Page 85 - 1962-04

''/T_ phnac?r. 2
In jurul oraşelor—zone legumicole puternice
Gospodăria agricolă colectivă
din Vinţul de Jos, raionul Alba,
are o bună parte din terenul agri­
col pe malurile Mureşului. Exis-'
tă deci condiţii pentru dezvolta,
rea legumicultura. Bazaţi pe
acest fapt şi dornici de a con­
tribui cit mai mult la îndepli­
nirea sarcinii trasate de Con­
gresul al IlI-lea al P.M.E. cu pri­ care se pricep la lucrările legu­
vire la realizarea în 1965 a unei
cantităţi de 3,3 milioane tone le­
gume, colectiviştii de aici au ho-
tărît să mărească în acest an
grădina de la 3 ha. la 21 hectare.
Adunarea generală a colecti­
viştilor a stabilit şi legumele ce
se vor planta pe această supra­
faţă, precum şi producţia pe
care să o realizeze. Astfel, la
varza de toamnă şi la roşiile
tlrzii, au prevăzut să obţină o
producţie de 20.000 kg. la lia.,
la ardei graşi 10.000 kg. la ha.,
la castraveţi 8.000 kg. la ha., la
vinete 12.000 kg. la ha. etc.
In total ei au hotărît să pună
la dispoziţia muncitorilor din
oraşele Alba, Sebeş, Cugir şi Hu­
nedoara peste 260.000 kg. le­
gume.
Pentru realizarea producţiei
planificate, colectiviştii s-au în­
grijii rdin timp de pregătirea
solului şi procurarea seminţei.
Astfel, pentru fertilizarea solu­
lui ei au transportat o mare
cantitate de gunoi de grajd încă
din toamnă, iar acum au mai
făcut o platformă de 40 tone
gunoi pe care-1 vor împrăştia
imediat după zvîntarea terenu­
lui. De asemenea au pregătit
aproape 300 m.p. de răsaduri
care sînt gaia pentru a fi plan­
tate în grădină.
In vederea executării unor lu­
crări de calitate şi la timp, con­
121 spectacole —
3 5 .0 8 4 spectatori
Noua stagiune a Teatrului de
estradă din Deva a fost inau­
gurată prin montarea a două
noi spectacole-eoncert, întitula­
te „Cabana melodiilor“ şi „Stra­
da mare“.
Prezentate în satele şi centre­
le muncitoreşti ale regiunii
noastre, ambele spectacole au
reunit 35.084 spectatori, parti­
cipanţi la 121 reprezentaţii (62
cu „Cabana melodiilor“ şi 59 cu
„Strada mare“). Spectacolele
s-au bucurat de succes în loca­
lităţi ca Brad, Gurabarza, Pe­
trila, Miercurea, Băcia etc.
Dintre interpreţi s-au remar­
cat Răduţ Ştefan, Retta Marga.
Ana Dorian, Toma Fiorela, Ro­
man Lucian, Avram Traian (so­
lişti), GeorgescU Vaier, Radu-
lian Lucian şi Paul Antoniu (ac­
tori), Rodica L. Deheleanu (pre­
zentatoare), Ene Georgeta, Ma­
riana Antohi, Aneta Crăciun,
Triteanu Eugen, Lupu Fane (ba­
lerini) etc.
iS. BANC1U, P. JURJIŢĂ,
GH. ECOBESCU
corespondenţi
hi gospodăriile agricole co­
lective din raionul Alba, para­
lel cu dezvoltarea sectorului ve­
getal, s-a dezvoltat mult şi sec­
torul zootehnic. La sfârşitul
anului trecut, efectivul de ani­
male proprietate obştească cu­
prindea 3.219 bovine din care
1.555 vaci de lapte, 2.178 por­
cine şi 7.436 ovine. Valorificînd
produsele acestor animale, co­
lectiviştii din raionul Alba au
realizat importante venituri bă­
neşti. Aceste venituri au consti­
tuit pentru colectivişti fapte
convingătoare asupra rentabili­
tăţii creşterii animalelor şi i-au
determinat ca In acest an să
dezvolte şi mai mult sectorul
zootehnici Din fonduri proprii,
din credite acordate de stat şi
din prăsilă proprie, sectorul zoo­
tehnic al gospodăriilor colecti­
ve din raionul Alba va creşte
la 7.000 bovine din care 2.500
vaci şi juninci, 16.163 ovine şi
3.624 porcine din care peste 700
sint scroafe.
