Page 86 - 1962-04

Mr. ?7S1 DRUMDC SOCIALISMULUI pa^. 0
ctttzmamoxaaxms&SEcmBUBsami?

Pe marginea unui seminar recapitulativ

în învăţămîntul de partid • Anul acesta colectiviştii din sa­

Zilele trecute, au avut loc în ori de cîte ori este cazul că, aşa tive, în ce priveşte procurarea de la beneficiari Brigada de zugravi-vop- lul Blandiana, raionul Orăştie, vor
organizaţia de bază din G.A.C. cum s-a desprins de la învăţă- materialului pentru construcţii sitori condusă de comunis­ construi un nou grajd pentru adă-
Livadia, discuţiile recapitulative ' mîntul de partid, e de datoria şi începerea acestora, iar recent tul Petru Petraş este frun­ postirea a 100 capete bovine. In
pentru închiderea anului de în- noastră să oferim un exemplu pentru pregătirea campaniei a- taşă pe şantierul nr. 4 al acest scop, piuă a::u-,îi au iosi con-
văţămînt. Faptul că tov. Petre bun în faţa tuturor colectivişti­ gricole de primăvară. fecjionate 00.000 de cărămizi şi s-au
Fopcscu, propagandist, a luat lor. procurat 50 m.c. lemn p.entru con-
parte Ia cursurile de instruire a O largă dezbatere din partea slrucţii. (de la Ioan I-erchian).
propagandiştilor care s-au ţiuut La dezbaterea temei primirii cursanţilor a avut Ioc pe mar­
la Geoagiu în toamna trecută şi în partid, după ce au discutat ginea sarcinilor izvorîte din 0 Concomitent cu dezvoltarea sec­
că bilunar a participat Ia pregă­ mai mulţi cursanţi, propagan­ Plenara C.C. al P.M.R. din iu­ torului zootehnic, colectiviştii din sa­
nie — iulie 1981. Numeroşi vor­ tul -oşorod, raionul Haţeg, acordă
tirea făcută de cabinetul de distul i-a ajutat pe aceştia să bitori care au luat cuvîntul s-au atenţia cuvenită şi ridicării adăpos­
partid, s-a reflectat şi cu prile­ lămurească în lumina documen­ referit Ia sarcinile membrilor turilor corespunzătoare pentru ani­
jul seminarului de închidere. telor celui de al III-lea Congres gospodăriei lor colective. Au su­ male. Avînd asigurat materialul ne­
al P.M.R. importanţa primirii bliniat, de pildă, necesitatea ca cesar, colectiviştii de aici s au an-
La lămurirea problemelor sta­ organizaţia de bază să lupte gajat ca pînă la 1 Mai să termine
în partid, calităţile pe care tre­ pentru mobilizarea colectivişti­ construcţia în roşu ta noul grajd, (de
bilite pentru închidere au luat buie să le îndeplinească cel ca­ lor la ridicarea unor construcţii la ATaftei Boca).
parte toţi cursanţii. Temele: „în­ trainice şi în acelaşi timp iefti­
datoririle şi drepturile membri­ re solicită acest lucru, accentu- ne, pentru sporirea continuă a • După cum ne informează co-
lor de partid“; „Cum se face pri­ înd în mod deosebit pe însemnă­ numărului de animale proprie­ respondentul nostru Ioan Stricatu,
tate obştească, aplicarea regu­ la gospodăria colectivă din Orăstie
mirea în partid, rolul şi însem­ tatea faptului că primirea în lilor agrotehnice în scopul creş­ se vor creşte anul acesta un nu­
nătatea stagiului de candidat“, partid se face strict individual. terii producţiei agricole. măr de 12.000 pui. Pentru a le asi­
au fost viu discutate de către gura condiţii cît mai bune de dez­
tovarăşii Teodora Dîlja, Lascu Cînd s-a pus în discuţie drep­ Printre cei care au participat voltare, pe Ungă hrănirea raţională,
tul de control pe care organiza­ la dezbaterea şi lămurirea mul­ au fost introduse în puierinţe şi
Ceuţă, Lascu Vladislav, membrul tora din aceste probleme se nu­ becuri cu raze infraroşii. Cele 48 de
de partid loan Popa H. şi mulţi ţia de partid îl are, tov. Ioan mără şi tovarăşii María Popes- becuri procurate de gospodărie au
alţii, care s-au înscris la cuvînt. cu, Iancu Urgur, Ioan Bărbone fost instalate pe compartimente, în
Vladislav Bordei a fost cel din­ T. şi mulţi alţii. puierniţe, după regulile stabilite. Ele
Lin membru sau candidat de ţii care a luat cuvîntul. Legînd au o influenţă pozitivă asupra stării
partid trebuie să fie exemplu în tema de munca practică, el a PETRE FARCAŞIU fiziologice a puilor.
lupta pentru întărirea gospodă­
arătat cum organizaţia de partid Nici o reclamaţie ® Pînă în zilele trecute, gospodă­
riei colective. LS noi în Liva­ din Livadia a controlat şi îndru­ riile colective de pe raza comunei
Berthelot au terminat de însămînţat
dia cîţiva din aceştia nu sînt la mat activitatea consiliului gos­ culturile din epoca I-a pe toate cele
înălţimea acestei sarcini: — a podăriei colective. Vorbitorul a 328 bectare. Fruntaşi în această ac­
ţiune s-a dovedit a fi G.A.C. din Tuş-
spus candidata de partid Au­ arătat în continuare că în două tea.
relia Revitea. E bine ca orga­ din adunările lor generale, co­
muniştii din Livadia au ascultat Acum, toate forţele sînt mobilizate
nizaţia de bază să-i ajute pe Ia semănatul culturilor din epoca
aceştia iar noi să le reamintim informările prezentate de can­ Il-a, mai ales a porumbului care va
didatul de partid Ioan Bărboane,

