Page 87 - 1962-04
P. 87
pngf. 4 DRUMUL' SOCI AI ISM ULUI Nr. 228!
Btto^^cx»**trz?ţnamCT^t
esiunea So şefului Suprem ULTIMELE S U R I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
P U.R.S.S. şi-a încheiat lucrările
A fost aprobată componenţa guvernului U.R.S.S.
í ‘\
MOSCOVA 25 (Agerpres). — cere pentru încrederea de care gă Consiliului de Miniştri al Tratativele pentru dezarmare Congresul extraordinar
TASS transm ite: s-a bucurat. U.R.S.S. — Nikolai Ignatov ; al P.G. din Indonezia
Miercuri au continuat lucră In numele său personal şi în preşedinte al Comitetului de d e la Geneva DJAKARTA 25 (Agerpres). - •
rile sesiunii Sovietului Suprem numele tuturor membrilor gu Stat al Planificării al U.R.S.S. După cum anunţă agenţia
TASS, Ia 25 aprilie şi-a început
al U.R.S.S. vernului, a cărui componenţă a — VTâdimîr Novikov ; lucrările la Djakarta cel de-al
7-lea Congres extraordinar al
în şedinţa comună a Sovie fost prezentată spre examinare preşedinte al Comitetului de GENEVA' 25. — Coresponden explicaţiile pe care le-a dat în în stare embrionară. Documen Partidului Comunist din Indo
tului Uniunii şi Sovietului na Sovietului Suprem, N. S. Hruş Stat al Consiliului de Miniştri al tul , Agerpres N. Puicea trans Comitet domnul Dean. nezia. La Congres participă 383
ţionalităţilor s-au desfăşurat ciov a dat deputaţilor asigurări U.R.S.S. pentru coordonarea lu mite : tul prezentat la 18 aprilie, vă de delegaţi, precum şi repre
dezbaterile pe marginea rapor că ei vor munci, rteprecupeţin- crărilor de cercetări ştiinţifice V .A. Zorin 3 relevat cu sa zentanţi ai partidelor comuniste
tului cu privire la tratativele de du-şi forţele, pentru a îndeplini — Konstantin Rudnev ; După cum s-a mai anunţat, tisfacţie că delegaţia americană deşte şi mai clar aceste lipsuri. din Japonia şi Australia.
la Geneva, prezentat de A. Gro- Ia 24 aprilie, Comitetul celor a considerat posibil, intr-adevăr In zilele de 22 şi 23 aprilie la
mîko. ministrul Afacerilor Ex cu succes sarcinile trasate în Draitrl Ustinov. 18 state pentru dezarmare şi-a după o anumită tergiversare, în această ordine de idei V. Djakarta a avut loc cea de a
terne al U.R.S.S. Au luat cuvîn- Programul P.C.U.S., vor lupta reluat lucrările. A continuat dis să prezinte un document care A. Zorin a spus printre altele patra plenară a Comitetului
tuî deputaţii Saraf Raşidov, neobosit pentru realizarea mă. Din guvernul U.R.S.S. mal fac cutarea proiectului de tratat cu înfăţişează mai mult sau mal că dacă ar fi să se accepte planul Central care a aprobat în una
Alexandr Komeiciuk, Zoia Puş- reţelor planuri ale construirii parte : Andrei Gromîko —- mi- privire la dezarmarea genera puţin deplin poziţia guvernului american de dezarmare, pri nimitate raportul preşedintelui
kaveva, Alexandr Vitaşkevici, comunismului în U.R.S.S. lă şi totală. S.U.A. in problemele dezarmării. mejdia izbucnirii războiului nu C.C. al P.C. din Indonezia, Aidlt,
Ghivi Djavahişvili, Anatoli Ale nistru al Afacerilor Externe; Totodată el şi-a exprimat re clear ar plana asupra popoa şi rapoartele prezentate de Luk-
Sovietul Suprem al U.R.S.S. a Rodie« Maliiiovski — ministru Luînd primul cuvîntul, dele relor la infinit, deoarece pro nian şi Nyoto. vicepreşedinţi ai
xandrov, Ivan Semionov şi Ser- aprobat apoi componenţa gu al Apărării; VasUi Garbuzcv — punerea S.U.A. ca mijloacele C.C. al P.C. din Indonezia.
