, Ia haine piele, mape şi genii lăm pi fluorescente. tehnico-organizatorice, iar biroul orga- zultate deosebite au înregistrat bri- Mai cu realizări cit m ai fru m o a­

Planul producţiei globale a fost realizat in proporţie de 102,52 la sntă; de voiaj, să executăm numai produse ---- ---------- găzile conduse de luliu Şomogy şi Son- se. In acest scop, in tre b rig ăzile
pe sortimente, la haine de piele — 103 la sută, articole dc marochinărle — stantjn Băbuţ, care au excavat în aceas-
124,17 la sută, articole sport — 105,31 la sută. Au fost produse cu 0,87 la de calitatea I-a — spunea zilele tre­ tă perioadă 30 şi respectiv 35 ml. dc şi sectoarele m inei se desfăşoa­
galerie dubla.
sută mai multe haine piele, cu 1,81 mai multe articole de marochinărie şi cute tov. Constantin Varvara, preşedin­ ră o Întrecere socialistă plina
cu 0,82 la sută mai multe articole de calitatea a l-a decît prevedeau sar- ta comitetului sindicatului, ea însăşi, lii felul acesta, colectivul sectorului
cinile de plan. controloare a calităţii. „Decada cărţii politice“ XI Pctrila întunpinâ ziua de t Mai cu de însufleţire, care face ca g ra îî.
toaie brigăzile Ia nivelul celor fruntaşe.
Acestea sint pe scurt, realizările obţlnute dc colectivul fabricii „Simion M ăsuri teh n ic o - cui de p ro d u c ţie s a in d ic e în fiC-
Bărnuţiu“ din Sebeş în primul trimes tru al anului 1962. La baza lor stă o
muncă însufleţită, plină de el^n, o scrie de măsuri tehnice şi organizatorice o rg a n iza to ric e Colectivul libră­ adică 16 serii, n u ­ loare de 13.640 lei. care zi însem nate c a n tităţi de
bine gîndite... riei „Alexandru Sa­ m ai din operele lui Printre cărţile difu­
Am amintit mai sus că în primul bia“ din Deva, în L enin şi 6 serii din z a te se num ără 150 cărbune extrase peste plan. Nu­
trimestru al anului au fost luate o cadrul decadei căr­ operele com plete ale exemplare din vo­
seamă de măsuri tehnico-organizatorice ţii politice, care se lui Lenin, în valoa­ lu m u l „F i l o z o f i a m al în cu rsu l zilei de 23 ap rilie.
eficiente. Iată cîtcva dintre ele: desfăşoară in pre­ re de aproape 2.000 m a rxistă “. 50 e x e m ­
zent, a întreprins o lei. plare din cartea p la n u l a f o s t d e p ă ş it Cit p e s te 9
La secţia croit marochinărie s-a ex­ serie de acţiuni. In
tins ştanţarea pieselor mici Ia toate ar­ incinta unităţii a S-au mai organi­ „Biografia lui Le­ ]a sută. ,
ticolele. Astfel, pe lingă o îmbunătă­ am enajat o expozi- zat de asemenea, cu n i n 50 exem plare
în tre c e re a a fost ca, paralel cu urmărirea realizării in­ ţire simţitoare a calităţii produselor, a ţie a cărţii politice îndrumarea organi- Solii regiunii noastre la sesiunea
dicilor de plan, să fie urmărite şi an­ sporit mult productivitatea muncii. Lu­ şi două vitrine spe- zaţiilor de partid, ac- din culegerea „Cu
b in e o rg a n iza tă gajamentele ce se iau lunar în consfă­ crul pe care îl executaţi înainte 5 mun­ ciule, cuprinzind ţiuni prin difuzorii - - - - Marii Adunări Nationa
tuirile de producţie. Aşa se face că zi­ citori îl execută în prezent umil singur, p este 200 vo lu m e voluntari, pe titluri privire la politica
Unui din factorii care au condus co­ lele trecute, la comitetul sindicatului, cu randament sporit. diferite. de carte. la Trustul externă a Uniunii In adunări entuziaste, co­ Nicolae P aşliu, de la G.'A.C.
lectivul fabricii spre realizările amin­ a apărut un nou tip de grafice. Aces­ minier şi Exploata­ lectiviştii, m uncitorii din în­
tite a fost întrecerea socialistă desîă- tea, au în plus, faţă de cele vechi, o ru­ La aceeaşi secţie, scindările din lemn In prim ele două rea minieră Deva, S o vietice“ de N. S. treprinderi au desemnat pe Daia, Lucreţia Costa, G.A.C.
urată între muncitori, echipe şi secţii. brică; cu angajamentul luat de muncitor pentru croit au fost înlocuite cu plăci zile ale decadei s-au unde s-au vindut Hritşciov şi altele. cei mai buni dintre ei să-i
sau echipă, şi, bineînţeles, faptul că din policiorură dc vinii scmidnr. S-a v in d u t 150 volum e. cărţi politice in va­ reprezinte ca in vita ţi la lu ­ Lăpuşnic, H ann Mihai, G.A.C.
In perioada de care ne ocupăm, în­ rezultatele se completează zilnic. Fie redus astfel consumul dc material lem­ MIHAI TURCU crările sesiunii extraordinare
trecerea a fost organizată pe brigăzi şi vor apare în secţii începînd de la 1 Mai. nos. a Marii Adunări Naţionale, G usu, B im el M atei, G.A.C.
individual, după specificul secţiei. La corespondent consacrată încheierii colecti­