preşedintele gospodăriei colec-

$ » î ţineam In faţă de mai fapt: In ateliere se făceau nea remarcat faptul că între ” I.C.S. Hunedoara. ! ocupa 372 ha. (de la Alexandru Mâ-
gureanu).

/ bine de un sfert de oră unele greşeli tehnice. Iată de controlori şi recepţionerul ba­

ţ şi nu-mi venea să cred: ultima ce s-a hotărît să se organîze- zelor există o strînsă colabo­

fllă era înregistrată anul tre- ze o comisie tehnică, cu acti- rare.

cut. L-am luat de la capăt, vitate permanentă, care să fie In plus, biroul organizaţiei 'Ţoale briflâzile
Succesiunea era insă bună. mereu prezentă în fabrică şl de partid din fabrică ia mă­

— V ă miră ? — l-am auzit să îndrume muncitorii in mun- suri operative ori de cite ori sc

intrebind pe secretarul orga- ca lor, să aducă îmbunătăţiri constată vreo abatere. De pil­

0 nizaţiei de partid, care era procesului tehnologic. Din dă, s-a constatat recent că de Iniţiativa comuniştilor
alături. Dosarul e complet: această comisie fac parte, In- la ştanţâ au venit nişte tălpi larg îmbrăţişată
~ In cursul acestui an la U.R. U.M. Petroşani au fost înregis­ nu lipseşte nici o reclamaţie! tre a lţii: inginerul şef, şeful sub dimensiunile cerute de
trate 39 propuneri de inovaţii, din care 18 au fost deja apli­ Toate slnt aici. Şi alt dosar sectorului încălţăminte, şeful norme. Controlorul calităţii de
cate. In urma aplicării acestora se obţin economii postcalculate cu reclamaţii nu mai avem... serviciului producţie, şeful acolo, respectiv tov. Ioan