Organele şi organizaţiile de
partid au îndrumat conducerile
gospodăriilor agricole colective
nu numai să sporească efecti­
vele de animale dar să lupte
pe toate căile şi pentru obţi­
nerea unei producţii de lapte
mai ridicată faţă de cea obţi­
nută în anul trecut. Un factor
hotăritor în sporirea producţiei
de lapte este baza furajeră.
Gospodăriile agricole colective
din Straja, Cistei, Teiuş, Benic
şi Miceşti care în tot cursul
anului trecut s-au preocupat de
asigurarea animalelor pe timpul
iernii cu furaje de bună cali­
tate şi în cantităţi îndestulă­
s vor
siliul de conducere al gospodă­
riei colective a hotărît să orga­
nizeze o brigadă legumicolă cu
trei echipe a cîte 15 colectivişti.
Ca brigadier a fost numit co­
lectivistul Ivan Ivanov, care are
o mare experienţă în grădinărit.
De asemenea, ca şefi de echipe
au fost desemnaţi colectivişti
micole.
Ţinînd seamă de recomandă­
rile comisiei pentru problemele
producţiei legumicole, făcute la
Consfătuirea pe ţară a ţăranilor
colectivişti, cu scopul de a rea­
liza cantităţi sporite de legume
la hectar, colectiviştii din Vin­
ţul de Jos au luat hotărîrea ca
cel puţin jumătate din suprafa­
ţa de grădină să fie irigată.
Prin aceasta, ca şi prin asigu­
rarea unei mari densităţi de
plante la hectar (pe terenul iri­
gat, aşa cum se recomandă, vor
asigura 35.000—38.000 plante la
hectar la roşii timpurii şi vine­
te, 100.000—120.000 plante la
hectar la ardei etc.), colec­
tiviştii din Vinţul de Jos
vor contribui la mai buna apro­
vizionare a muncitorilor cu le­
gume, realizînd totodată şi fru­
moase venituri. Numai din vîn-
zarea legumelor ei vor realiza
în acest an peste 300.000 lei.
Trecuseră doar câteva zile de la ce.1
de-al IlI-lea Congres al partidului.
Comuniştii din comuna de munte Al-
maş, raionul Orăştie, s-au adunat în-
tr-o şedinţă extraordinară pentru a
discuta sarcinile ce se desprind din
documentele Congresului şi ce trebuie
să facă pentru ca şi ei să-şi aducă
contribuţia Ia înfăptuirea lor.
Datorită specificului comunei, cel
mai mult i-a preocupat pe comunişti
ridicarea productivităţii terenurilor
erodate şi slab productive. S-a găsit
şi soluţia: efectuarea unor plantări
masive de pomi fructiferi. Comitetul
comunal de partid şi comitetul exe­
cutiv al sfatului popular comunal, au
prezentat în acest sens o documenta­
ţie privind tereniirile degradate şi
supuse eroziunii. S-au stabilit apoi
suprafeţele care necesită a fi plan­
tate în anii următori. Pe baza unor
calcule s-a1 constatat că sînt necesari
mii de pomi.
— Materialul sădifor îf vom procu­
ra de la pepiniera Staţiunii experi­
mentale horticole din Gcoagiu —
spuneau unii.
— Pentru început vom lua pomii
de la pepiniera Staţiunii experimen­
tale — a precizat tov. Nîcolne Tode-
rici, tehnician agronom şi secretarul
comitetului comunal de partid. In vi­
itor însă, cred că este bine să avem
pepiniera noastră. In felul acesta vom
toare au reuşit ca şi în cursul
anului trecut cit şi în primele
trei luni ale acestui an să ob­
ţină o producţie zilnică de lapte
între 10—15 litri de la fiecare
vacă mulsă. Ln scopul sporirii
producţiei de lapte, colectiviştii
din Teiuş şi Cistei, sub îndru­
marea inginerilor agronomi sau
zootehnişti, au căutat să Îm­
bunătăţească cit mai mult ra­
ţia de furaje a animalelor prin
prelucrarea nutreţurilor. A fost
lichidată practica dăunătoare
de a se da animalelor coceni de
porumb întregi. Pentru a fi con­
A sig u rarea bazei furajere — sarcin ă
de m are răspundere
sumaţi în totalitate şi a le îm­
bogăţi totodată conţinutul în
substanţe nutritive, ei sînt to­
caţi şi însilozaţi în amestec cu
alte plante furajere bogate in
zaharuri. Această metodă, care
e bine să fie generalizată în
toate gospodăriile agricole co­
lective, a dat rezultate bune la
Teiuş şi Cistei.