gheî Pavlov. La sfîrşitul dezba pentru transportul armei nu
vernului U.R-S.S. — Consiliul ministru al Finanţelor: Nikolai cleare să fie reduse în prima —O—
terilor deputaţii ambelor camere de Miniştri al U.R.S.S., prezen Patoîiccv — ministru al Comer etapă cu 30 la sută, nu va în
ale Sovietului suprem al U.R.S.S. tată de către Nikita Hruşciov, lătura nicidecum pericolul con Noi tulburări
ţului Exterior ; Ekaterina Fur- gatul american, A. Dean s-a re gretul că delegaţia S.U.A. nu a flictului nuclear. în G a u tem a la
au adoptat in unanimitate o Preşedinte al Consiliului de tava — ministru al Culturii ; ferit Ia unele principii ale prezentat un proiect de tratat
hotă rive prin care aprobă întru Miniştri al U.R.S.S. Nikita Hruş- S'crghe-i Kuraşov — minis „schemei principiilor fundamen sau un document care să expu Primejdia atacului nuclear se GIUDAD DE GUATEMALA 25
totul politica externă a guver ciov. tru al Ocrotirii Sănătăţii : tale ale tratatului cu privire la nă intr-un limbaj de tratat obli va menţine nu numai în cursul
Konstantin Pîsin — ministru al dezarmarea generală şi totală gaţiile statelor în ce priveşte celei de-a doua etape a dezar (Agerpres). —
nului sovietic. Prim.vicepreşedinţi ai Consi în condiţiile păcii în întreaga dezarmarea generală şi totală, mării, ci probabil, şi In cursul Agenţia France Presse relatează
In continuarea şedinţei, N. S. Agriculturii, miniştri conducă lume“, prezentată de Statele ci doar o schiţă de principii întregii perioade a celei de-a
liului do Miniştri a1 U.R.S.S. —- tori ai ministerfi'cr ec,ono."ic.R, treia etape a dezarmării. despre noi tulburări care s-au produs
Hvuscîov. preşedintele Consiliu Alexei Kasîghin şi Anastas Mi.
vicepreşedinţi ai Gospian. pre Cit priveşte lichidarea totală în capitala guatemaleză în urma unei
lui de Miniştri al U.R.S.S., a koian. a armei nucleare, a spus în con
nrezentat spre aprobare Sovie şedinţi."de comitete şi comisii de Unite. El a vizat în primul rînd fundamentale. tinuare V. A. Zorin, delegaţia manifestaţii organizată pentru a cere
Vicepreşedinţi ai Consiliului americană pune problema exclu
tului Suprem propunerea cu pri stat. precum si preşedinţii Con principiile referitoare la prima Credem, a spus reprezentan derii ei totale în funcţie de re demisia preşedintelui Ydigoras Fuen-
vire la componenţa noului gu de Miniştri a.l U.R.S.S. : siliilor de Miniştri al Republi t etapă a dezannării şi le-a com tul U.R.S.S. că am trecut deja zultatele lucrărilor experţilor
vern al Uniunii Sovietice. Preşedinte a.l Consiliului Eco- cilor unionale. de rnult de stadiul cînd ne pu care, aşa citm propunea ea, tes. Manifestaţia s-a desfăşurat în po
parat cu principiile corespunză team limita Ia formularea unor urmează să fie convocaţi în
N. S. Hruşciov, _preşedintele nomic si ştiinţific de Stat de pe .Sovietul Suprem al U.R.S.S. principii sau scheme generale. cursul primului stadiu al dezar fida stării de asediu prelungită din
lingă Consiliului de Miniştri aî a ales Tribunalul Suprem al toare ale proiectului sovietic de In prezent, Adunarea Generală mării. ordinul guvernului. Poliţia a atacat
Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. — 'Alexandr Zaseadko : U.R.S.S* Preşedintele îribtinaiu- tratat cu privire la dezarma
U.R.S.S., a a'dUs mulţumiri sin- In afară de aceasta, a spus cu focuri de armă şi gaze lacrimo
preşedinte al Comitetului . de lui Suntem a fost ales Alexandr rea generală şi totală. în continuare V. A. Zorin, chiar gene pe manifestanţii care încercau
Stat pentru achiziţii de pe lin primul contact cu documentul
Gorkin. Delegatul Canadei care a luat a pus în faţa comitetului nostru american sugerează îdeea că să se apropie de palatul prezidenţial.