de 43.806 lei. — Altfel spus, anul acesta Bgggggsaga Comşa, le dăduse drumul, deci In primul trimestru al acestui an In urma analizei făcute Comitetul de
Printre cele mai valoroase inovaţii s în t : „Maşina pentru planul de producţie pe exploatarea mi­ partid a lansat chemarea ca minerii cu
n-aţi primit nici o reclamaţie Calitatea — obiectiv nu-şi făcuse datoria. Dacă ar nieră Barza a fost depăşit cu 5,6 la experienţă să ajute pe cei rămaşi în
vopsit forme uscate“, propusă de Gheorghe Magliiam. maistru sută. Aceasta datorită muncii însufle­ urmă. Cu acest prilej a ieşit încă o da­
turnător, „Dispozitiv pentru indicat limita maximă a încărcă­ de la beneficiari ? fi mers aceste tălpi mai de­ ţite a minerilor care şi-au. organizat tă în evidenţă înalta ţinută morală şi
rii cîrligului macaralei“, realizată de inginerul Dumitru Cră­ mai bine munca şi datorită măsurilor patriotismul socialist al minerilor co­
ciun şi altele. — întocmai. Nici una. principal în întrecerea parte, s-ar fi ajuns ca în fi­ luate de către comitetul de partid, co­ munişti. Un mare număr de şefi de
mitetul sindicatului şi conducerea ex­ echipe fruntaşe au cerut să fie trecuţi în
CONSTANTIN BADEŢA socialistă nal să se înregistreze clteva ploatării. fruntea echipelor rămase în urmă pen­
tru a le ajuta să se ridice la plan.
corespondent D esigur, nu-i o raritate ca perechi de bocanci rebut. Bi­ încă din primele zile ale noului an, Rezultatele n-au întîrziat să se arate.
o întreprindere să nu pri­ urmărindu-se realizările, s-a constatat Astfel Ştefan Gandin, care a preluat
roul organizaţiei de partid a că majoritatea echipelor se încadrau în conducerea echipei codaşe a Iui Nico-
planul de producţie. Dar realizările lae Luţ, a reuşit să-şi depăşească pla­
mească reclamaţii de la be­ C.T.C., şeful serviciului teh­ luat în discuţie această pro- ^ acestora erau umbrite de unele echipe nul trimestrial cu 23 la sută, Ioan fur­
care. nu-şi îndeplineau sarcinile de plan, ca I, preluînd echipa lui David Moţ,
neficiari. pentru calitatea pro­ nic... Activitatea comisiei teh­ blemă. A fost aspru criticat ? aşa cum au fost echipele conduse de şi-a depăşit plănui cu 20 la sută. şi
I< >. Berc, Gheorghe Aladoşa. Teodor asemenea exemple se pot da multe. Re­
E c o n o m ie de m inute duselor. La „.Ardeleana“ Alba nice este îndrumată îndea­ controlorul — care-i membru 4 Grozavii, Nicolae Tudoran şi altele. zultatul acestei iniţiative patriotice s-a
materializat în faptul că două treimi
Iulia însă, lucrurile se prezen­ proape de către biroul organi­ de partid — iar tălpile au fost ) In analiza făcută de comitetul de din brigăzile codaşe s-au ridicat la nî-
partid al E. M. Barza asupra felului ‘velul sarcinilor de plan, iar dintre
Tinerii forjori A- preţul minutelor, ani, pentru forjarea tau cu totul altfel. Anul tre­ zaţiei de partid. Aşa se face rebútate. Şi acesta e numai un ^ în care sînt îndeplinite angajamentele acestea multe şi-au depăşit propriile an­