Deşi anul care a trecut a fost
mai puţin favorabil atit cul­
turilor agricole cit şi culturi­
lor furajere, gospodăriile agri­
cole colective în care consiliile
de conducere cit şi organizaţii­
le de bază s-au străduit să va­
lorifice toate posibilităţile, au
asigurat animalelor atit nece­
sarul de furaje cit şi o rezer­
vă apreciabilă. Nu la fel au
procedat Insă conducerile gos­
podăriilor colective din Oarda
de Jos, V.inţ sau Peţelca. Deşi
DR UAH7E S'OBTACTSmtim
AAAAA 'v 'V /W S
‘Anul acesta colectiviştii
din Teluş cultivă legum# <
pe o suprafaţă de 30 de \
hectare.
IN FOTOGRAFIE: Echl- !
pa nr. 1 condusă de tov. <
Livia Papa, la plantatul j
verset timpurii.
putea asigura material săditor mai
ieftin, de calitate corespunzătoare,
adaptat condiţiilor pedoclimatice din
regiunea noastră de munte.
Aşa s-a născut ideea înfiinţării unei
pepiniere pomicole în această locali­
tate de munte. Şi într-adevăr, cele
stabilite în adunarea comuniştilor şi-au
găsit aplicarea în practică. Mai mulţi
cetăţeni din comună în frunte cu co­
muniştii Petru Grişan, Ioan Mînzat,
Ioachim Bunea şi alţii, au adunat în
mod voluntar seminţe de mere şi pere
sălbatice care au fost însămânţate
apoi într-un teren bine pregătit şi
împrejmuit cu gard. , Muncă paîriotică
Primii 2.000 de pomi (puieţi), sînt
acum în stadiul de altoire. In toam­
na anuiur trecut pepiniera a fost ex­
tinsă. S-au mai semănat seminţe pen­
tru asigurarea a încă 7.000 de port-
altoi.
Dacă unităţile ‘agricole socialiste
din comună sînt acum numai ou ca­
racter zootehnic, ele vor dezvolta în
anii ce urmează şi alte ramuri de
producţie rentabile. Pe terenurile cu
eroziuni mai mari s-au efectuat şi
continuă să se efectueze plantaţii în­
tinse de salcîmi. Ga urmare, comu­
niştii din comună au prevăzut de pe
acufn ca în cadrul unităţilor agricole
socialiste să dezvolte şi un puternic
sector apicol.
A. ZAHARIA
aceste gospodării au cultivat cu
porumb siloz suprafaţa cores­
punzătoare, totuşi, neîiind pră­
şit la vreme, porumbul nu a
dat producţia scontată şi deci,
nu s-a putut insiloza cantita­
tea necesară.
Invăţînd din lipsurile anului
trecut şi avînd în vedere că în
acest an efectivul de animale
va creşte aproape încă o dată,
Comitetul executiv al sfatului
popular raional Alba a luat toa­
te măsurile pentru ca ln gospo­
dăriile colective din raion să fie
asigurată o puternică bază fu­
rajeră.
S-a constatat că In raionul
Alba sînt multiple posibilităţi
care valorificate vor duce la
obţinerea unor furaje îndestu­
lătoare. Păşunile de pe supra­
faţa de peste 8.000 ha. s-au do­
vedit a fi deosebit de produc­
tive dacă sint bine întreţinute.
Că sînt productive o dovedeşte
producţia de peste 11.000 kg.
masă verde la ha. obţinută prin
curăţire, îngrăşate şi păşunat
raţional la gospodăriile colective
din Olejdea, Drimbar şi Ber­
ghin. In vederea obţinerii în
acest an a unei producţii şi mai
mari de pe păşuni, încă din luna
februarie in fiecare gospodărie
colectivă s-a intocmit planul de
acţiune pentru întreţinerea pă­
şunilor. Consiliile de conducere
au mobilizat colectiviştii la lu­
cru şi plnă ln prezent a fost
Nr. 2281
ajsassgpcE«sans? aanTPse-ca
00
in
o Zilele trecute, unitatea de pionieri
nr. 1 de la Şcoala de 8 ani din Apoldul
de Jos, raionul Sebeş, a avut o aduna­
re tematică. Gu acest prilej tov. Ioan
Plitea, inginer agronom la G.A.G. din In acest an, prin librăriile din vindut cărţi în valoare de 26.701]
localitate, a vorbit pionierilor despre regiune s-a dus o muncă mal lei. In această privinţă se evi­
frumuseţea meseriei de agronom, des­ denţiază conducerile librăriilor,
pre satisfacţia muncii pe ogoarele gos­ susţinută în ceea ce priveşte răs- din Deva, Petroşani şl Hunedoa­
podăriei colective, îndemnînd absolvenţii pindirea cărţii în întreprinderi. ra, care au desfăşurat o largă
clasei a Vil-a să urmeze şcoli cu carac­ acţiune de masă în privinţa di­
ter agricol (ANA POPA — corespon­ S-au luat măsuri pentru spori­ fuzării cărţii în rîndul oamenilor
dentă).. rea numărului de ştanduri per­ muncii.