treaba în general ar putea să
Cuvîntai ea apoi cuvîntul, a spus că in ge sarcina clară şi precisă — de a nu avanseze mai departe de Se semnalează un mare număr de
stadiul iniţial. Documentul răniţi.
IuiN. S. Hruşciovnerai, deşi cu unele rei-Prve, de elabora acordul cu privire la S.U.A. cuprinde o serie de punc
legaţia sa este de acord cu prin dezarmarea generală şi totală, te al căror sens este ca orică S.U .A. au reluat
rui membru permanent al Con
rApoi N. S. Hruşciov, preşedin încă devreme să se stabilească P.C.U.S. : Facea, Munca. Liber cipiile formulate în articolul 2 şl din păcate, din acest punct siliului de control şi al Consi experienţele
tele Consiliului de Miniştri al in amănunţime cum trebuie să tatea, Egalitatea, Frăţia şi Fe al proiectului sovietic de tratat de vedere, documentul american liului de Securitate să i se a-
U.R.S.S., a rostit o cuvîntare in fie noua Constituţie, Hruşciov ricirea tuturor popoarelor, tre care este examinat în prezent. nu corespunde pe deplin aces eorde dreptul de a înceta în cu arma nucleară
IegatuTă cu elaborarea proiec a definit pe scurt numai prin buie să fie puse la baza noii In acest articol este vorba de tei cereri. mod unipersonal procesul de WASHINGTON 25 (Agerpres).
tului noii Constituţii a U.R.S.S. cipalele ei sarcini. „Ele constau Constituţii a U.R 3.S. obligaţiile decurgind din con zarmării sub pretextul că. după Guvernul Statelor Unite a dat
trol. El a chemat pe copreşe Relevînd în continuare că do părerea lui, nu s-au creat con ordin la 24 aprilie să înceapă
Considerăm, a spus el, că în oglindirea noii etape în dez * dinţii comitetului — reprezen cumentul cu privire la dezar diţiile necesare pentru a se tre noua serie de experienţe cu ar
acum, după adoptarea Progra voltarea societăţii sovietice şi a tanţii U.R.S.S. şi S.U.A. — să marea generală şi totală, pre ce la înfăptuirea stadiului ur ma nucleară în Oceanul Paci
mului partidului, există toate statului sovietic, în. ridicarea la După euvintarea lui N. S. conlucreze pentru a găsi o for zentat de către delegaţia Sta mător al dezarmării. fic.
condiţiile pentru a trece la ela un nivel şi mai înalt a demo Hruşciov au luat cuvîntul de mulă reciproc acceptabilă pen telor Unite, se bazează pe pro Comisia pentru energia ato
borarea proiectului noii Consti craţiei socialiste, in crearea unor putaţii Dinmuhamed Kunaev, tru principiile corespunzătoare gramul S.U.A. în problemele de Statele Unite nu prevăd nici mică a făcut o declaraţie Ia ora
tuţii sovietice. De aceea, Corni- garanţii şi mai trainice pentru Mihail. Lavrentiev, Giga Ivaş- ale tratatului cu privire Ia de zarmării, care a fost prezentat măcar termenele concrete şi pre 17,00 (ora locală) în care se
tetul Central al P.C.U.S. pre drepturile şi libertăţile demo cenko. Iulia Vecerova şi Vasili zarmarea generală şi totală. de preşedintele Kennedy la ul cise atit pentru înfăptuirea eta spune că „preşedintele Kennedy
zintă spre examinare Sovietului cratice ale oamenilor muncii, Tolstikov, care au salutat cu tima sesiune a Adunării Gene pei a treia a dezarmării cit şi a dat dispoziţie Comisiei pen
Suprem propunerea cu privire în garantarea respectării rigu căldură propunerea de a se ela Apoi a urmat Ia cuvînt repre rale a O.N.U. Ia 25 septembrie pentru întregul program al dez tru energia atomică a S.U.A. şi
la crearea unei comisii neutru roase a legalităţii socialiste, în bora proiectul noii Constituţii zentantul U.R.S.S., V. A. Zorin. 1961, V. A. Zorin a amintit armării. Chiar şi in privinţa Ministerului de război al S.U.A.