vram Ştefan şi A- Socotind că lunar, urmi singur robinet luate de către colectivele de muncitori gajamente.
chim Constantin de se produc peste 300 erau- necesare trei cut, şi în special în primul că pînă acum s-au obţinut re- exemplu. fi cu ocazia prelucrării Directivelor G.G.
la Atelierele cen­ de robineţi pentru ore. Astăzi, în nu­ al P.M.R. cu privire la principalele In cursul lunii aprilie echipele pre-
trale din Gurabarza conductele de aer mai 50 de minute, trimestru. s-a stat rău cu ca- zultate destul de bune. Astfel, Muncitorii, însufleţiţi de t criterii ale întrecerii socialiste pe anul luate de Ilie Aluntean, Tripon Gheorghe
au cerut din nou comprimat necesa­ piesa este forjată. exemplul comuniştilor, depun 5 1962, s-a arătat că mal sînt echipe un­ lui Ion, Gheorghe Tudorache, Severian
reducerea cu 6 mi­ re In subteran, este Această evoluţie L litatea. Pe vremea aceea se sectorul încălţăminte a fost de starea disciplinară lasă de dorit şi Gîmpean şi alţii şi-au depăşit pînă în
nute a timpului ne­ clar pentru oricine vorbeşte despre pro­ echipe care nu îşi organizează bine prezent sarcinile de plan; primul cu
cesar forjării unui că se economisesc gres tehnic şi mai ) lucrau pantofi de femei. Şi nu dotat cu maşini de cusut cu multă străduinţă pentru ca fi munca. Comitetul de partid a hotărî! 12 la sută, cel de-al doilea cu 42 ia
robinet. Nimeni nu mai bine de 39 de ales despre conşti­ luarea unor măsuri de aiutorare a aces­ sută, următorul cu 36 la sută şi respec­
s-a mirat auzind a- ore de muncă. inţă socialistă, des­ era lună in care să nu fie re- două ace, cu maşini de cap- fiecare opemţie, fiecare piesă, j tor echipe. Astfel, s-a pus un accent tiv cu 15 Ia sută.
ceasta. Dar nu pen­ 'Aceasta duce şi la pre atitudinea nouă deosebit pe popularizarea echipelor frun­
tru că 6 minute ar scăderea preţului faţă de muncă. turnărl Ba o ăesperechere, ba s a t : printr-o inovaţie a tov. să fie executate cit mai bine. ^ taşe. a metodelor de muncă aplicate de Alături de măsurile politice şi telini-
fi puţin. Nu. Mun­ de cost. acestea, atît în consfătuirile de pro­ co-organizatorice, iniţiativa şefilor de
citorii cunosc bine PETRU TOD ) un şnit prost ceruit, ba cusă- Fischer Herman se reuşeşte Se evidenţiază în acest sens j ducţie cît şt în alte ocazii. Cadrele teh­ echipă fruntaşi de a prelua echipele râ­
In urmă cu ciţiva mase în urmă contribuie la îndeplini­
maistru fi turl neparalele... Din cauza acum să se şteargă bine şnt- pantofarii Gheorghe Jica, şte- fi nice şi inginereşti cu bogată experien­ rea cu succes a prevederilor Direcţi;
ţă au fost repartizate să răspundă de velor Congresului al III-lea al P.M.R.
L modelului — care nu ţinea tul. De asemenea, membrii fan Dani, María Grigore, Ioan ţ buna organizare a muncii echipelor şi
brigăzilor. D. CR1COVEANU
pasul cu cerinţele din ce In ce comisiei au dat îndrumări pre- Sevestrean ş.a. ?