• La Şcoala de 8 ani din Petrila a manente in întreprinderi, a cres­ Şi prin unităţile U.R.C.C. s-au
¦ost organizată de curînd o consfătuire cut numărul difuzorilor volun­ vindut un număr sporit de cărţi.
cu părinţii elevilor. In discuţiile purtate tari, precum şi a cititorilor care Numai în perioada concursului
s-a pus accent pe munca de educare „Pentru cel mai bun difuzor de
desfăşurată de cadrele didactice şi fa­ şi-au format biblioteci persona­ carte“ s-au vindut prin interme­
milie, au fost scoase în evidenţă meto­ le. de valori intre 100-200 lei. diul celor 211 difuzori, cărţi în'
de şi procedee bune de educaţie folosite Mulţi cumpărători ai librăriilor valoare de peste 140.000 lei, din­
din Deva, Petroşani sau Hune­ tre care o bună parte în rîndul
de unii profesori şi părinţi etc. (P. GĂ­ muncitorilor.
INĂ — corespondent). doara aii devenit abonaţi perma­
nenţi la ultimele noutăţi apăru­ Cu toate acestea şi în prezent
9 Şcoala profesională zootehnică te. Datorită organizării de con­ mal sint încă lipsuri în' ceea ce
sfătuiri cu cititorii, concursuri, priveşte munca de răspîndire a
Galtiu, de pe lingă G.A.S. Galda, raio­ simpozioane, expoziţii etc., în cărţii, in special în secţiile si
Valea Jiului, de exemplu, numă­ sectoarele din întreprinderi. Tn
rul ştandurilor din întreprin­ întreprinderile din Cugir, Alba
Iulia, Gurabarza, Brad, Zlatna,
nul Alba, pregăteşte cadre calificate deri a crescut in ultimele 3 luni Orăştie, Haţeg, Călan etc. este
pentru creşterea animalelor. Recent, de la 42 la 102. Iar în oraşul Încă mic numărul cărţilor difu­
peste 13C elevi ai şcolii au fost repar­ Hunedoara a luat fiinţă unita­ zate pe cap 'de muncitor. Libră­
tizaţi în practica de producţie la G.A.S. tea „Cartea la locul de muncă", riile C.L.D.C., precum si unită,
prin care s-au întărit şi dezvol­ ţile U.R.C.C., trebuie să acorde
o mai mare atenţie în această
din Alba Tulia, Galda de Jos, Apoldul tat punctele de difuzare a cărţii, privinţă formelor vii, interesan­
te, atractivei, 'de prezentare şl
de Sus, Sîntămăria Orlea, Orăşlie, 0ă- mai ales în cadrul Combinatului ponlilarizare a' cărţii.
lan, Petreşti şi Mintia, tinde vor avea
ocazia să lege cunoştinţele teoretice siderurgic. Aceasta a făcut ca O atenţie sporită trebuie acor­
căpătate în şcoală, de producţie (VA- în prezent, în întreprinderile data alegerii cărţilor, pe teme
din raza oraşului Hunedoara să adecvate preocupărilor muncito­
funcţioneze 212 ştanduri perma­ rilor şl cadrelor tehnice rdin În­
treprinderile unde se 'difuzează.
SlLE VANŢA — corespondent). nente ale C.L.D.C., faţă de 174 In această privinţă e demn de
cîte erau în luna decembrie a luat exemplul librăriilor din Pe­
anului trecut. troşani, Lonea şi Deva. Prin in­
termediul lor se organizează pe­
In întreprinderile principale riodic întâlniri cu cititorii, emi­
din regiune s-a înregistrat nu­ siuni speciale la staţiile de ra-
A mai In primul trimestru al aces­ ’dioficare, concursuri Intre difu­
tui an, tnfiinţarea a 650 biblio­ zorii voluntari dotate cu premii
99‘ iile! tineretului“ teci personale de către munci­ etc. în legătură cu cartea teh­
nica.