pregătirea proiectului noii con pregătirea condiţiilor pentru a U.R.S.S. despre principalele lipsuri ale primelor două etape, pentru care să înceapă seria de experienţe
stituţii a Uniunii Sovietice. trecerea la autoconducerea co In momentul acesta, a decla acestui program asupra cărora S.U.A. s-ar părea că prevăd ter cu arma nucleară în atmosferă
munistă obştească“. Sovietul Suprem al U.R.S.S. mat V. A. Zorin, delegaţia sovie a atras deja atenţia guvernul mene precise, există rezerve in Oceanul Pacific“.
N. S. Hruşciov a explicat de a ales o comisie pentru elabo sovietic. In primul rînd, a sub care permit prelungirea şi amî-
Preşedintele Consiliului de Mi rarea proiectului Constituţiei. tică vrea să expună unele con liniat el, acest program nit pre nărea înfăptuirii lor. itr
ce este necesară elaborarea unei niştri al U.R.S.S. a subliniat că vedea încheierea unui tratat WASHINGTON 25 (Agerpres).
în noua Constituţie trebuie să In fruntea comisiei a fost ales siderente generale preliminare In încheiere reprezentantul — TASS transmite :
noi Constituţii şi nu este sufi fie întruchipate principiile le N. S. Hruşciov sovietic s-a referit la proble Comisia S.U.A, pentru energia
niniste în ce priveşte viaţa so- care s-au impus de îndată ce ma organizării lucrărilor vii atomică a anunţat oficial că la
cientă introducerea unor modi Ciai-poiitică, organizarea şi ac 25 aprilie Statele Unite au înce
tivitatea statului socialist. Cu aceasta, lucrările sesiunii am luat cunoştinţă atit cu do unic cu privire la dezarmarea put o nouă serie de experienţe
ficări şi completări în consti nucleare în atmosferă. La ora
In actuala Constituţie nu sini Sovietului Suprem al U.R.S.S. cumentul prezentat la 18 apri generală şi totală cu obligaţii IS.45 (ora Moscovei) a avut loc
tuţia existentă. definite principiile politicii ex prima explozie nucleară în re
terne a Uniunii Sovietice; in ea au luat Sfirslt. lie de delegaţia S.U.A., cit şi cu clare şi precise din partea "sta giunea insulei Christmas.
Constituţia unui stat socialist,
telor în ceea ce priveşte înfăp —*-000—
a arătat Hruşciov, nu poate să L : i tuirea dezarmării generale şi
MOSCOVA. — La 25 aprilie, N. S-
nu se modifice o dată cu trece totale. Hruşciov, preşedintele Consiliului de
rea societăţii dintr-o etapă isto J c c tJ J uMu a! puterilor occiJentaL In al doilea rînd acest pro Miniştri al U.R.S.S., a primit la Kre
rică în alta. EI a amintit că mlin pe Taţunosuke Takasaki, preşe
primele constituţii sovietice din dintele Asociaţiei japoneze a patro
anii 1918 şi 1924, corespundeau nilor din industria peştelui, la cere
rea acestuia, şi a avut cu el o con
perioadei transformărilor revo se vorbeşte numai despre regu gram nu a corespuns unuia din toare ale comitetului.