mai exigente ale cumpărăto- ţioase unor muncitori, mai pu­ Itima filă în dosarul cu re- ţ
clamaţii a fost pusă anul ţ
rilor — fabricii i-au fost re- ţin pregătiţi, ca de pildă des- trecut; anul acesta s-a mun- j
cit deci bine, ba chiar foarte ?
turnate 700 perechi pantofi pre glăsuire, ştanţarea meca- bine. Colectivul de la „Arde- ?
leana“ s-a angajat să lucreze ţ
pentru că... nu s-au putut nică a pieselor mici etc.

vinde! Tot la îndemnul organizaţiei

Toate acestea s-au întlmplat ăe partid a fost reorganizat

M la d e le mamei! eas ea-eiea anul trecut. 'Acum. — după colectivul de control al cali- în aşa fel incit să nu mai fi
pună la dosar nici o reclama­
{ cum spuneam — nu s-a înre- taţii. Cei 10 oameni, care fac ţie. Fireşte, nu-i un angaja­
ment oarecare; oamenii har­
Biblioteca comunală din Cim- cărţi şi broşuri. Tot în acest gistrat nici o reclamaţie. Cum parte din acest colectiv, sînt nici insă îl pot realiza.
timp, la bibliotecă au fost or­
pa a înscris de la începutul ganizate o sea'-ă literară, 5 re­ se explică acest lucru ? repartizaţi pe schimburi şi pe
cenzii şi mai multe conferinţe.
anului şi pînă acum 271 cititori Printre recenziile prezentate se Organizaţia ăe partid (se- faze de producţie, aşa fel tn-
numără şi acelea ale romane­
care au citit în acest timp 2.014 lor „Drum deschis“ de S. Ne- $ cretar tov. Ioan Drăgoi) a cit fiecare piesă este la timp N. ANDRONACHE
delcu, „Nedeia din Poiana Mi-
In unire stă resii“ de N. Deleanu, „Tinăra fi analizat în amănunt — şi. nu controlată pentru a nu ajun-
puterea
gardă“ de A. Fadeev etc. ţ odată — problema calităţii. în- ge la operaţiile finisoare cu
Pe uliţe freamăt1 mare. % Tovarăşa bibliotecară Aurica
Tot satul s-a pregătit de fi călţămintei. De fiecare dată defecte. Controlorii calităţii
sărbătoare. Tot aşa au Ferchezău îndrumă cititorii in
procedat şi vecinii. împre­ alegerea lecturii, ţinînd cont de au fost scoase In evidenţă alte slnt buni. meseriaşi, capabili I. I. L . D I N P R A Ş T I E
ună trăiau al doilea eve­ şi alte deficienţe. Mai mult, să dea şi îndrumări tehnice
niment însemnat in viaţa vîrstă, gradul de cultură şl de
lor. Primul, a fost atunci îndeletnicirile acestora. a ieşit In relief următorul preţioase. Trebuie de nseme- t La capătul unui trimestru
cînd av. luat fiinţă gospo­
dăriile colective din fie­ B. RUSALIN Concursul grupelor sanitare de activitate
care dintre cele trei sate:
Sîntimbru, Coşlariu şi Gal- corespondent De curînd, la Haţeg s-a 'des­ prunele locuri s-a clasat grupa
tiu. Cel de-al doilea eve­
niment îl trăiau chiar a- făşurat concursul grupelor sa­ Cooperativei meşteşugăreşti Ultimul trimestru al anului succese stă introducerea in pro­ Mult s-a întărit şl simţul de
cum, in clipa in care ser­ nitare din întreprinderile şi gos­ „Retezatul“ Haţeg şi cea din 196’. Intr-o adunare, muncito­ cesul de fabricaţie a noi meto- răspundere al fiecărui muncitor
bau unirea gospodăriilor podăriile agricole colective de Sarmisegetuza, rii întreprinderii de industrie faţă de calitatea produselor. Şi
lor colective. pe raza raionului Haţeg. Pe locală din Orăştie, discutau des­ de de lucru, a noi maşini şi uti­ rezultatele sînt din cele mai bu­
N. SRUCHHA pre noile sarcini de plan pen­ laje. Aşa de pildă, la secţia me­ ne. Mobila de bucătărie ce se
Nova gospodiirie cuprin­ tru anul 1962. in mai toate sec­ canică s-a făcut un cuptor de produce aici este livrată I.C.R.M.
de acum un număr de 582 economist ţiile urmau să fie introduse în călire, s-au confecţionat matri­ Timişoara fără recepţie de către
de familii şi o suprafaţă fabricaţie produse noi, obiecte ţe pentru fabricarea placheuri- beneficiar la fabrică. De altfel,
de 1.082 hectare. Au fost de larg consum solicitate de oa­ Ior, a fost montată o maşină de în tot cursul trimestrului I, la
create condiţii pentru dez­ menii muncii. Şi în acelaşi timp, sablat etc. Utilaje noi au fost I.T.L. Orăştie nu s-a primit nici
voltarea sectorului zooteh­ sarcinile de plan erau cu mult introduse şi în secţia tîmplărie. o reclamaţie privind calitatea
nic şi extinderea suprafe­ sporite celor de pină acum. produselor. Succesul este cu atît
ţei cultivate cu legume, S-a făcut o instalaţie pentru mai mare cu cît în aceeaşi peri­
surse aducătoare de mari Printre noile produse amintim aburirea şi curbarea picioarelor oadă a anului trecut s-au înre­
venituri băneşti. La sfirşi- cărucioarele pentru butelii de gistrat 7 reclamaţii.
tul anului, veniturile gos­ aragaz, bănci şcolare cu picioare la scaunele tapiţate. Pe lingă că
podăriei noi vor depăşi cu metalice, placheuri. colţare pen­ producţia s-a. dublat., prin acest Rezultatele deosebite obţinute
tru ferestre, cbei de aragaz, ca­ sistem, s-a scurtat mult timpul de colectivul întreprinderii sînt
lapoade de fier. scaune tapiţa- de lucru, iar calitatea scaune­ o urmare a faptului că organiza,
te tip „R‘‘, cuiere tip antreu, lor s-a îmbunătăţit. De aseme­ ţia de partid a reuşit să mo.
funduri din lemn, ciocane, lăzi nea o veche maşină a fost tran­ bilizeze pe toţi muncitorii în lup*
pentru sticle şi multe altele. sformată într-una de curăţit ta pentru îndeplinirea planului:
scaune.
Atunci. în cadrul adunării, s-a In cadrul Întrecerii dintre sec­
adoptat un plan de măsuri teb- Lucrări importante s-au făcut
nico-organizatoric, S-au făcut şl la fabrica de cărămidă din ţii, cele mal bune rezultate le-a'
propuneri de îmbunătăţire a Pricaz. Aici accentul s-a pus atît
muncii în fiecare secţie, pentru pe sporirea producţiei cît. şi pe obţinut secţia mecanică. Bar fie­
îmbunătăţirea calităţii cărămi­
zilor. Un colectiv de tehnicieni care secţie în parte se mîndreşte