< din R.P.R. tori şi tehnicieni, ceea ce repre­
Să acordăm toată atenţia răs.
pîn’dirii cărţii în rîndul munci­
torilor, tehnicienilor şi ingineri­
lor 'din întreprinderi.
zintă de asemenea un succes. I. STRAUŢ
< Plnă la 2 mai, cînd în întreaga ţară se va sărbători „Ziua tineretului" .) Comparativ cU trimestrul I al Hurrai i
au mai rămas doar puţine zile. In toate întreprinderile, uzinele, minele, în anului trecut a crescut şl valo­
gospodăriile colective, în întîmpinarea acestei sărbători, se desfăşoară largi ^ ric numărul cărţilor difuzate în
acţiuni de muncă patriotică. rîiidul oamenilor muncii din În­
treprinderi. in timp ce anul tre­
Oraşul cîf mai fraimss bltă atenţie colectării de fier cut s-au vindut cărţi în valoare
vechi. Numai săptămina tre­ de 170,884 lei. în aceeaşi perioa­
Tinerii din oraşul Hune­ cută, 'ei au colectat şi pre­ dă a anului în curs s-a înregis­
doara, mobilizaţi de către
organizaţiile U.T.M., muncesc dat la I.C.M. 8.650 leg. de fier trat o vlnzare 'de 219'.126 lei, prin
in aceste sile cu multă în­ vechi.
sufleţire la amenajarea de cele 212 ştanduri existente, iar
prin difuzorii voluntari s-au mal
zone verzi, curăţirea străzilor
etc. Astfel, zilele trecute au CetateaP E E C R A N E :
fost amenajate spaţii verzi
pe o suprafaţă de 700 m.p.
99
la care s-au transportat 99
m.c. pămînt. Paralel cu acea­ ::-XX-XvX-XX;
sta, au fost desemnate bri­
Ulii
găzi de muncă patriotică pe
fiecare stradă care vor spri­
jini acţiunile întreprinse in
scopul înfrumuseţării oraşu­
lui.
mom-
Plantarea a 3.029 pomi
fructiferi, curăţirea a 527 ha.
: >păşune, împădurirea a 14 ha.
terent sint cîteva din acţiu
nile de muncă patriotică
desfăşurate de tinerii colec­
tivişti din raionul. Alba. La
îndemnul organizaţiilor TJ.TM.,
tinerii din gospodăriile agri­
cole colective Berghin, Vin­
ţul de Jos şi altele, au por­
nit o largă acţiune de înfru­
museţare a satelor şi comu-
nelor. Multe uliţe au fost cu- \
răţate şi pieutrnuuite. Pruairuailveil /
cu aceste acţHiuunnii,, tinerii ra- c
ionului Alba acordă o deose- (
Filmul „Cetatea Hurrămzamin" este o producţie a studioului cinematografic ...T a d jik -
film". Rulează la cinematograful „Patria" din Deva intre 26—29 aprilie a.c.
curăţată ’de mărăcini, scaieţi şi
buruieni păşunea de pe 3.000
ha. S-a prevăzut de asemenea
ca pînă la începerea păşuna-
tului să se regenereze 30 ha. de 27 APRILIE 1962
păşune prin însămînţări cu ier­ PROGRAMUL I: 5,10 Muzică 12,10 Muzică uşoară; 13,05 Goncert PENTRU 24 ORE
buri perene valoroase şi să se uşoară; 5,35 Jocuri populare romî- de prânz; 14,00 Muzică populară ro­
Vreme uşor nestabilă cu ce­
îngraşe peste 1.000 ha., lucrări neşti; 6,10 „Pe ogoarele înfrăţite“ — mânească şi a minorităţilor naţionale; rul mai mult noros ziua. In /re­
giunile de munte vor cădea
care în parte au şi fost efectua­ program de cîntece; 6,30 Emisiunea 14,30 „Gălătorie muzicală“ — pro­ averse de ploaie însoţite de
te. In timpul verii se vor iriga pentru sate: îndrumări pentru viti­ gram de muzică de estradă; 15,50 descărcări electrice. Temperatu­
200 ha. păşune şi se va aplica cultori; 6,45 Salut voios de pionier; Muzică uşoară interpretată de forma­ ra staţionară, va fi cuprinsă
păstoritul electric la gospodă­ 7,15 Piese de estradă; 7.30 Sfatul me­ ţii romîneşti; 16,15 Vorbeşte Mosco­ ziua între 24 şi 27 grade, iar
riile agricole colective din Hă- dicului: Igiena jucăriilor; 7,45 Melo­ va; 16,45 „Partidul, călăuza noastră" noaptea între 7 şi 13 grade.