vorbire.
luţionare şi construcţiei socia lile de declarare a războiului şi în proUema Latangke^ă principiile fundamental- stabi Sperăm că în cursul lucrări
liste. Ele au fost în vigoare in de încheiere a păcii. lite de comun acord, şi anume lor pentru elaborarea tratatu WASHINGTON. — La Washington
perioada de trecere de Ia capi principiului că toate măsurile lui vor ieşi la Iveală poziţiile
talism la socialism. In prezent, a arătat N. S. — Declaraţiile iui Cyrille Adoula — în domeniul dezarmării genera comune precum şi divergenţele a avut loc o nouă întîlnire între am
le şi totale trebuie să fie echi pentru a căror lichidare va tre basadorul U.R.S.S. în S.U.A,, A. F.
Constituţia adoptată în anul Hruşciov, există sistemul mon LEOPOLDVILLE 25 (Agerpres). — la 2| aprilie. Elementele ostile Con- librate în aşa fel încit în nici bui să depunem mai departe
1936 a corespuns perioadei con dial socialist, s-a creat un nou Puterile occidentale duc în problema goului şi guvernului lui, a spus primul o etapă a înfăptuirii dezarmării eforturi pentru a duce cit mai Dobrînin şi secretarul de Stat af
solidării socialismului şi desă- tip de relaţii între statele so Katanghezâ un joc dublu, a declarat ministru, au profitat de suspendarea generale şi totale nici un stat grabnic la îndeplinire sarcina S.U.A., D. Rusk. In (impui întîlnim
vîrşirii construirii societăţii so cialiste prietene, au fost for primal ministru al Republicii Congo, stabilită de comun acord a tratativelor, principală ce ni s-a dat — pre
cialiste. Această constituţie s-a mulate intr-un chip nou pro Cyrilfe Adoula, la conferinţa de presă pentru a imp'edica realizarea unui sau grup de state să nu poată gătirea tratatului cu privire Ia au fost discutate încontinuare ches
învechit şi nu oglindeşte trans dezarmarea generală şi totală.
formările care au avut loc in blemele relaţiilor reciproce cu care a avut loc la 24 aprilie Ia Leo acord. Astăzi, a declarat Adoula, sîn- obţine avantaje militare şi tu tiunile referitoare la reglementarea
ultimul sfert de secol în viaţa Reprezentantul Indiei a pro
societăţii, Esenţa acestor tran ţările care s-au eliberat de sub poldville. Pe faţă, ele declară tu gura tem convinşi o dată mai mult că turor să Ie fie asigurată secu pus ca cel doi copreşedinţi ai paşnică a problemei germane.
sformări constă în aceea că Ghombe a venit la Leopoldville numai comitetului să prezinte de co
„socialismul a repurtat victoria jugul colonialismului. Probleme- { mare câ sprijină guvernul central, dar pentru a cîştiga timp. ritatea în egală măsură. mun acord, cel puţin in linii PARIS. — Agenţia France Presse
l e .coexistenţei paşnice a state in ascuns ele sporesc arsenalul lui Adoula a criticat cu vehemenţă po In sfîrşit, a continuat repre mari, textul capitolului din pro anunţă că marţi s-a deschis sesiu
lor cu orinduiri sociale diferite, Ghombe. ziţia O.N.U. în problema katangheză. iectul de ?ratat cu privire Ia
şi aie luptei pentru pace, au „De doi ani, a spus el, durează so zentantul sovietic, o lipsă nu nea de primăvară a Adunării Na
In declaraţia făcută reprezentanţilor luţionarea acestei probleme de impor
presei, care a fost consacrată în în ţionale Franceze. Joi, Pompidou, noul
căpătat o . însemnătate uriaşă. tregime problemei îcatangheze. Âdcuta
preşedinte al Consiliului de Miniştri,
deplină definitivă; Uniunea So De aceea, in noua Constituţie a condamnat cu asprime poziţia lui tanţă vitală pentru noi, totuşi proble thâi puţin gravă a programului dezarmarea generală şi totală,