mult cifra de un milion. fiecare echipă de muncitori. şi ingineri din cadrul Întreprin­ cu fruntaşii ei. Printre aceştia

<ar fondul de bază va Ce s-a făcut din toate aces­ derii au propus introducerea amintim pe tov. Ludovic Huber

creşte cu 386.236 lei. tea ? unui aburitor In linia tehnologi­ şi Ioan Pricăjan, mecanici, rMic

Fireşte că şi bunăstarea Sub îndrumai ea^ atentă a maistrului Ioan Ungur1 elevii Iulian Gruescu, SepUmiu Sil- La sfîrşitul trimestrului T a.c., că nr. 5. Cu ajutorul lui, cără­ Florea, Victor Deto şl Petru
colectiviştilor va creşte văşan şi Tmian Lepădatu, din anul 1, strungari, al şcolii profesionale din Căian, efectuează colectivul I.I.L. din Ovăştie a ra­ mizile Ieşite din presă sînt abu­ Şandru, tlmplari, Nicolae Lache,,
neîncetat. Ei sînt convinşi o temă practică la strung. portat îndeplinirea planului pro­ rite la 45-50 grade. In felul Nicolae Roşu, cărămidari şi
că in unire stă puterea. De ducţiei globale în proporţie de acesta se scurtează cu 1/3 dura­ mulţi alţii.
aceea vor munci laolaltă 102 la sută, iar al producţiei ta de uscare a cărămizilor, iar
marfă de 119 la sută. Totodată consumul de nisip scade simţi­ Acum, după 15 zile de muncă1
cu elan sporit pentru ca s-au realizat economii la preţul tor. Totodată se îmbunătăţeşte din această lună, colectivul sec-
noua lor gospodărie să de­ de cost peste sarcinile de plan, şi calitatea cărămizilor prin eli­ ţiei tîmplărie a obţinut un suc­
vină cit mai înfloritoare, de aproape 150.000 lei. S-a îm­ minarea in mare parte a fisuri­ ces deosebit; a realizat toate
bunătăţit simţitor şi calitatea lor. De asemenea, aici a fost re­ sortimentele din plan. Dar nici
mai puternică. produselor. organizat fluxul tehnologic al rezultatele celorlalte secţii nu
V. S. CISTEIANU fabricaţiei cărămizilor. sînt mai prejos.
In bună parte, la baza acestor
corespondent V. FIJRIR î