pria, Teiuş şi Drimbar. Un ac­ dii populare româneşti interpretate la — program de cîntece; 17,15 Gintă Vinţul va sufla potrivit din
cent deosebit vor pune in acest cliferiţe instrumente; 8,30 Ansambluri ansamblul „Mazovşe“ din R. P. Po­ sectorul est şi sud-est.
an gospodăriile pe porumbul si­ corale studenţeşti; 9,30 Muzică din lonă; 17,30 Muzică; 18,30 In pas cu PENTRU URMĂTOARELE
loz. Gospodăriile colective din operete; 10,08 Orchestre de muzică ştiinţa; 19,00 Jurnalul satelor; 20,30 TREI ZILE
raionul Alba vor cultiva porumb populară românească care au concer­ Noapte bună, copii: „Meşterul de pă­
pentru siloz pe 805 ha., cu tat peste hotare; 11,33 Melodii popu­ lării“, poveste populară indiană; 21,20 Vreme călduroasă, cu cerul
aproape 400 ha. mai mult decit lare româneşti interpretate de Mia Instantanee culturale; 21,35 Muzică noros ziua şi cu temperatura
staţionară.
în anul trecut. Barbu, Netu Stan şi Ilie Gazacu; populară romînească.
In acest an s-a extins şi cul­
tura berceagului, secarei furaje­
re şi sfeclei de zahăr pentru
nutreţ. Pentru perioada de iar­
nă finul va fi asigurat din fi­
neţe naturale cit şi de pe cele
2.000 ha. cultivate cu trifoi. 27 APRILIE 1962
Considerăm că măsurile pre­ DEVA: Gardianul — cine- matograful „V. Roaită"; Intri­ ţ j ) coofW almok a m m -
văzute a se lua şi care ln mare tograful „Filimon S i r b u C e ­ gă şi iubire — cinematograful
parte au şi fost luate, vor duce tatea Hurramzamin — cinema­ „Flacăra"; SIMBRIA: Oameni Im, fyM udovM -âvH
desigur Ia asigurarea unei pu­ tograful „Patria" : HUNEDOA­
ternice baze furajere. Măsuri RA : Cetatea Hurramzamin — pe gheaţă — cinematograful „I. \[l&mn faS* m v
asemănătoare au fost luate însă cinematograful „Victoria" ; SE­ P in tilie H A Ţ E G : S-a furat o ..... VAOFERĂ
bombă — cinematograful „Popu­
şi in anii trecuţi dar, lipsind BEŞ : Vînt de libertate — ci­ lar"; BRAD: Oameni pe pod — C m ţe ztL L
controlul asupra felului cum nematograful ..Progresul" : Dar- cinematograful „St. roşie": LO­ da,
ele au fost aplicate în practică cleé — cinematograful „M. Sa- NEA : Tamango — cinemato­
acestea au rămas doar pe hîr- doveanu" ; PETROŞANI : Nu-i graful „Minerul" ; TEIUŞ : în­ sumS*M/nSaiAWmBSEJKa.UW.si8t«miv»\p».m»m» »mdns\aelia.
tie. Pentru a preveni acest nea­ loc pentru animale sălbatice — vierea (seria I-a) — cinemato­
juns, organele de partid şi sfa­ cinematograful „Al. Sahia“; Au­ graful „V. Roaită": ZLATNA:
turile populare au datoria să sterlitz— cinematograful „7 No­ Circul — cinematograful „Mun­
exercite un control permanent iembrie": AI.BA IULIA: Secerişul c i t o r u l I U A: învierea (seria
şi să îndrume totodată condu­ verde — cinematograful „Victo­
I-a) — cinematograful „Gh.
cerile gospodăriilor agricole pen­ ria"; Raidul vărgat — cinemato-
D ojaA P O L D U L DE SUS: Mis­
tru a aplica măsurile stabilite. ful „23 'August"; ORĂŞTIE:
terul fotografiei — cinemato­
1. GOSTEA Poveste despre o fată — clne- graful „23 !AugustJ'*