vietică a păşit în perioada con vor trebui probabil formulate Ghombe şi a puterilor occidentale care ma katangheză rămine pînă în prezent american a fost că măsurile de legat de problemele controlu va prezenta Adunării Naţionale pro
struirii desfăşurate a comunis principiile fundamentale ale re îl sprijină. Guvernul congelez, a de in punelul mort. Se recurge 1a ames control propuse de el au fost lui iar comitetul însuşi să în
mului. In noua etapă statul so laţiilor statului sovietic cu ce clarat el, dispune, de dovezi incontes tecul făţiş în treburile congoleze din într-un vădit dezacord cu mă ceapă discutarea problemelor gramul guvernului
vietic de dictatură a proleta lelalte state. tabile, de documente autentice că o Katanga şi astăzi situaţia este şi mai surile de dezarmare. De fapt, Următoare. Totodată el a subli
riatului s-a transformat intr-un serie de ţâri occidentale livrează ar rea decît în lftGfl". în locul înfăptuirii dezarmării
stat socialist al întregului po Trecînd la elaborarea noii mament tui Ghombe. generale şi totale sub un strict niat importanţa progresului ra
por, iar democraţia proletară Constituţii, a declarat N. S. Adoula a spus. în încheiere că gu control internaţional, programul pid în lucrările comitetului.
— in democraţie a întregului Hruşciov, trebuie să ţinem sea Amintind împrejurările recentei ple vernul congolez z cerut sprijin ţărilor S.U.A. urmarea stabilirea con
popor'“. ma de însemnătatea ei uriaşă, cări a lui Chmr.be din Lcopotdv’tle, afro-asîatice în problema soluţionării trolului asupra înarmărilor. Delegatul Italiei care a luat
cu adevărat istorică. Adouîa a spus că Ghombe a încălcat crizei congoleze şi are deja din partea cuvîntul ultimul a asigurat că
N. S. Hruşciov a arătat în eu perftdi» înţelegerea privitoare la sus In programul S.U.A. din 25 ţările occidentale sînt de ase
continuare că s-a schimbat şl Poporului sovietic îi revine pendarea vremelnică a tratativelor pînă unora dintre aceste ţări răspunsuri în- septembrie 1961, a spus V. A. menea interesate în progresul
poziţia internaţională a Uniunii măreaţa misiune de a păşi pri curajatoare. Zorin, au existat şi alte lipsuri
Sovietice — „Statul nostru a mul spre victoria comunismului serioase, dar unele dintre ele rapid al lucrărilor şi sint gata
ieşit din încercuirea capitalistă; pe căi neexplorate. Făurind «cos erau, ca să spunem aşa, doar „să nu-şi precupeţească“ efor
s-a format şi s-a întărit mă noua Constituţie, poporul sovie turile. De fapt însă discursul
reaţa Comunitate a ţărilor so tic acţionează ca descoperitorul Parii zanii indonez ienî au începuf lupfa său s-a redus în întregime la
cialiste“. Noua Constituţie tre noilor forme ale orînduirii de deschisă penfru eliberarea Irianului de vesf încercarea de a împiedica discu
buie să fie o Constituţie a sta
stat şi sociale, corespunzătoare DJAKARTA 25 (Agerpres). — zanilor indoneziei şi a popu tarea concretă a proiectului so
perioadei construirii desfăşura Chipurile de patrioţi şi deta laţiei insulei Gag (în apropie vietic de tratat.
şamentele de partizani care re de Irianul de vest), împo
pîna acum acţionau în ilegali*
tului socialist al întregului po te a comunismului. talc împotriva ocupanţilor olan triva unor unităţi ale infante
N. S, Hruşciov a declarat că dezi din friantil de vest. au tre riei marine olandeze. In timpul
por, o Constituţie a comunismu cut în ultimul timp la lupta luptelor au fost ucişi opt sol
lui în construcţie măreţele idealuri ale comunis deschisă pentru eliberarea pa daţi olandezi, iar alţi patru
mului, proclamate in Programul triei lor. Cu sprijinul populaţiei grav răniţi.