secţia mingi, spre exemplu, a existat C a lita te a —o b iectivu l La secţia confecţii haine s-a introdus vizării agriculturii in R.P.R. Pianul de Jos, şi alţi p re­
întrecere individuală. Aici fiecare mun­ in cursul lunii martie sistemul de lu­ Tot atunci colectiviştii au
citor execută un produs în întregime. p rin cip al cru prod-sincron (pe senii bandă). După hotărit să întim pine marele şedinţi de gospodării colecti­
acest sistem, fiecare muncitor execută evenim ent cu ogoarele unite,
La secţia poşete a fost organizată Din cele de mai sus se desprinde numai o anumită operaţiune. In felul com plet însămânţate. Siderur- ve, m uncitori, tehnicieni şl
pe brigăzi. La fel la secţia confecţii că calitatea producţiei este un obiectiv acesta el se specializează şi lucrează giştii, minerii şi ceilalţi m u n ­
haine. La toate secţiile urmărirea ei principal în întrecerea socialistă. Şi, eu mult mai repede şi mai bine. citori din întreprinderile re­ ingineri fruntaşi, ca Gheor­
s-a făcut decadal, pe bază de grafice, pentru ca el să fie realizat cu succes giunii. şi-au exprim at bucuria
cu punctaj. Pentru depăşirea planului de către toţi nimicitorii, sub îndruma­ In sprijinul celor spuse, esle sufici­ prilejuită de încheierea co­ ghe Drob, şef de brigadă la
cu un procent se adăugau 15 puncte, rea organizaţiei de partid, pe parcurs, ent să arătăm că la produsul caschete lectivizării prin mobilizarea
peniru fiecare produs de calitatea a l-a au fost luate o serie de măsuri. Mai moto, în luna martie, productivitatea la obţinerea de no i succese m ina Vulcan, Alexandru I u ­
peste pian 0,5 puncte, iar pentru fie­ iutii, a fost organizat controlul tehnic muncii a crescut ia dublu, faţă de lu­ deosebite in întrecerea socia­
care produs recondiţionat, sau declasat, al calităţii. Astfel, frei controlori, ur­ nile precedente. listă. nie, lu m in a to r ş e f la C. S.
se scădeau 10 puncte. măreau produsele fiecărei brigăzi, sau
muncitor. Cele cu defecte erau trimise Tot la secţia confecţii, au fost iniro- Şi iată că a sosit clipa Hunedoara, Toma Paraoan,
Lupta pentru cîştigarea Unui număr înapoi fa recondiţionat, ori rcbniaic. tluse două maşini de cusut cu cite două cind in vita ţii la sesiune por­
cît mai mare de puncte s-a dus cu o Fiecare însă, era trecut intr-un caiet ace. Trei asemenea maşini au fost in­ nesc spre Capitala patriei fu rn a list la uzina „V icto ria"
deosebită însufleţire. Fiecare muncitor, de evidenţă şi prin puncte, pe grafi­ troduse si la secţia marochinărie. Drept noastre dragi. Ieri seară, sta ­
fiecare echipă, se străduia să se cla­ cele de întrecere. urmare, la cusăturii" paratele, oroduc- ţia C.F.R. Deva a cunoscut din Călan, Vasile 'Apostol.,
seze cît mai bine. A fi fruntaş în în­ tivitaiea muncii a sporit la dublu. S-n m om ente de mare entuziasm,
trecerea socialistă înseamnă doar a da Dar, scopul urmărit era ca declasate­ îmbunătăţii în acelaşi timp şi calitatea clipe sărbătoreşti. In com par­ inginer la U.M.C. Z la tn a şi-
produse multe şi de bună calitate şi le şi recondiţlonatele să dispară. De produselor. Cusăturile cc sc execută cu tim e n te le celor, cinci va g o a ­
in. ultimă instanţă, a realiza un cîştig aceea, ori de cîte ori se semnalau ase­ ele sini extrem dc pretenţioase şi un ne împodobite cu ghirlande m u lţi alţii.
bun. om. oricit dc experimentat, era uşor de brad, drapelele de stat­
menea cazuri, sc acţiona operativ. In supus greşelilor. ale R.P.R. şi roşii, cu lozinci Pe faţa fiecăruia se putea
Printre cei care au acumulat în pri­
secţie se organiza o consfătuire ful­ Desio-ur. acestea sînt numai cîteva citi satisfacţia că participă
mul timestru un număr mare de puncte
ger şi cel în cauză era pus în discuţia din măsurile luate de către colectivul la lucrările acestei sesiuni de
în întrecerea socialistă sînt şefele de
colectivului. In plus, dacă greşeala era fabricii ..Sitnion Bărmiţiu“ în cursul o deosebită im portanţă in
echipă Rozina .Moldovan şi Rozina Na-
gravă şi repetată, respectivul era scos via ţa ţării.. S in t m in ă ri că in
vradi, de ia secţia marochinărie I, Eca=
automat din întrecere. O asemenea lec­ faţa sesiunii pot raporta rea­
ferma Forro şi Ana Crăciun, de la ina-
ţie era suficientă pentru un om ori cît lizarea angajam entelor expri­
roc'ninărie H, muncitorii Victor Duca
de îndărătnic. m ate cu prilejul adunărilor
şi Ion Boia I, de la articole sport, Ion
în care colectivele i-a u 'de­