Remarcîn’d Că In prezent este locale, ei organizează numeroa
se atacuri împotriva posturilor Potrivit relatărilor agenţiilor
Men Bella despre sitssaf.ia militare dind o ripostă flotantă de presă. în rîndurile olandezi
din Algeria, colonialiştilor olandezi. lor care locuiesc în Irianul de
vest, s-a intensificat panica.
TUNIS 25 (Agerpres). — O.A.S. Rămîn însă, a continuat. Ban Secţia de informaţii a sfatu In diferite porturi ale Irianului K
La 24 aprilie, Ben Bella, vicepre Bella, muite de făcut in acest dome lui major al comandamentului
şedintele guvernului provizoriu al Re niu. Buna înţelegere care există între suprem pentru eliberarea Iria de vest se observă o activitate
publicii Algeria a acordat un inter organul executiv provizoriu şi înaltul nului de vest a relatat la 24
viu agenţiei Algérie Presse Service, comisar francez, este un semn încu aprilie amănuntele luptei parti- neobişnuită a olandezilor care
privitor la situaţia din Algeria. rajator care îndreptăţeşte speranţele
se evacuează in partea de est
a insulei, sau chiar în Olanda.
Ben Bella, a declarat că acordurile privind necesitatea cooperării dintre
do la Evian pot fi caracterizate ca Algeria şi Franţa“. Greva feroviarilor francezi ia pioporţii
pozitive pentru poporul algerian în-
tnic.it ele „consacră suveranitatea şi Vorbitorul a arătat în continuare PA1ÎIS 25 (Agerpres). — durată în sprijinul revendicări Un grup din cei o mie dc parii zani ai păcii din Tjkio întruniţi în apropierea bazei aeriene a S.U.A de
independenţa naţională a poporului că acordurile de Ia Evian cuprind . o „Greva muncitorilor feroviari, lor de sporire a salariilor şi îm ia YOkcfa' — o su'mi 1>ic a capitalei Japoniei. IN FGTO: Impresionaţi de des'âşurarea dc forţe aeriene de ne
nigerian pe baza integrităţii teritoriale serie de garanţii privind populaţia începută zilele trecute în sudul bunătăţirea condiţiilor de mun această bază, cîţiva din participanţii Ia niitiiigul dc Ia Yohota au exclam at: „Aci e o adevărată fabrică de război i L
a ţării“. „Sîntem hotărîţi să aplicăm europeană din Algeria. Aceste acor Franţei, ia proporţii împiediernd că.
cu stricteţe" aceste acorduri şi să Ie duri trebuie însă respectate sincer în mare măsură traficul“, scrie
respectăm“ a adăugat el. de către cei interesaţi. Caracterul corespondentul agenţiei Reuter. Greva s-a extins, relatează
arabo-musulman al Algeriei, a decla Sindicatele feroviarilor afiliaţi agenţiile de presă, în unele de
Vorbind despre restabilirea comple rat în încheiere Ben Bella. nu trebuie la Confederaţia Generală a partamente ale Franţei şi în rîn
tă a ordine? publice in Algeria, vice Muncii şi la Confederaţia fran dul salariaţilor de Ia serviciile
preşedintele guvernului provizoriu al să constituie un obstacol pentru con ceză a muncitorilor creştini au poştale şi de ia companiile ae-
Republicii Algeria a subliniat că pînă adresat apeluri prin care cer
în prezent au fost obţinute unele vieţuirea tuturor algerienilor indife rictte. Unele servicii ale aerodro
succese în ce priveşte lupta împotriva rent de rasă, religie sau gradul lor tuturor muncitorilor fei*oviarî să
organizeze în noaptea de mier mului Orly din Paris şi-au între
de cultură". curi spre joi greve de scurtă
rupt marţi după-amiază acti
vitatea.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale * i.l.R. nr. 263.328 din 0 noiembrie 1949. — Tiparul: Intfaprinderea Poligrafică „1 Mai Deva.