sem nat să participe la aceas-

lă sesiune. M ajoritatea gos-

podariilor colective au ter­ )
m inat sau term ină zilele aces­
tea campania însăminţărilor t
de primăvară, iar în industrie
t
r

sint. num eroase colectivele J

Zahar ie de la croi şi echipa condusă de — Acum, mulţi dintre muncitori vin primului trimestru al anului 1962. De de slăvire a partidului şi sta­ care intîm pină deschiderea y

Oiio Camla de la confecţii haine. să ne ceară părerea dacă materia1pri­ fapt ele sînt mai numeroase şi o dove­ Printre fru n ta şii secţiei in u şin i-u n e lte a U.M. Cugir s e - n u ­ lului nostru, au luat loc cei lucrărilor sesiunii cu planu- *
Din experienţa primului trimestru mă corespunde sau nu exigenţelor şi desc realizările. Fără îndoială că apli­ mără şt frezorul loan !pap.-El îşi depăşeşte cu regularitate sar­ peste 350 invita ţi la .seshm ea vile de producţie depăşite. y
asupra felului în care trebuie să fie carea şi pe viitor a unor măsuri la fel cinile de plan, dînd in acelaşi tim p n u m a i -piese de bună ca ­ M.A.N. P rintre ei. rem orcăm 4
muncitorii fabricii au tras noi învăţă­ executat produsul, încă înainte de a de judicioase, îl va conduce spre noi litate. pe Mihai Dobîrtă, preşedin­ La ora 21,50, tren u l cu so• f
minte. Mai îniii că, întrecerea socialistă se fi aplicat de fUcru. Aşa am ajuns succese şi mai frumoase. tele G.A.C. Cistei, loan Popa, iii. regiunii noastre, in tr -u n ţ
poate fi urmărită mai operativ, pe zile ca Ia poşete să nu mai avem deloc de­ preşedintele GfA.C. Pricaz, pe entnm isnt general, ă pornit ţ
şi pc articole. Apoi, că este necesar GH. COMŞUŢA spre 'Bucureşti.